Financial Times confirmă planul de intervenţie în Ucraina post-război, în cazul încălcării armistiţiului. În 24 de ore intervin ucrainenii, iar europenii în 48. SUA vor disloca tehnologie de ultimă generaţie de-a lungul frontului ucrainean

Conform Financial Times, Ucraina a convenit cu partenerii occidentali că încălcările persistente ale oricărui viitor acord de încetare a focului de către Rusia vor fi abordate printr-un răspuns militar coordonat din partea Europei şi SUA, potrivit unor persoane informate despre discuţii.

Conform planului, au declarat trei persoane familiarizate cu situaţia, o încălcare a armistiţiului de către Rusia ar declanşa un răspuns în termen de 24 de ore, începând cu un avertisment diplomatic şi orice acţiune necesară din partea armatei ucrainene pentru a opri încălcarea.

Dacă ostilităţile ar continua dincolo de această perioadă, ar fi iniţiată o a doua fază de intervenţie folosind forţe din aşa-numita coaliţie a celor dispuşi, care include mulţi membri ai UE plus Marea Britanie, Norvegia, Islanda şi Turcia.

Dacă încălcarea s-ar transforma într-un atac extins, la 72 de ore de la încălcarea iniţială, ar intra în vigoare un răspuns militar coordonat din partea unei forţe susţinute de Occident, care implică armata americană, au declarat oficialii.

Aceste detalii, însă, au fost făcute publice de preşedintele Nicuşor Dan chiar după întâlnirea de la Paris, de la începutul lunii ianuarie, deşi ele nu au fost exprimat în spaţiul public şi de alţi lideri.

Marea Britanie şi Franţa şi-au luat angajamentul să disloce trupe şi armament în Ucraina, ca parte a garanţiilor de securitate susţinute de SUA pentru a susţine un acord de pace în 20 de puncte care vizează încheierea invaziei Rusiei, care a durat aproape patru ani. Recent, Ucraina a transmis că nu este de acord cu două dintre punctele acestui plan.

O forţă de „descurajare” condusă de Europa ar oferi „măsuri de reasigurare în aer, pe mare şi pe uscat” după un armistiţiu, cu sprijinul serviciilor de informaţii şi logistic al SUA, au declarat liderii principalilor aliaţi ai Kievului după întâlnirea de la Paris.

Modul în care un armistiţiu va fi monitorizat şi aplicat va fi esenţial pentru durabilitatea sa. SUA s-au oferit să furnizeze capacităţi de monitorizare de înaltă tehnologie de-a lungul liniei frontului de 1.400 km.

Emisarii de la Kiev, Moscova şi Washington urmează să se întâlnească din nou, miercuri şi joi, la Abu Dhabi pentru discuţii menite să pună capăt războiului. Întâlnirea are loc după ce ar fi trebuit să se petreacă duminică, între ruşi şi ucraineni, însă totul a fost amânat din cauza tensiunilor SUA-Iran.  Mai mult decât atât, această întâlnire vine după ce Donald Trump i-a cerut lui Vladimir Putin o încetare a focului asupra infrastructurii de energie, timp de o săptămână, în special în Kiev. Rusia a acceptat, deşi de la început nu a fost foarte clar care este perioada în care este în vigoare acel armistiţiu. Kremlinul a transmis, joi, că se va încheia armistiţiul duminică (pe 1 februarie), însă ieri Dmitri Peskov s-a eschivat când a fost din nou întrebat de acest armistiţiu.

Încă sunt multe detalii necunoscute ale planului de pace, iar ucrainenii par să ţină foarte mult la garanţiile de securitate venite de la americani. Se pare că susţinerea unei armate de 800.000 de militari ucraineni ar face parte din aceste garanţii. Însă presa americană scrie şi că Donald Trump ar fi legat angajamentul cu aceste garanţii americane de cedarea Donbasului de către ucraineni, un lucru cu care acum Kievul nu este de acord.

Ieri seara, preşedintele Zelenski a confirmat că Rusia nu a atacat infrastructura de energie în ultimele zile. Cu toate acestea, imediat după trimiterea acestui mesaj, ruşii au început un atac de amploare în Ucraina, cel mai mare de anul acesta, inclusiv asupra capitalei Kiev, unde a lovit un bloc.