FEDERAŢIA RUSĂ - JURNAL MILITAR LA FLANCUL DE EST AL NATO (22 APRILIE - 5 MAI 2020)

Activităţi în cadrul măsurilor de asigurare NATO

Zboruri de cercetare

Potrivit ziarului oficial al Ministerului rus al Apărării, Krasnaia Zvezda, în perioada de referinţă au fost semnalate 27 de zboruri de cercetare desfăşurate de forţele aeriene ale NATO, în zonele de frontieră cu Rusia (21 cu aeronave cu echipaj uman, şase cu aeronave fără pilot/UAV).

Exerciţii şi operaţii desfăşurate de Federaţia Rusă

Sumar:

• Activităţile militare desfăşurate de Federaţia Rusă în Regiunea Extinsă a Mării Negre (REMN) s-au situat în continuare la un nivel scăzut. S-au finalizat activităţile de verificare de la sfârşitul perioadei de instrucţie de iarnă.
• În estul Ucrainei, situaţia de securitate s-a menţinut pe aceleaşi coordonate.   
• În nord-vestul Siriei situaţia s-a tensionat, după intervenţia Israelului în Alep. Forţele ruse tind să îşi extindă zona de operaţii.

Operaţii şi activităţi militare

Estul Ucrainei

• În estul Ucrainei situaţia s-a menţionat tensionată, fiind raportate noi situaţii de încălcare a acordului de încetare a focului, cu un vârf atins pe 1 mai 2020, când s-au înregistrat 24 de incidente de securitate.

Îngrijorător este faptul că multe dintre incidente, provocate aproape unilateral de către separatişti, s-au înregistrat chiar în Zolote, una dintre cele trei zone în care OSCE a confirmat dezangajarea forţelor. Acest lucru demonstrează încă o dată că militanţii pro-ruşi nu au nicidecum în agendă intenţia de a rezolva paşnic conflictul din Donbass.

• În acest timp, forţele armate ucrainene continuă să fie afectate de noul coronavirus. Potrivit datelor furnizate de Comandamentul Medical, pe 4 mai 2020 erau înregistrate 48 de cazuri de contaminare, două decese, în timp ce 311 militari se aflau în izolare.

• Ucraina încearcă să crească nivelul de reprezentativitate al Grupului trilateral de contact (Trilateral Contact Group / TCG), propunând ca din acest for să facă parte reprezentanţi ai Parlamentului şi Guvernului.

TCG este o structură cu reprezentanţi ai Ucrainei, Federaţiei Ruse şi OSCE, care încearcă să rezolve pe cale diplomatică situaţia din estul Ucrainei. Delegaţia ucraineană este condusă în prezent de Leonid Kuchma, fost preşedinte al Ucrainei. Prin încercarea de a coopta miniştri şi parlamentari în acest for, Kievul încearcă să dea un nou imbold demersurilor diplomatice, care par să fi stagnat complet, după ultima reuniune ”în format Normandia”, din decembrie 2019.

• Pe 4 mai 2020, fregata ”Hatman Sahaidacini”, nava-amiral a Marinei ucrainene, a ieşit pe mare, pentru a desfăşura exerciţii de tragere cu sistemele de artilerie şi artilerie antiaeriană, împotriva unor ţinte navale şi aeriene, marcate într-un poligon naval din nord-vestul Mării Negre.

Potrivit oficialilor ucraineni, FRMN a trimis în zonă nave de cercetare electronică, fără însă a preciza identitatea acestora.

Siria

• Acordul de încetare a focului, deşi rezistă în linii mari, a fost încălcat pe 4 mai 2020, când s-au înregistrat ciocniri între forţele regimului Al-Assad şi insurgenţii sprijiniţi de forţele turce, în sudul provinciei Idlib. Situaţia de securitate din nordul Siriei s-a tensionat şi pe fondul intervenţiei unui nou actor în acest teatru de operaţii. Siria a acuzat Israelul de executarea de atacuri aeriene şi lovituri cu rachete asupra unor obiective controlate de militanţi pro-iranieni în Alep (un centru de cercetare şi un aerodrom militar). 

După ce, iniţial, forţele de apărare israeliene (IDF) s-au limitat la atacuri punctuale în centrul ţării, ulterior zona de acţiune s-a extins pe tot teritoriul Siriei, loviturile IDF (cinci astfel de acţiuni în perioada de referinţă) vizând şi capitala Damasc, dar şi zonele din nord, acolo unde Rusia şi Turcia ar fi dorit să gestioneze situaţia fără intervenţia unui terţ. Deocamdată, aşa cum obişnuiesc, israelienii au păstrat tăcerea asupra derulării şi obiectivelor operaţiei.

• Au continuat misiunile de patrulare desfăşurate în comun de militarii turci şi ruşi. Totodată, militarii ruşi au continuat misiunile de patrulare independente în provinciile Alep şi Al-Hasakah. Forţele ruse dispuse pe aerodromul Qamishli au executat misiuni de patrulă aeriană în sprijinul forţelor terestre.

•  În acelaşi timp, forţele ruseşti şi-au mutat zona de operaţii către estul Siriei, o primă misiune de patrulare fiind executată în provincia Deir ez-Zor, regiune controlată de Iran.

Potrivit unor surse locale, militarii ruşi chiar ar fi îndepărtat panourile iraniene afişate în oraşul Al-Mayadin, înainte de vizita unei echipe media ruseşti în zonă. Această situaţie ar putea fi  rezultatul unei înţelegeri prealabile între Moscova şi Teheran, poate şi pentru a contracara acţiunile Israelului în zonă. Dar apariţia unor fricţiuni între ruşi şi iranieni nu poate fi exclusă în totalitate, fiind posibil ca Rusia să aibă o agendă mult mai ambiţioasă în Siria decât controlul unui port şi al unui aeroport la Marea Mediterană şi o marionetă politică la Damasc.

Acţiuni în cadrul Grupării navale operative ruse din Marea Mediterană (GNORM).

• Este posibil ca submarinul ”Rostov pe Don” să fi plecat spre Marea Mediterană. Potrivit agenţiei de ştiri Tass, care a citat o sursă din industria de apărare, pe 27 aprilie 2020, submarinul diesel-electric ”Rostov pe Don” a plecat din portul Sevastopol, cu destinaţia portul Tartus (Siria), unde urmează să intre în compunerea GNORM. Sursa nu a precizat dacă ”Rostov pe Don” se va alătura submarinului ”Krasnodar” sau îl va înlocui pe acesta (”Krasnodar”, a ieşit din Marea Neagră pentru a pleca la reparaţii la Şantierul naval Kronstadt).

”Rostov pe Don” este unul dintre cele şase submarine din clasa ”Varşavianka” (Kilo modernizat, Proiect 636.3) din dotarea FRMN. În mod obişnuit, în estul Mării Mediterane operează două submarine, pentru o perioadă de 18 luni, în timp ce echipajele se rotesc la fiecare trei luni. Ştirea nu a fost confirmată oficial deocamdată, iar site-urile turceşti care monitorizează tranzitul navelor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele nu au publicat fotografii sau clipuri video cu trecerea submarinului (conform Convenţiei de la Montreux, submarinele trebuie să traverseze strâmtorile la suprafaţă).

• Exerciţiu naval desfăşurat de GNORM. Pe 1 mai 2020, o grupare navală formată din fregata ”Amiral Grigorovici”, nava mică purtătoare de rachete ”Orekhovo-Zuevo” şi nava de patrulare ”Dmitrii Rogachev”, a executat un exerciţiu de trecere printr-un baraj de mine maritime, creat de dragorul maritim ”Ivan Antonov”.

Astfel de exerciţii se desfăşoară des, pentru a menţine flota din estul Mării Mediterane la o capacitate de luptă ridicată.

Exerciţii şi alte activităţi de pregătire a forţelor militare ruse din cadrul FRMN

În perioada de referinţă, activităţile Flotei ruse a Mării Negre (FRMN) s-au situat în continuare la un nivel scăzut. 

• Pe 23 aprilie 2020, o grupare navală formată din nava mare de patrulare ”Vasili Bykov” şi navele mici anti-submarin ”Kasimov” şi ”Yeisk” a desfăşurat un exerciţiu naval complex de căutare şi distrugere a unui submarin al adversarului, concomitent cu apărarea grupării navale împotriva unui atac aerian. Exerciţiul s-a desfăşurat într-un raion naval din largul portului Novorossiisk.

• Pe 28 aprilie 2020, o grupare navală formată din navele purtătoare de rachete ”Inguşetia”,  ”Naberejnie Chelni” şi ”Ivanoveţ” a desfăşurat un exerciţiu de luptă împotriva navelor de suprafaţă ale adversarului, cu lansarea electronică de rachete ”Kalibr” şi ”Moskit”.

”Inguşetia” este o navă modernă (intrată în organica FRMN în decembrie 2019) din clasa ”Buyan-M” (Proiect 21631), care dispune de complexul de lansare ”Kalibr”. Celelalte două sunt nave mai vechi, din clasa ”Tarantul III”, cu o vechime în serviciu de peste trei decenii şi cu armament mai puţin performant (rachete anti-navă ”Moskit”, ”Termit” sau ”Uran”).

• Pe 29 aprilie 2020, nava mare de patrulare ”Vasili Bykov” a desfăşurat un exerciţiu de apărare aeriană a navei şi facilităţilor portuare, în locul de dispunere din portul Novorossiisk.

• Pe 30 aprilie 2020, subunităţi din cadrul Corpului 22 armată al FRMN au desfăşurat un exerciţiu anti-diversiune într-un spital militar din Sevastopol.

Exerciţiul, denumit oficial ”antiterorist”, dovedeşte o imaginaţie bogată a planificatorilor ruşi, scenariul fiind inspirat, evident, din contextul actual al pandemiei. Corpul 22 armată este o mare unitate creată în Crimeea în anul 2017, care reuneşte mai multe regimente de apărare de coastă, infanterie marină şi artilerie şi are ca misiune principală apărarea peninsulei.

Activităţi militare semnificative ale celorlalte forţe dislocate în RM Sud

În această perioadă s-au finalizat activităţile de verificare, corespunzătoare sfârşitului etapei de instrucţie de iarnă. În maniera festivistă proprie propagandei militare ruse, unele dintre genurile de armă (trupele de artilerie, unităţile de rachete şi apărare antiaeriană, trupele de geniu) şi-au publicat bilanţul. Totodată s-au desfăşurat - şi continuă în unele unităţi militare ruse - activităţile specifice trecerii armamentului şi tehnicii militare la exploatarea de sezon de vară. În acest context, doar un număr relativ redus de activităţi militare au reţinut atenţia.

• Pe 23 aprilie 2020, echipajele complexelor de apărare antiaeriană cu bătaie lungă S-400 ”Triumf” au desfăşurat exerciţii de apărare aeriană a facilităţilor industriale din zona Sevastopol. În acelaşi timp, echipajele complexului mixt de rachete şi artilerie antiaeriană Panţir S-1 au executat misiuni de apărare aeriană a sistemelor S-400 împotriva atacurilor cu rachete ale inamicului.

Astfel de exerciţii sunt tipice pentru modul în care acţionează în comun sistemele S-400 (NATO: SA-21 ”Growler”) şi Panţir-S1 (NATO: SA-22 ”Greyhound”). Inamicul aerian a fost marcat de bombardiere de front Su-24M (”Fencer-D”).

• Pe 3 mai 2020, unităţile de forţe speciale (Speţnaz) dislocate pe teritoriul RM Sud au desfăşurat un exerciţiu tactic de combatere a dronelor inamicului, într-un poligon din apropiere de Stavropol. Pentru îndeplinirea misiunilor, Speţnaz au utilizat autospecialele GAZ ”Tigr”, echipate cu un sistem de viziune termală ce poate detecta şi recunoaşte ţinte la cca. 2.500 de metri şi cu complexul Arbalest-DM, care poate comanda de la distanţă o mitralieră cal. 12,7 mm ”Kord” sau o mitralieră cal. 7,62mm ”PKTM”.

Speţnaz, forţele speciale ruse, sunt sub controlul operaţional al serviciului de informaţii militare (GRU) şi sunt răspândite pe întreg teritoriul Federaţiei Ruse. Cel mai probabil, exerciţiul s-a desfăşurat în cadrul Regimentului 25 cu destinaţie specială (Speţnaz), dislocat chiar în localitatea Stavropol.

• Pe 2 mai 2020 s-a desfăşurat o convocare cu caracter practic cu lunetiştii din cadrul Armatei 58 arme întrunite (comandamentul la Vladikavkaz), într-o zonă muntoasă din Republica Cecenia.

• Pe 5 mai 2020, navele mici purtătoare de rachete ”Veliki Ustyug” şi ”Stupineţ”, din cadrul Flotilei din Marea Caspică au ieşit pe mare şi au desfăşurat un exerciţiu tactic de apărare aeriană, rolul inamicului aerian fiind jucat de aeronave Su-24M (NATO: Fencer-D), din cadrul Armatei 4 forţe aeriene şi apărare antiaeriană.

• Unităţile specializate ale RM Sud (formaţiuni medicale şi unităţi de protecţie radiologică, biologică şi chimică) au executat misiuni în sprijinul eforturilor de combatere a pandemiei cu noul coronavirus. Potrivit comandantului RM Sud, generalul-colonel Alexander Dvornikov, peste 1.200 de militari şi cca. 300 de unităţi de tehnică militară specială au fost implicate în acţiuni de decontaminare, pe tot teritoriul RM Sud.

În Regiunea Militară Centru va fi desfăşurat un exerciţiu de amploare.

Pe 29 aprilie 2020, ministrul apărării, Serghei Şoigu, a anunţat că RM Centru va desfăşura în acest an un exerciţiu de comandament şi stat major, de mare amploare, care va pune faţă în faţă două armate de arme întrunite. Potrivit oficialului rus, exerciţiul urmăreşte îndeplinirea unei plaje largi de obiective, de la rezolvarea unor situaţii punctuale, generate de o situaţie de criză, până la planificarea şi desfăşurarea de operaţii la nivel strategic.

Anunţul vine oarecum ca o surpriză, exerciţiul nefiind planificat, după ce RM Centru a desfăşurat chiar anul trecut exerciţiul operativ-strategic ”Centru-2019”. În mod normal, atenţia era îndreptată, în 2020, spre RM Sud, responsabilă de organizarea exerciţiului operativ-strategic ”Caucaz-2020”, undeva în luna septembrie (dacă nu cumva pandemia va determina amânarea sau anularea exerciţiului). Exerciţiul din RM Centru ar putea fi planificat pentru a corecta unele dintre deficienţele sesizate anul trecut. După cum este posibil ca, în realitate, participarea să fie mult mai redusă, iar anunţul lui Serghei Şoigu să se încadreze perfect în propaganda cu care ne-a obişnuit Kremlinul.

Arme, tehnologii şi proceduri militare noi

Noi lansatoare multiple de rachete ”Tornado” pentru artileriştii ruşi. Pe 3 mai 2020, Ministerul rus al Apărării a anunţat că, în acest an, artileriştii ruşi vor primi peste 30 de sisteme ”Tornado” modernizate.

”Tornado” este cel mai nou lansator multiplu de rachete, dezvoltat, de industria de apărare rusă,  în trei configuraţii / calibre. 9A53-G ”Tornado” are cal. 122 mm. şi înlocuieşte treptat mai vechiul BM-21 ”Grad”.  9A53-U ”Tornado” are cal. 220 mm. şi înlocuieşte BM-27 ”Uragan”. 9A53-S ”Tornado” are cal. 300 mm. şi înlocuieşte BM-30 ”Smerci”.

Nou echipament mobil pentru cercetare de geniu. Pe 25 aprilie 2020, biroul de presă al holding-ului Roselektronika (parte a Rostech) a anunţat că, în anul 2021, Ministerul rus al apărării va primi noile echipamente mobile pentru cercetare de geniu, ”Sych-ZIR”.

Deocamdată nu sunt prea multe informaţii despre noul echipament destinat trupelor de geniu, cu excepţia faptului că echipamentul va fi portativ şi va dispune de viziune termală, ceea ce la va permite geniştilor să conducă misiuni de observare pe timp de noapte şi în condiţii de vizibilitate redusă. Cercetarea de geniu a inamicului şi terenului este o misiune de asigurare genistică importantă, care îşi propune, printre altele, să determine dispunerea barajelor de mine şi a lucrărilor de fortificaţii ale inamicului. 

Paraşutare de grup de la mare înălţime în zona arctică. Pe 26 aprilie 2020, un grup de 20 de paraşutişti militari ruşi a executat, în premieră mondială, o paraşutare de la o altitudine de 10.000 de metri, în zona arctică, pe insula Alexandra Land, din arhipelagul Franz Josef. Paraşutarea s-a efectuat de la bordul unei aeronave de transport Il-76 MD. Paraşutiştii ruşi au testat noul costum pentru zonele polare, dezvoltat de compania ”Grup 99” (de asemenea parte a Rostech). În acelaşi timp a fost verificată şi capacitatea aviaţiei de transport de a efectua zboruri în condiţiile dificile din regiunea arctică.

Paraşutările de la astfel de altitudini sunt foarte dificil de realizat, fiind, de regulă, apanajul forţelor speciale şi executându-se prin două procedee: cu deschidere la mare altitudine (High Altitude High Opening / HAHO) sau cu deschidere la joasă altitudine (High Altitude Low Opening / HALO). Cu certitudine, acesta a fost un test care va fi luat în calcul pentru instruirea unor efective mai numeroase, care să acţioneze de o asemenea manieră în zona arctică. Arctica reprezintă, în ultimii ani, un pol de interes pentru Federaţia Rusă, lucru pe care se pare că l-au înţeles şi statele NATO (recent, SUA au trimis trei distrugătoare în Marea Barents, într-un exerciţiu demonstrativ menit să întărească libertatea de navigaţie în Oceanul Îngheţat de Nord). 

POTENŢIALE EVOLUŢII ÎN PERIOADA URMĂTOARE

• Din punct de vedere militar, situaţia din estul Ucrainei va rămâne, foarte probabil, neschimbată.

• Situaţia din nordul Siriei va rămâne tensionată, nefiind exclusă reluarea ostilităţilor între forţele guvernamentale şi militanţii sprijiniţi de Ankara.

• Activităţile militare din RM SUD se vor menţine la un nivel scăzut, într-o perioadă marcată preponderent de activităţi administrative, în care se face trecerea la instrucţia  de vară.