Formatul "16+1" vs. iniţiativa "Procesul de la Berlin" - analiza rezultatelor summiturilor de la Sofia (06-07.07.2018) şi Londra (09-10.07.2018)

Primul dintre cele două evenimente la care am făcut referire a fost cel de-al VII-lea summit al şefilor de guvern din ţările din Europa Centrală şi de Est (ECS) şi China care a avut loc la Sofia, în perioada 06-07.07.2018, şi care s-a desfăşurat sub auspiciile formatului "16+1"[i].

Reprezentarea la nivel de şefi de guverne a statelor din Balcanii de Vest şi organizarea următorului summit în acest format, în 2019, în Croaţia, scoate în evidenţă atât importanţa care se acordă cooperării cu China, cât şi importanţa geopolitică acordată regiunii de principalii actori internaţionali. În cadrul acestui format accentul se pune pe intensificarea cooperării economice şi, în acest context, pe "agenda creşterii nivelului de conectivitate". Drept urmare, este semnificativ a evidenţia una din aprecierile făcute de Boiko Borissov, premierul Bulgariei, care a subliniat că "resursele financiare suplimentare din partea Chinei pot contribui la finalizarea proiectelor de conectivitate comună care nu sunt în prezent pe agenda UE".

Având în vedere evaluările făcute în mediile de analiză cu privire la interesele Chinei în regiunea Balcanilor de Vest şi, implicit, în Europa, dar şi temerilor generate de acest subiect la nivelul UE, trebuie subliniat faptul că "16+1" este o iniţiativă a autorităţilor chineze care a vizat intensificarea şi extinderea cooperării cu cele 11 state care au aderat de curând la UE şi cu cele 5 state din regiunea Balcanilor de Vest aspirante la aderare. Drept urmare, se poate aprecia că liderii chinezi urmăresc creşterea influenţei în state europene cu vulnerabilităţi şi nevoi semnificative la nivel economic şi financiar, dar mai ales în acele state care nu aplică deocamdată legislaţia UE. Cu toate acestea, liderii chinezi dau asigurări că relaţiile cu UE vor fi organizate în conformitate cu normele şi reglementările europene, dar au subliniat că "procesul de cooperare ar trebui să fie unul transparent, cu impunerea unor termeni echitabili în cadrul unor proceduri de licitaţie deschise, astfel încât China să poată participa la proiectele care sunt implementate în regiune". Drept consecinţă, autorităţile chineze şi-au declarat disponibilitatea susţinerii financiare a înfiinţării şi funcţionării a unui centru care să furnizeze informaţii firmelor cu privire la modul de respectare a normelor UE în cadrul cooperării cu China, precum şi modalităţile de a obţine asistenţă din partea instituţiilor financiare internaţionale, prima invitaţie pentru înfiinţarea structurii menţionate fiind lansată Bulgariei. Într-un astfel de context, autorităţile chineze şi-a făcut cunoscută disponibilitatea de a încuraja noi canale pentru finanţarea colectivă a proiectelor în cadrul iniţiativei "16+1" dar, în acelaşi timp, au subliniat ca este esenţială deschiderea pieţei chineze pentru investitori şi bunuri şi au evidenţiat că este necesar ca iniţiativa "16+1" să fie o platformă deschisă la care să adere şi alte state membre UE şi instituţii financiare precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Summiturile desfăşurate, în ultimii ani, sub auspiciile iniţiativei "16+1" au generat numeroase semne de întrebare cu privire la nivelul angajării şi cooperării statelor din ECS şi China, interesul major al Beijingului de a se implica în regiune fiind, cel mai probabil, o parte a strategiei sale pe termen lung în cadrul competiţiei cu UE.

În altă ordine de idei, creşterea interesului statelor din ECS pentru dezvoltarea relaţiilor cu China este şi rezultatul dorinţei de promovare a unei palete diversificate de relaţii comerciale internaţionale în regiune, această nouă tendinţă venind în continuarea abordării bazate pe dezvoltarea populismului ce a apărut la nivelul unor naţiuni est-europene. Drept urmare, putem constata apariţia şi intensificarea unei "voci proprii" ale statelor din ECS care promovează cooperarea cu statul chinez ca pe o alternativă la proiectele promovate de UE.

Este important de subliniat faptul că, în contextul summitului de la Sofia, au fost semnate o serie de documente de cooperare, inclusiv o declaraţie comună pentru promovarea cooperării în domeniul comerţului electronic şi a unui program de cooperare pentru perioada 2018-2020. Liderii chinezi caută să evidenţieze permanent că această consolidare a cooperării dintre China şi ECS se bazează pe principiul     "win-win", dar şi pe deschidere şi consultare într-un mediu caracterizat de egalitate şi obţinerea unor beneficii reciproce.

Unul din proiectele majore care poate contribui semnificativ la realizarea obiectivelor legate de "conectivitate" în regiunea Balcanilor de Vest este tronsonul feroviar de mare viteză dintre Belgrad şi Budapesta (cu o lungime de 350 de kilometri şi o valoare de 2,6 miliarde de euro, proiectul a fost încredinţat firmei China Railway Internaţional Corporation) care este un proiect de o importanţă deosebită aflat în deplină concordanţă cu interesele pentru dezvoltarea coridoarelor de transport între China şi Europa. Acest proiect definitivat printr-un memorandum care a fost semnat pentru prima dată între China, Ungaria şi Serbia, în 2013, are şi scopul conectării portului Pireu (Grecia), cu inima economică a Europei.

În sprijinul viitoarelor analize care vor fi elaborate pe această temă este necesar a fi procesate rezultatele concrete care evidenţiază nivelul la care a ajuns influenţa Chinei în Balcanii de Vest:

- Serbia are o cooperare bilaterală intensă cu China, cooperare care se bucură de o bază solidă şi care include proiecte majore cum ar fi reconstrucţia segmentului Belgrad-Stara Pazova a căii ferate Belgrad-Budapesta sau fabrica de oţel de la Smederevo. În contextul desfăşurării summitului China-ECS, de la Sofia, premierul Serbiei, Ana Brnabic, a invitat companiile chineze să participe la proiecte în domeniul mineritului, energiei, infrastructurii şi turismului, turiştii chinezi putând beneficia de politica Serbiei de ridicare a vizelor pentru aceştia încă din 2016.  

- În ceea ce priveşte Bosnia şi Herţegovina, China doreşte să avanseze în mod constant dezvoltarea proiectului din domeniul energiei termice, companiile chineze fiind sprijinite să participe şi la proiectele din domeniul construcţiei şi modernizării infrastructurii. Beijingul acordă o importanţă deosebită extinderii importurilor de produse agricole din BIH şi sprijină promovarea turismului, schimburilor cultural şi consolidarea cooperării în domeniul dezvoltării resurselor forestiere şi procesării acestora. În acest context, preşedintele Consiliului de Miniştri al BIH, Denis Zvizdic, a subliniat că cele două ţări beneficiază de un mare potenţial de cooperare în domeniile industriei, energiei, transporturilor şi agriculturii, exprimându-şi speranţa că BIH va valorifica diversitatea culturală şi va consolida schimburile culturale şi turistice cu China.

- În aceea ce priveşte Muntenegru, autostrada nord-sud este catalogată ca un proiect pilot de cooperare cu China. Beijingul sprijină companiile chineze să investească în Muntenegru şi încurajează turiştii chinezi să viziteze statul muntenegrean. La rândul său, premierul Dusko Markovic, a subliniat că dezvoltarea relaţiilor dintre Muntenegru şi China se bucură de încredere politică reciprocă.

- În ceea ce priveşte Macedonia de Nord, China sprijină activ construcţia de rute de transport pentru a promova dezvoltarea conectivităţii, dar şi comerţul la nivel regional. China doreşte să menţină schimburile comerciale cu Macedonia de Nord la toate nivelurile şi să aprofundeze cooperarea în diverse domenii, infrastructura de transport fiind unul dintre domeniile importante pentru realizarea unei cooperări pragmatice între cele două ţări. La fel ca şi în cazul BIH, China îşi deschide piaţa pentru produsele macedonene, iar la reciprocitate, Macedonia susţine cu fermitate politica Chinei în regiune şi doreşte să consolideze în continuare contactele la nivel înalt, în special în domenii precum infrastructura, energia şi cultura.

Într-un astfel de context al dezvoltării cooperării dintre China şi entităţile din Balcanii de Vest, putem aprecia că designul formatului "16+1" este subordonat scopului transformării acestei regiuni într-un hub comercial. Cu toate acestea, nu poate fi omis faptul că unele investiţii chineze în ţările din ECS şi, implicit, în Balcanii de Vest ar putea genera riscuri pentru stabilitatea financiară a statelor din aceste regiuni, accesul facil la resursele financiare ale chinezilor putând fi deosebit de riscant pentru statele mici, deoarece o creştere necontrolată a datoriilor ar putea pune în pericol stabilitatea fiscală a economiilor lor[ii].

Cel de-al doilea eveniment la care am făcut referire a fost cel de al V-lea summitul desfăşurat sub egida iniţiativei "Procesul de la Berlin", organizat la Londra, în perioada 09-10.07.2018, această iniţiativă având ca scop dezvoltarea colaborării în vederea sprijinirii securităţii, stabilităţii şi prosperităţii regiunii.

Printre statele partenere invitate de Regatul Unit să participe la summit s-au numărat Austria, Croaţia, Franţa, Germania, Italia şi Slovenia, în timp ce Bulgaria a fost invitată în contextul organizării summitului UE-Balcanii de Vest, la Sofia, în mai 2018. În acelaşi context, Polonia a fost invitată să găzduiască următorul summit al Balcanilor de Vest, în 2019.

Încă de la început, lucrările summitului au fost planificate în aşa fel ca liderii entităţilor participante să se concentreze pe trei obiective importante:

• creşterea stabilităţii economice a regiunii Balcanilor de Vest în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri, a stimulării antreprenoriatului, a abordării problemei şomajului în rândul tinerilor şi a promovării interconectivităţii regionale;

• consolidarea cooperării în domeniul securităţii regionale pentru a contribui la combaterea ameninţărilor comune, inclusiv a corupţiei, a crimei organizate, a traficului de persoane, a drogurilor şi a armelor de foc, a terorismului şi a extremismului violent;

• facilitarea cooperării politice pentru a ajuta regiunea să rezolve disputele bilaterale şi să depăşească problemele legate de conflictele din anii 1990 şi să consolideze democraţia.

La finalul summitului, UE şi-a declarat disponibilitatea să continue consolidarea cooperării cu regiunea, cu un angajament clar şi măsuri concrete, concentrându-se asupra celor trei domenii cheie ale cooperării: economie, securitate şi reconciliere. Astfel, Înaltul Reprezentant al Comisiei Europene pentru afaceri externe, Federica Mogherini, a subliniat că în aceşti ani a existat o colaborare intensă pentru a atrage regiunea tot mai aproape de UE, din punct de vedere politic, economic şi al securităţii, fiind vizibile rezultatele remarcabile obţinute şi soluţiile adoptate la cele mai dificile probleme bilaterale.

La summitul de la Londra a fost pus accentul pe încurajarea investiţiilor şi comerţului în regiunea Balcanilor de Vest. În domeniul dezvoltării socio-economice, accentul se pune pe continuarea punerii în aplicare a planului de acţiune pentru crearea unui aşa numit Spaţiu Economic Regional, aşa cum s-a convenit la summitul de la Trieste, din 2017, la un an de la punerea în aplicare a planului, regiunea cunoscând o creştere a comerţului intraregional.

Pentru a susţine obiectivele stabilite, Comisia Europeană, în cooperare cu instituţiile financiare partenere, prezintă un nou instrument de garantare care va fi lansat la începutul anului 2019 în cadrul de investiţii pentru Balcanii de Vest. Cu un angajament iniţial al UE de până la 150 de milioane de euro, în perioada 2019-2020, garanţia va avea ca scop mobilizarea până la un miliard de euro pentru investiţii în dezvoltare socio-economică durabilă şi integrare regională. Astfel, garanţia va permite împărţirea riscului financiar pentru a debloca investiţiile private într-o gamă largă de sectoare, finanţarea proiectelor în domeniul schimbărilor climatice şi investiţiile în infrastructură, precum şi în sectoarele digitale şi sociale, abordând astfel obstacolele cheie care împiedică accesul la finanţare în regiune.

Spre deosebire de formatul "16+1", liderii entităţilor participante la summitul de la Londra au căutat să identifice modalităţi de aprofundare a cooperării între Balcanii de Vest şi UE şi în procesul de abordare a provocărilor comune legate de securitate, inclusiv în lupta împotriva terorismului, a radicalizării, a atacurilor cibernetice, a criminalităţii organizate şi a traficului de arme. A fost supusă discuţiilor legătura dintre corupţie şi securitate, reprezentanţii entităţilor din Balcanii de Vest reiterându-şi angajamentul de a combate corupţia. În acest context, summitul a reprezentat o oportunitate pentru liderii statelor participante de a discuta şi despre oportunităţile pentru intensificarea cooperării dintre agenţiile de aplicare a legii din UE şi cele din Balcanii de Vest, incluzând aici şi schimbul de informaţii.

Cooperarea regională şi relaţiile de bună vecinătate rămân mai departe elemente esenţiale ale procesului de aderare a Balcanilor de Vest la UE, fapt care implică o reconcilierea durabilă şi sinceră. UE sprijină implicarea tinerilor din ţările din Balcanii de Vest în numeroase proiecte (cum ar fi "Acţiunile Marie Skłodowska-Curie", programele "Creative Europe" şi "Erasmus +" sau "Tineretul în acţiune"), cooperarea în acest domeniu fiind catalogată ca fiind esenţială pentru creşterea conectivităţii regionale. În acest context, este semnificativ de remarcat poziţia Marii Britanii care, în pofida faptului că se află în plin proces de ieşire din UE, îşi declară disponibilitatea de a depune eforturi pentru dezvoltarea unei regiuni a Balcanilor de Vest puternice, stabile şi prospere. Potrivit estimărilor, Marea Britanie intenţionează să crească atât sprijinul financiar pentru Balcanii de Vest la 80 de milioane de lire sterline, pentru perioada 2020-2021, (41 de milioane de lire sterline au fost alocate pentru perioada 2018-2019), cât şi numărul personalului de securitate pe care îl are în regiune pentru susţinerea efortului în lupta împotriva crimei organizate.

Concluzionând, putem evidenţia că elementele comune al celor două summituri au fost dezvoltarea conectivităţii infrastructurii în cadrul regiunii, precum şi între regiune şi UE, dar şi dezvoltarea economică şi a comerţului. Elementele ce au făcut diferenţa între cele două summitur,i în favoarea celui de la Londra, au fost dezvoltarea securităţii şi stabilităţii regiunii, lupta împotriva crimei organizate şi corupţiei şi reconcilierea.

Viitoarea soluţie alternativă asupra căreia s-ar putea îndrepta Balcanii de Vest ar putea fi determinata de percepţia ce ar putea fi indusă atât în rândurile liderilor, cât şi în cadrul societăţii civile de proiectele puse în operă în regiune, ofertele financiare şi oportunităţile ce ar putea fi exploatate pentru creşterea prosperităţii cetăţenilor celor şase entităţi din Balcanii de Vest, dar şi de creşterea influenţei în regiune a UE şi Chinei şi a altor actori internaţionali cum ar fi Rusia şi Turcia.

Nivelul de credibilitatea al evaluării anterioare va depinde în mod direct de evoluţia actualul context geopolitic în care lumea pare să revină la multipolaritate, creşterea incertitudinii şi gestionarea acesteia în derularea procesului de realizare a echilibrului multipolar fiind un factor decisiv. Toate acestea pot genera o situaţie regională din ce în ce mai complexă ce va fi caracterizată de instabilitate, reconfigurarea polilor de putere putând avea o influenţă determinantă asupra procesului de alegere a soluţiilor politice, economice, militare şi de securitate de către liderii entităţilor din Balcanii de Vest.

Într-un astfel de context, putem aprecia că, pe termen scurt, Balcanii de Vest nu reprezintă un risc major care să pună sub semnul întrebării proiectul politic al UE în Balcanii de Vest, cu toate că se consolidează din ce în ce mai mult percepţia conform căreia se doreşte menţinerea regiunii în Europa, dar în afara structurilor UE. Condiţiile impuse de UE cu privire la aderare în combinaţie cu legăturile economice şi financiare dezvoltate par a fi utilizate mai degrabă ca mijloace de soluţionare imediată a problemelor cu care se confruntă regiunea, decât cu scopul de a stimula dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre UE şi Balcanii de Vest pe termen lung.

Cu toate acestea, nu poate fi exclusă o evoluţie în afara aşteptărilor care să conducă la năruirea tuturor realizărilor de până acum şi a obiectivele propuse pentru viitor, mai ales în contextul unei Chine care să-şi consolideze poziţia de actor internaţional care îşi permite să planifice proiecte pe termen, o Rusie care poate controla dependenţa regiunii faţă de resursele sale energetice şi o Turcie care are un potenţial semnificativ de a exploata foarte bine caracterul multietnic şi multireligios al Balcanilor de Vest. Drept urmare, o astfel de evoluţie a situaţiei impune UE să fie capabilă prin dezvoltarea unor proiecte predictibile şi realiste în cadrul unor diverse formate de cooperare să menţină motivaţia celor şase entităţi din regiune pentru aderarea la structurile UE.