FEDERAŢIA RUSĂ - JURNAL MILITAR LA FLANCUL DE EST AL NATO (25 MARTIE – 07 APRILIE 2020)

Activităţi în cadrul măsurilor de asigurare NATO

Zboruri de cercetare

Potrivit ziarului oficial al Ministerului rus al Apărării, Krasnaia Zvezda, în perioada de referinţă au fost semnalate 31 de zboruri de cercetare desfăşurate de forţele aeriene ale NATO, în zonele de frontieră cu Rusia (24 cu aeronave cu echipaj uman, şapte cu aeronave fără pilot / UAV).

Prezenţă navală

Gruparea navală permanentă a NATO (Standing NATO Maritime Group / SNMG-2) continuă misiunile în Marea Neagră.

SNMG-2 a intrat în Marea Neagră pe 23 martie 2020, iar pe 30 martie 2020, a desfăşurat un exerciţiu în comun cu Forţele Navale (dragorul ”Lt. Lupu Dinescu” şi nava purtătoare de rachete ”Zborul”) şi Aeriene române, în largul portului Constanţa. Ulterior, SNMG-2 a executat un marş către portul georgian Poti, unde sunt planificate exerciţii în comun cu Garda de Coastă georgiană. Flota rusă a Mării Negre (FRMN) continuă supravegherea acţiunilor SNMG-2, cu fregata ”Pitlivîi”, cu importante forţe aeriene, dar şi cu mijloace de cercetare radioelectronică. 

Exerciţii şi operaţii desfăşurate de Federaţia Rusă.

Sumar:

• Activităţile militare desfăşurate de Federaţia Rusă în Regiunea Extinsă a Mării Negre (REMN) au scăzut în intensitate. Începând cu 30 martie şi până la sfârşitul lunii aprilie se desfăşoară activităţi de control, specifice sfârşitului perioadei de instrucţie de iarnă.
• În estul Ucrainei, situaţia de securitate s-a menţinut pe aceleaşi coordonate. S-au produs schimbări importante la nivelul conducerii forţelor armate.  
• În nord-vestul Siriei situaţia s-a stabilizat.

Operaţii şi activităţi militare

Estul Ucrainei

• În estul Ucrainei situaţia s-a menţionat tensionată, fiind raportate noi situaţii de încălcare a acordului de încetare a focului. Separatiştii au continuat să atace poziţiile deţinute de forţele guvernamentale ucrainene (o medie de cca. 10 incidente pe zi, în perioada de referinţă), folosind în special armament de infanterie şi trageri indirecte de artilerie.

Totodată, separatiştii speculează situaţia generată de pandemia de SARS-COV-2, folosind-o ca pretext pentru a interzice accesul observatorilor OSCE în regiune (lucru reclamat chiar de către miniştrii de externe francez şi german, Jean-Yves Le Drian şi Heiko Maas).

• Prin Decretele 125/126/127 din 27 martie 2020, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat o serie de schimbări la vârful armatei ucrainene. Fostul şef al Statului Major General ucrainean, generalul-locotenent Ruslan Khomchak, a fost numit comandant suprem (Commander-in-Chief) al Forţelor Armate, şef al SMG a fost numit generalul de armată Serhii Korneichuk, iar  generalul-locotenent Serhii Nayev a fost numit comandant al Forţelor Întrunite (structură responsabilă de misiunile de luptă din Donbas), funcţie în care era interimar şi pe care a mai ocupat-o şi în perioada administraţiei Poroshenko (martie 2018-mai 2019).

Pe 4 martie 2020, Parlamentul ucrainean a amendat Legea Securităţii Naţionale, introducând funcţia de comandant suprem al forţelor armate (se numeşte la propunerea ministrului apărării şi poate fi demis de către preşedinte). Actul este un pas important pe linia reformei sistemului de comandă şi control al forţelor armate, fiind delimitate responsabilităţile între noua funcţie creată, cu sarcini preponderent executive (comanda operaţiilor militare) şi cea a şefului SMG, care păstrează în special atribuţii pe linia administrării activităţilor curente, pregătirii forţei şi planificării operaţiilor.

• Pe fondul pandemiei cauzată de SARS-COV-2, Forţele Armate (FA) ucrainene au solicitat asistenţa NATO. Structura responsabilă de coordonarea răspunsului la dezastre (EADRCC / Euro-Atlantic Disaster Response Coordination Centre) a confirmat cererea partenerului ucrainean şi a solicitat statelor membre să furnizeze asistenţă.

La data de 7 aprilie 2020, FA ucrainene înregistrau patru cazuri de infectare cu noul coronavirus, raportând şi un deces.

Siria

• Situaţia de securitate din nordul Siriei s-a menţinut relativ stabilă, acordul de încetare a focului, în vigoare începând cu 5 martie 2020, părând să reziste. S-au înregistrat doar sporadic incidente de securitate, fiind raportate atacuri cu rachete ale forţelor guvernamentale asupra unor poziţii deţinute de insurgenţi în provincia Idlib.

De menţionat că, de la semnarea acordului, forţele aeriene ruseşti nu au mai executat nicio misiune de atac asupra poziţiilor militanţilor anti-Assad. Atât pe fondul acordului, dar şi în contextul pandemiei cauzată de noul coronavirus şi al precauţiilor generate implicit de acest fenomen, s-a ajuns ca numărul total al victimelor din luna martie (175 la nivelul întregului stat sirian) să fie cel mai mic din ultimii nouă ani (de la izbucnirea conflictului în anul 2011).

• Cu toate acestea, pare o chestiune de timp până când ostilităţile vor fi reluate. Deocamdată părţile aflate în conflict îşi întăresc poziţiile. Armata siriană a dislocat recent în regiune forţe de valoarea unui batalion, pe care le-a transferat de la sud de Damasc. Pe de altă parte, forţele turceşti au continuat şi ele să se întărească, organizând încă patru posturi noi de observare (pentru un total de 56, multe dintre acestea dispuse în zone controlate de regimul Assad) şi aducând constant forţe din adâncime. Aceasta deşi, declarativ, Turcia a anunţat că va micşora nivelul activităţilor militare în Idlib, din raţiuni de securitate sanitară.

Există şi ipoteza că forţele guvernamentale pregătesc o ofensivă de amploare în Idlib, probabil după rezolvarea, într-un fel sau altul, a situaţiei generate de coronavirus. Un indicator al unei astfel de acţiuni poate fi intensificarea activităţii de culegere de informaţii, desfăşurată în ultima perioadă de către forţele aeriene ruseşti de la baza aeriană Hmeymim.

• Deocamdată nu s-au înregistrat cazuri de infectare cu SARS-COV-2 în Idlib, dar organizaţiile umanitare sunt îngrijorate, pe bună dreptate, de posibilitatea ridicată a unei crize, date fiind condiţiile precare în care trăiesc mai multe milioane de refugiaţi.

Acţiuni în cadrul grupării navale operative ruse din Marea Mediterană (GNORM).

• Navele din cadrul GNORM au continuat să desfăşoare exerciţii menite să le menţină la o capacitate de luptă ridicată. Pe 1 aprilie 2020, o grupare de nave de luptă de suprafaţă formată din fregatele ”Amiral Grigorovici”, ”Amiral Makarov” şi ”Amiral Essen” au desfăşurat un exerciţiu de luptă antisubmarin, în estul Mării Mediterane.

Exerciţii şi alte activităţi de pregătire a forţelor militare ruse din cadrul FRMN

În perioada de referinţă, activităţile FRMN s-au situat la un nivel scăzut, nefiind raportate nave pe mare. 

• Pe 2 aprilie 2020, FRMN şi Armata 4 Forţe Aeriene şi Apărare Antiaeriană au desfăşurat un exerciţiu tactic de apărare a Peninsulei Crimeea, împotriva unui atac masiv desfăşurat de adversar, cu rachete şi aviaţie.

Exerciţiul a fost condus chiar de către comandantul RM Sud, generalul-colonel Aleksandr Dvornikov. La exerciţiu au participat aviaţia navală şi trupele de rachete de coastă ale FRMN - în rol de apărare, iar unităţi de aviaţie ale Armatei 4, în rolul agresorului. Exerciţiul a avut şi o componentă practică, fiind executate trageri de luptă în poligonul Opuk. La exerciţiu au participat 20 de aeronave şi mai multe sisteme de rachete antiaeriene, inclusiv complexul cu rază lungă de acţiune S-400 ”Triumph”.

• Pe 07 aprilie 2020, subunităţi din cadrul Regimentului 1096 rachete antiaeriene (Sevastopol) au desfăşurat exerciţii de tragere, cu sistemele de rachete antiaeriene 9K33 ”Osa” şi 9K35 ”Strela-10”, în poligonul Opuk din Crimeea.

”Osa” (NATO: SA-8 Gecko) este un complex antiaerian mobil, cu rază scurtă de acţiune (până la 12 km, în versiunea cea mai modernă, ”OSA-AKM”); ”Strela-10” (NATO: SA-13 "Gopher") este un sistem mobil, tot cu bătaie mică (distanţă de maxim 9 km şi altitudine de până la 3 km).                                                                              

Activităţi militare semnificative ale celorlalte forţe dislocate în RM Sud

• În perioada 30 martie - 03 aprilie 2020, subunităţile de apărare antiaeriană din cadrul Bazei militare 7 (dislocată la Gudauta, în Abhazia) s-au dislocat în poligonul Kapustin Yar (Regiunea Astrahan), unde au desfăşurat exerciţii de tragere de luptă cu sistemele de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acţiune ”Osa-AKM” şi ”Strela-10”, precum şi cu complexele portabile 9k38 ”Igla”.  

• Pe 30 martie 2020, unităţi de artilerie din cadrul Armatei 58 arme întrunite (cele staţionate în Inguşetia şi Osetia de Nord), au participat la exerciţii de tragere de luptă, în poligonul Tarskoie (Osetia de Nord).

La exerciţiu au participat cca. 1500 de militari şi 100 de sisteme de artilerie, printre care tunuri autopropulsate 2 S7 ”Pion” (cal. 203 mm), aruncătoare grele autopropulsate 2 S4 ”Tyulpan” (cal. 240 mm) şi lansatoare multiple de rachete 9A53-G "Tornado-G” (cal. 122 mm).

• Pe 31 martie 2020, în cadrul Bazei militare 102 (Gyumri, Armenia) s-a desfăşurat un exerciţiu de apărare antiaeriană, în poligonul Kamhud. Exerciţiul a implicat peste 100 de unităţi de tehnică militară, inclusiv complexe antiaeriene S-300 şi avioane de vânătoare MiG-29 (NATO: Fulcrum), de la Baza aeriană rusă nr. 3624 Erebuni (Erevan).

• Pe 2 aprilie 2020, Regimentul 960 aviaţie de asalt (Primorsko-Akhtarsk) a desfăşurat un exerciţiu tactic de zbor, cu participarea a 12 avioane de asalt Su-25SM3 (NATO: Frogfoot), care au executat misiuni de cercetare, identificare şi atac al unor obiective terestre, dispuse într-un poligon din Ţinutul Krasnodar.

• Pe 6 aprilie 2020 s-a desfăşurat un exerciţiu de zbor, în cadrul Regimentului 559 aviaţie de bombardament (Morozovsk), la care au participat 10 avioane de vânătoare-bombardament Su-34 (NATO: Fullback), acestea executând 20 de ieşiri de avion, cu misiuni de descoperire şi lovire a obiectivelor terestre, marcate într-un poligon din regiunea Rostov.

Activităţi militare semnificative ale forţelor altor regiuni militare desfăşurate temporar în RM Sud

• Începând cu 6 aprilie 2020, subunităţi ale unui regiment de apărare antiaeriană din regiunea Leningrad (RM Vest), înzestrate cu complexul antiaerian ”Panţir”, au fost dislocate în poligonul Ashuluk din regiunea Astrahan, pentru a desfăşura exerciţii şi antrenamente specifice.

”Panţir” este un sistem autopropulsat, mixt, incluzând pe aceeaşi platformă atât 12 rachete antiaeriene, cât şi două tunuri antiaeriene de calibru 30 de milimetri. Foarte probabil este vorba de subunităţi aparţinând Regimentului 1489 rachete antiaeriene, dislocat la Vaganovo, Ţinutul Leningrad (acesta primind, în decembrie 2018, sisteme cu bătaie lungă S-400 ”Triumph”, cu care ”Panţir” lucrează îndeaproape).

POTENŢIALE EVOLUŢII ÎN PERIOADA URMĂTOARE

• Nu sunt de aşteptat evoluţii semnificative, în plan militar, în estul Ucrainei, eforturile autorităţilor de la Kiev rămânând concentrate în această perioadă pe combaterea pandemiei.

• Situaţia din nordul Siriei va continua să se menţină stabilă. Este foarte probabil să apară situaţii de infectare cu noul coronavirus în comunităţile de refugiaţi, ceea ce ar putea să conducă la o catastrofă umanitară şi să complice şi mai mult situaţia militară din regiune.

• Activităţile militare din RM SUD se vor menţine la un nivel scăzut, efortul fiind pus pe desfăşurarea activităţilor de control la sfârşitul perioadei de instrucţie de iarnă.