14 februarie 2020

FEDERAŢIA RUSĂ - JURNAL MILITAR LA FLANCUL DE EST AL NATO (29 IANUARIE - 11 FEBRUARIE 2020)

Monitorul Apărării şi Securităţii

• Situaţia de securitate s-a menţinut tensionată în Regiunea Extinsă a Mării Negre (REMN). • Activităţile militare ruse s-au desfăşurat la un nivel scăzut. • În Ucraina, situaţia de securitate se menţine pe aceleaşi coordonate, fără evoluţii semnificative. În timp ce Kremlinul insistă pe negocierea unui nou acord, cu dezangajarea simultană a forţelor de-a lungul întregii linii de contact, Kievul marşează, în continuare, pe implementarea Acordurilor de la Minsk şi doreşte, mai întâi, preluarea fermă a controlului asupra frontierei ruso-ucrainene din regiunea Donbass. Poziţiile par ireconciliabile şi nu sunt de aşteptat evoluţii spectaculoase, nici măcar pe termen mediu şi lung. • În Siria au avut loc ciocniri între forţele guvernamentale siriene şi militarii turci, Kremlinul părând să fie prins la mijloc între cei doi aliaţi ai săi de conjunctură.

Sursă foto: Mediafax

Activităţi în cadrul măsurilor de asigurare NATO

Zboruri de cercetare

Potrivit ziarului oficial al Ministerului rus al Apărării, Krasnaia Zvezda, în perioada de referinţă au fost semnalate 16 zboruri de cercetare desfăşurate de forţele aeriene ale NATO, în zonele de frontieră cu Rusia (13 cu aeronave cu echipaj uman, trei cu aeronave fără pilot / UAV).

Diplomaţie militară

Pe 6 februarie 2020, generalul Tod Walters, comandantul  forţelor NATO din Europa (Supreme Allied Commander Europe / SACEUR) a avut o întrevedere, la Baku (Azerbaidjan) cu şeful Statului Major General rus, generalul Valeriy Gherasimov.

Evenimentul tinde deja să devină o tradiţie, fiind pentru al treilea an la rând când cei mai înalţi oficiali militari ai NATO şi Federaţiei Ruse se întâlnesc la Baku. Nu au fost date publicităţii detalii privind tematica întâlnirii dar, foarte probabil, printre subiectele discutate s-au numărat conflictul din estul Ucrainei şi situaţia din Orientul Mijlociu.

Exerciţii

”Defender Europe 2020”. Presa rusă a preluat pe larg comentariile ministrului de externe, Serghei Lavrov, pe marginea exerciţiului ”Defender Europe 2020”. Deşi multe detalii privind acest exerciţiu au fost furnizate încă din ianuarie 2019, evenimentul revine în actualitate datorită oficialului rus. Acesta a subliniat aspectele de ”natură ofensivă” ale exerciţiului şi s-a arătat îngrijorat de prezenţa unui număr atât de mare de militari, americani şi europeni, în apropierea frontierelor Federaţiei Ruse şi Republicii Belarus.

Exerciţiul îşi propune să demonstreze sprijinul SUA pentru aliaţii săi europeni şi implică cea mai mare dislocare de  personal şi echipamente, efectuate de SUA în Europa, în ultimii 25 de ani. Aproximativ 20.000 de militari americani şi peste 20.000 de piese de echipament vor fi transportate pe cale maritimă şi aeriană din SUA în Europa, unde se vor alătura celor cca. 9.000 de militari americani staţionaţi în Europa şi celor peste 16.000 de militari europeni care vor participa la acest exerciţiu şi la alte exerciţii mai mici asociate. Principalul obiectiv al exerciţiului este verificarea capacităţii de dislocare a forţelor americane în Europa şi capacitatea de manevră rapidă şi de sprijin logistic pe teritoriul european, în caz de criză.

Exerciţii şi operaţii desfăşurate de Federaţia Rusă.

Sumar:

•      Activităţile militare desfăşurate de Federaţia Rusă în Regiunea Extinsă a Mării Negre (REMN) s-au menţinut la un nivel scăzut.

•      În estul Ucrainei, situaţia de securitate s-a menţinut tensionată, deşi numărul incidentelor de securitate a scăzut uşor în raport cu perioada anterioară.

•      În nord-vestul Siriei, situaţia s-a complicat, pe fondul ofensivei declanşate de forţele guvernamentale, cu sprijin rusesc, fiind înregistrate ciocniri cu forţele turceşti.

Operaţii şi activităţi militare

Estul Ucrainei

• În estul Ucrainei, situaţia s-a menţionat tensionată, deşi numărul situaţiilor de încălcare a acordului de încetare a focului a scăzut, în raport cu luna ianuarie.

• Într-un raport către Consiliul Permanent al OSCE, şeful misiunii din Ucraina, Yaşar Halit Çevik, a declarat că, în pofida impactului pozitiv pe care l-au avut acţiuni precum dezangajarea forţelor din trei zone pre-stabilite şi construcţia podului pietonal de la Stanytsia Luhanska, nu pot fi făcute progrese reale în situaţia de securitate fără respectarea ad litteram a acordului de încetare a focului. Çevik a mai informat despre restricţiile şi acţiunile de hărţuire ale căror subiecţi continuă să fie observatorii OSCE care se deplasează în zonele controlate de separatişti.

Exerciţiul naval ”Sea Breeze 2020”.  În perioada 03-08 ianuarie 2020 s-a încheiat conferinţa principală de planificare (Main Planning Conference / MPC) a exerciţiului naval internaţional ”Sea Breeze 2020”, organizat în comun de către SUA şi Ucraina. Exerciţiul se va desfăşura în vară (probabil în luna iulie), în sud-vestul Mării Negre, în apele teritoriale ucrainene şi în poligoane terestre din Ucraina. Noutatea acestui an o reprezintă participarea, în premieră, a forţelor navale din Norvegia, Coreea de Sud şi Japonia.

România joacă un rol important în exerciţiu, conferinţa iniţială de planificare (Initial Planning Conference / IPC) având loc, de altfel, la Bucureşti, în noiembrie 2019. ”Sea Breeze” este un exerciţiu tradiţional, ajuns deja la a douăzecea ediţie. Exerciţiul este preponderent naval dar, în ultimii ani, componentele terestre şi aeriene au crescut în amploare. În anul 2019, exerciţiul s-a desfăşurat în luna iulie şi a beneficiat de o participare numeroasă (32 de nave de luptă şi peste 3.000 de militari). Exerciţiul este contestat de Rusia, care organizează în contrapartidă exerciţii aero-navale în poligoane maritime apropiate, cu intenţia, deloc subtilă, de a dezorganiza, pe cât posibil, buna desfăşurare a exerciţiului aliat.

Siria

• Potrivit oficialilor ruşi, activităţile grupărilor care se opun regimului Al-Assad (calificate teroriste de către ruşi şi guvernul sirian) au crescut în intensitate în ultima perioadă, în pofida acordului de încetare a focului negociat de Moscova şi Ankara. În ultimele două săptămâni s-au înregistrat peste 1.000 de atacuri ale grupărilor de opoziţie, atât asupra bazelor ruseşti (în special atacuri cu drone) şi poziţiilor deţinute de forţele guvernamentale siriene, cât şi asupra poziţiilor deţinute de forţele turceşti în nordul Siriei.

Ministerul rus de Externe chiar a admis (într-o declaraţie neobişnuit de transparentă, inclusă într-un comunicat înaintat Consiliului de Securitate al ONU) că atacurile teroriste au dus la moartea mai multor experţi militari ruşi şi turci, fără a oferi mai multe detalii.

• Pe de altă parte, operaţiile militare declanşate de forţele guvernamentale siriene, sprijinite de forţele ruseşti, au continuat în provincia siriană Idlib. Aceste acţiuni au dus la ceea ce Monitorul Apărării şi Securităţii anticipa, în articolele anterioare pe această temă: ciocniri între forţele guvernamentale siriene şi militarii turci. Pe 2 februarie 2020, forţele loiale lui Bashar Al-Assad au bombardat poziţiile turceşti din apropiere de localitatea Saraqib, patru militari turci fiind ucişi şi alţi nouă răniţi.

Potrivit Ankarei, armata siriană a deschis focul, deşi fusese notificată despre manevrele efectuate de militarii turci în zonă. Ca măsură de răspuns, Turcia a executat atacuri aeriene (cu aeronave F-16) şi lovituri de artilerie asupra a 40 de poziţii siriene din Idlib. Totodată, Turcia a stopat, deocamdată, patrulele comune pe care le efectua cu militarii ruşi în nordul Siriei.

Rotiri în cadrul Grupării Navale Operative Ruse din Marea Mediterană (GNORM). Pe 30 ianuarie 2020, dragorul maritim ”Valentin Pikul” din cadrul Flotei Ruse a Mării Negre (FRMN) a fost semnalat în strâmtorile turceşti, în tranzit spre Sevastopol.

Nava a fost înlocuită cu dragorul maritim ”Ivan Antonov”, recent intrat în organica FRMN şi aflat la prima misiune în Marea Mediterană.

Exerciţii în cadrul GNORM. Pe 05 ianuarie 2020, o grupare formată din fregata ”Admiral Essen”,  nava de patrulare ”Dmitri Rogachev” şi dragorul maritim ”Ivan Antonov” au desfăşurat exerciţii de trecere printr-un baraj de mine maritime al adversarului, într-un poligon maritim din estul Mării Mediterane.

Exerciţii şi alte activităţi de pregătire a forţelor militare ruse din cadrul FRMN

În perioada de referinţă, activităţile FRMN au avut o intensitate scăzută, fiind semnalat un număr redus de nave pe mare.

• Pe 31 ianuarie 2020, s-a desfăşurat un exerciţiu aeronaval, cu participarea fregatei ”Admiral Grigorovici” şi navei mari de desant ”Novocherkassk”. Accentul a fost pus pe apărarea antiaeriană a grupului de nave, rolul adversarului aerian fiind jucat de aeronave Su-24M (Fencer-D) din cadrul Aviaţiei Navale a FRMN.

• Pe 4 februarie 2020, s-a desfăşurat un exerciţiu tactic de zbor cu participarea a zece aeronave de cercetare Su-24MR (Fencer-E), bombardiere de front Su-24M (Fencer-D) şi avioane multirol Su-30SM (Flanker-H), care au executat cercetarea, depăşirea apărării antiaeriene a adversarului şi misiuni de bombardament al obiectivelor terestre, marcate în poligonul Opuk, din Crimeea.

• Pe 5 februarie 2020, unităţile de infanterie marină ale FRMN au executat exerciţii de paraşutare şi de debarcare din elicoptere Mi-8, în poligoane din Crimeea. La exerciţii au participat peste 500 de militari. 

Submarinul ”Stari Oskol” a intrat în reparaţii la Kronstadt. Pe 29 ianuarie 2020, submarinul ”Stari Oskol” a ajuns în portul baltic Kronstadt, unde a fost andocat pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii.

B-262 ”Stari Oskol” este unul dintre cele 6 submarine diesel-electrice din clasa Kilo modernizat / Varshavyanka  (Proiect 636.3), din cadrul FRMN. Este pentru prima dată când submarinul este trimis la reparaţii, după intrarea în organica FRMN, în iunie 2015. Anterior, submarinul efectuase misiuni în cadrul grupării navale ruse din Marea Mediterană (GNORM).

Submarinul Alrosa va deveni operaţional până în toamna acestui an. Potrivit unei surse din industria de apărare din Crimeea, submarinul ”Alrosa” va fi reparat şi va deveni operaţional, cel mai târziu în trimestrul al treilea al acestui an. Ulterior submarinul va fi trimis în Marea Baltică, pentru a ajuta la misiunile de testare a submarinelor moderne produse la Sankt Petersburg.

B-871 ”Alrosa” este un submarin diesel-electric mai vechi, din clasa Kilo (Proiect 877), intrat în serviciu în anul 1990. Alrosa a devenit operaţional în anul 2015 dar până în prezent nu au existat resursele necesare pentru lucrările de reparaţii.

Activităţi militare semnificative ale celorlalte forţe dislocate în RM Sud

• Pe 3 februarie 2020, Brigada 77 rachete antiaeriene (Korennovsk) a desfăşurat un exerciţiu tactic cu întrebuinţarea complexelor de rachete antiaeriene cu bătaie lungă  S-300V4, într-un poligon din Ţinutul Krasnodar.

S-300V4 este o variantă dezvoltată din S-300VM ”Antey 500” (codificare NATO: SA-23 Gladiator/Giant), având o bătaie de cca. 400 de kilometri. Brigada 77 rachete antiaeriene este singura unitate din RM Sud dotată cu acest sistem (sunt informaţii, neconfirmate, că şi Regimentul 988 apărare antiaeriană de la Gyumri, Armenia, ar dispune de S-300V4).

• În perioada 03-04 februarie 2020, în cadrul Diviziei 42 infanterie moto (din Armata 58 arme întrunite) s-au desfăşurat exerciţii tactice cu trageri de luptă, la nivel companie, în poligonul Sernovodski (regiunea Stavropol).

La activitate au participat cca. 500 de militari şi peste 50 de unităţi de tehnică de luptă (inclusiv elicoptere Mi-8AMTSh, tancuri T-72B3, maşini de luptă ale infanteriei BMP-3 şi transportoare blindate BTR-82A).

Arme şi tehnologii militare noi

Submarinul nuclear ”Kniaz Vladimir” va fi predat Forţelor Navale ruse în luna martie a acestui an.  Potrivit unei declaraţii, din 10 februarie 2020, a directorului ”United Shipbuilding Corporation”, Alexei Rakhmanov, submarinul nuclear ”Kniaz Vladimir” va fi predat forţelor navale ruse în cel mult o lună şi jumătate, nava trecând cu succes toate testele.

K-549 ”Kniaz Vladimir”, care se va alătura Flotei de Nord, este un submarin nuclear strategic, primul  din clasa Borei-A (proiect 955A). Are un deplasament de 24.000 de tone în imersiune şi poate transporta până la 16 rachete nucleare balistice RSM 56 ”Bulava” (codificare NATO: SS-N-32). Submarinul a fost lansat la apă în noiembrie 2017 şi trebuia predat până la sfârşitul anului 2019. În comparaţie cu submarinele care îl preced, din clasa Borei (proiect 955),  ”Kniaz Vladimir” a suferit modificări structurale majore, este mai silenţios şi dispune de echipamente de comunicaţii mai sofisticate.

Bombardierul strategic Tu-160 va fi dotat cu rachete hipersonice „Kinzhal”. Potrivit agenţiei ruse de ştiri TASS, care a citat o sursă din industria de apărare, oficialii militari ruşi intenţionează să instaleze rachetele hipersonice ”Kinzhal” şi pe bombardierele strategice Tu-160.

Kh-47M2 ”Kinzhal” este o rachetă hipersonică instalată în prezent pe bombardierul strategic Tu-22M3 şi pe avionul de vânătoare MiG-31K (o escadrilă de 10 MiG-31K este, începând cu anul 2018, în serviciul de luptă, în scop experimental, în RM Sud). Potrivit oficialilor ruşi, racheta are o viteză de 10-12 Mach şi o rază de acţiune între 2.000 de kilometri (pe MiG-31K) şi 3.000 de kilometri (pe Tu-22M3). Instalarea rachetei pe Tu-160 nu este o surpriză, ruşii având planuri ambiţioase de modernizare a bombardierului, Ministerul rus al Apărării semnând, în anul 2018, un contract pentru achiziţionarea a 10 aeronave modernizate Tu-160M2.

Primul zbor al bombardierului strategic modernizat Tu-160M. Pe 2 februarie 2020, Tu-160M (versiunea modernizată a bombardierului strategic Tu-160 ”Blackjack”) a efectuat primul zbor, cu durata de 34 de minute, pe aerodromul deţinut de fabrica de aviaţie din Kazan.

Tu-160M este denumirea aeronavei modernizate pe baza bătrânului bombardier Tu-160. Concomitent este dezvoltată versiunea Tu-160M2, reprezentând aeronava construită de la zero.  Ministerul rus al Apărării doreşte modernizarea a zece Tu-160M şi achiziţionarea a zece Tu-160M2. Principalele îmbunătăţiri sunt: fuselaj din material greu detectabil; motoare mai puternice şi mai eficiente, ce conferă o autonomie mai mare; avionică nouă; sisteme de comunicaţii şi control moderne; sisteme moderne de apărare împotriva rachetelor.

POTENŢIALE EVOLUŢII ÎN PERIOADA URMĂTOARE

• Nu sunt de aşteptat evoluţii semnificative, în plan militar, în estul Ucrainei.

• Rusia va continua să medieze între Damasc şi Ankara, pentru a evita escaladarea unui conflict în nordul Siriei. 

• Activităţile militare din RM SUD vor continua să se situeze la un nivel scăzut.