Forţele Armate ale Rusiei - între realizări, performanţe şi ambiţii (I)
Cristian Eremia
A devenit deja o tradiţie ca, la fiecare sfârşit de an, conducerea politică rusă să realizeze bilanţuri publice ale progreselor înregistrate în cadrul principalelor structuri militare ale statului, adresate deopotrivă publicului intern şi auditoriului extern. În acest context, preşedintele Vladimir Putin a participat la o evaluare asupra activităţilor şi proceselor construcţiei militare în statul rus, ocazie cu care a şi trasat o serie de orientări prioritare pentru dezvoltarea (1) pe mai departe a forţelor armate ruse (FAR). Principalul raportor la aceste momente de analiză a fost, desigur, ministrul apărării, Serghei Şoigu (2). Ne propunem în continuare să selecţionăm principalele elemente rezultate în astfel de dezbateri politice publice şi care descriu performanţele înregistrate, precum şi proiectele mai ambiţioase ale organismului militar şi ale altor departamente de stat cu o greutate specifică în modernizarea şi consolidarea apărării şi securităţii statului rus.
Politici militare şi planificare strategică
Evaluarea generală a Kremlinului care stă la baza planificării strategice a apărării şi a politicilor de înzestrare a FAR arată că, în plan internaţional şi pe termen lung, se va reduce sever predictibilitatea şi reţinerea strategică în domeniul militar şi se va produce o deteriorare a întregii arhitecturi de control internaţional asupra armamentelor şi proliferării armelor de distrugere în masă. Din perspectivă rusă, acest risc de securitate se adaugă la altele deja cunoscute, inclusiv la cel al imposibilităţii prevenirii unei noi curse mondiale a înarmării, ceea ce forţează Rusia la noi măsuri suplimentare de consolidare a securităţii sale şi de continuare a cursului ascendent de dezvoltare a FAR.
Pe ansamblu, analizele interne arată că toate categoriile de forţe armate şi tipuri de arme s-au dezvoltat în mod echilibrat în ultimii ani, potrivit planificării strategice a apărării şi noului program de înzestrare cu armamente şi echipamente militare moderne.
Triada nucleară, care joacă în viziunea rusă un rol esenţial în menţinerea parităţii globale, a fost considerabil întărită - procentul de modernizare şi de înzestrare cu tehnici militare moderne în acest domeniu este de circa 82%. Forţele Nucleare Strategice (FNS) sunt menţinute permanent la un nivel care să garanteze descurajarea nucleară.
În anul 2018, un nou regiment de rachete înzestrat cu sistemul terestru mobil de rachete ”Yars” a fost trecut în serviciul de luptă regulat. FNS aeriene au primit în înzestrare un aparat Tu-160 şi patru aparate de tip Tu-95 MS. A fost confirmată realizarea aeronavei adaptate Tu-160 ca purtător de rachete şi realizarea sistemelor de rachete cu foc în salvă pentru a fi bazate pe platforma aeriană Tu-160, respectiv pentru submarine cu destinaţie strategică. Au avut loc două premiere. Prima s-a produs în luna mai, când submarinul strategic "Yuri Dolgoruky" ar fi lansat cu succes o astfel de salvă cu patru rachete balistice de tip "Bulava" în poligonul Kura – Kamchatka, iar cealaltă a fost în luna noiembrie, când noul aparat purtător de rachete Tu-160 ar fi lansat cu succes 12 rachete de croazieră aer-sol, XA-101, în poligonul de testare Pemba – zona Cercului Arctic.
Ministerul apărării şi industria de apărare au desfăşurat acţiuni de cercetare - proiectare, fabricaţie şi introducere în exploatare a unora dintre cele mai moderne şi performante armamente din lume (potrivit estimărilor strategilor ruşi), cu accent pe acele modele care sunt de natură a creşte potenţialul de lovire şi de contracarare a sistemului american de apărare antirachetă:
- trecerea la producţia de serie a sistemului strategic de rachete cu aripi ”Avangard”, în anul 2019 urmând a fi înfiinţat primul regiment dotat cu acest sistem;
- testarea cu succes, în regim experimental de luptă, a complexului cu destinaţie strategică de rachete balistice intercontinentale ”Sarmat”;
- intrarea în serviciul experimental de luptă a sistemului aerian de rachete hipersonice ”Kinjal” (a rezultat că au avut loc deja 89 de zboruri de patrulare în spaţiul aerian din Marea Neagră şi Marea Caspică exersând astfel de sisteme);
- pregătirea concretă pentru introducerea în exploatare a instalaţiilor de luptă cu laser de mare putere ”Peresvet”;
- trecerea la experimentarea instalaţiilor de luptă de pe platforma oferită de submarinul ”Proiect Borey-A”, care se va remarca, potrivit producătorilor ruşi, prin caracteristici superioare de fiabilitate şi nivel extrem de redus al probabilităţii de descoperire, în comparaţie cu modele similare din alte state.
Planificatorii militari ruşi susţin că aceste arme vor multiplica potenţialul defensiv şi ofensiv al FAR, consolidează capacitatea de descurajare a adversarilor, contribuie la menţinerea echilibrului global de forţe, asigurând, fără limitări strategice, securitatea Rusiei în deceniul următor.
În ceea ce priveşte forţele convenţionale, la nivelul Forţele Terestre s-a atins pragul de aprox. 48%, în ceea ce priveşte modernizarea tehnicii militare din dotare. Unităţile militare au primit circa 2.200 de armamente noi sau modernizate. Forţele Aeriene au primit 126 de avioane şi elicoptere moderne, nouă aparate cosmice şi 120 de unităţi de echipamente de apărare aeriană, ponderea tehnicii militare moderne la această categorie atingând nivelul de 64%. Înzestrarea cu echipamente şi tehnică militară modernă în cadrul Forţelor Navale a depăşit uşor nivelul de 60%, această categorie de forţe primind anul anterior în exploatare 14 nave de luptă, 11 nave de sprijin, 4 complexe de rachete de coastă "Bal" şi "Bastion". Forţele de Desant Aerian au primit în dotare peste 300 de armamente specifice, arme şi alte materiale militare.
Sistemele cu rază medie de acţiune şi lovire fără pilot se află într-o fază avansată de construcţie, fiind de aşteptat ca primele modele să intre în acest an în exploatare. În ceea ce priveşte sistemele de luptă fără pilot cu rază scurtă de acţiune, anual intră în dotarea trupelor circa 300 de astfel de echipamente, parcul actual fiind estimat la circa 2.100 de unităţi.
Activităţile de perfecţionare a sistemului automat unificat de comandă şi control (SAUC2) în cadrul FAR se realizează, de asemenea, în regim prioritar. În premieră, SAUC2 este realizat pe o platformă indigenă software şi hardware. Până acum au fost dotate cu echipamente de comunicaţii şi C2 peste 31.000 de unităţi militare, ceea ce a condus la un procent de 66% de implementare a SAUC2.
Acum să inventariem priorităţile strategice pentru dezvoltarea FAR. Prima prioritate pentru anul 2019 rămâne consolidarea potenţialului de luptă al forţelor strategice nucleare, fiind necesar să se accelereze procesele de cercetare şi fabricare de noi tehnici militare moderne în domeniu. La nivel politic a fost trasată ”prioritatea priorităţilor”, acordată dezvoltării unor sisteme de apărare antirachetă care să depăşească performanţele sistemelor similare ale SUA. Se va trece în regim de urgenţă la producţia în serie şi intrarea în serviciul de luptă a sistemului de rachete cu rază globală de acţiune ”Avangard”.
O prioritate de prim rang vizează perfecţionarea sistemului unificat de intelligence pentru culegerea şi procesarea informaţiilor (sistemul unificat ISR), a sistemelor de război electronic şi informaţional. Directiva politică impune trecerea la ”noi standarde” în domeniul culegerii, transmiterii şi procesării informaţiilor, cu obiectivul central de a reduce la maxim timpii de adoptare a deciziilor. Tehnologiile cibernetice, inteligenţa artificială, robotizarea şi sistemele fără pilot vor rămâne, de asemenea, preocupări prioritare pentru specialiştii ruşi, ca de altfel şi modernizarea sistemului de comunicaţii între toate palierele de conducere a acţiunilor de luptă.
O altă prioritate stabilită este perfecţionarea permanentă a proceselor de planificare strategică şi de dezvoltare ”fără şablonism” a planurilor pentru operaţii complexe, prin utilizarea de metode şi mijloace convenţionale şi neconvenţionale, proiecţiei forţei la mare distanţă de frontierele naţionale, cu noi concepte şi forme moderne de ducere a războiului şi de întrebuinţare în luptă a tipurilor avansate de armamente. Recomandările politice ruse se adresează în mod special pentru planificarea operaţiilor militare navale şi aeriene, care să evite standardizarea şi abordările clasice pentru campanii militare. Totodată, se are în vedere îmbunătăţirea calităţii pregătirii militare specifice a personalului, aceasta fiind impusă de ”calitatea superioară” a noilor armamente.
Conducerea politico-militară rusă a anunţat că va asigura un control permanent asupra punerii în aplicare a Programului de stat pentru înarmare, realizând în paralel o schemă optimă de ”disciplină şi de lucru” între departamentul apărării şi companiile din industria de apărare.
Pregătirea pentru luptă, instrucţie şi exerciţii militare
În 2018 au avut loc 6 verificări independente şi inopinate la nivelul tuturor categoriilor de forţe şi genuri de armă, în toate regiunile militare. Autorităţile militare ruse consideră că aceste verificări au confirmat nivelul ridicat de pregătire pentru luptă şi al stării de operativitate a forţelor şi mijloacelor, precum şi capacitatea de proiecţie a forţei şi de mobilitate militară necesară pentru a transfera rapid forţe şi mijloace pe distanţe lungi de până la 7 mii de kilometri, în vederea întăririi cu viteză mare a grupărilor de forţe pe cele mai importante direcţii strategice.
Pe ansamblu, în ultimul an FAR au desfăşurat peste 18 mii de exerciţii militare şi activităţi de instrucţie mai semnificative pe diferite paliere şi direcţii strategice, cu accent pe activităţi inter-arme sau cu implicarea simultană a diferitelor categorii de forţe. Numărul exerciţiilor militare desfăşurate la nivel bilateral cu alte state a crescut în aceeaşi perioadă cu 20%, pe baza interesului unor state de a lua parte la ”jocuri internaţionale de război”. Astfel de acţiuni au avut loc în anul 2018 pe teritoriul a şapte state, în Rusia, Azerbaidjan, Belarus, China, Kazahstan şi, pentru prima dată, pe teritoriul Armeniei şi Iranului.
Pentru prima dată în istoria modernă a Rusiei, exerciţiul militar ”Ocean Shield” s-a desfăşurat în partea de est a Mării Mediterane. Gruparea inter-flote a inclus 28 de nave de luptă, 36 de avioane ale aviaţiei navale şi aparate din aviaţia strategică cu rază mare de acţiune, îndeplinind mai multe misiuni de testare a celor mai recente tactici şi metode operaţionale pentru apărarea intereselor militare ruse în zona dată. Pe durata exerciţiile de instrucţie cu misiuni reale de luptă s-au întrebuinţat armamente noi testate în teatrul de operaţii din Siria. Totodată, rezultate bune au fost raportate şi cu privire la manevrele militare ample exersate pe durata aplicaţiei "Vostok-2018" (comparabilă ca anvergură spaţială şi a manevrelor de forţe cu aplicaţia ”Zapad”), la care au luat parte unităţi militare partenere din China şi Mongolia.
O sarcină importantă pentru anul 2019 este dezvoltarea cooperării militare cu celelalte state din cadrul Tratatului de la Taşkent, OTSC. În acest scop a fost planificată realizarea unei importante aplicaţii militare, "Centru-2019". Obiectivul principal al exerciţiilor va consta în identificarea şi exersarea în detaliu de către participanţi a problemelor privind cooperarea în rezolvarea misiunilor comune pe linie de apărare şi securitate în Asia Centrală.
@@@@
(1) http://kremlin.ru/events/president/news/59431
(2) http://kremlin.ru/catalog/persons/90/events/59431
