FEDERAŢIA RUSĂ - JURNAL MILITAR LA FLANCUL DE EST AL NATO (20 MAI - 02 IUNIE 2020)

Activităţi în cadrul măsurilor de asigurare NATO

Zboruri de cercetare

Potrivit ziarului oficial al Ministerului rus al Apărării, Krasnaia Zvezda, în perioada de referinţă au fost semnalate 26 de zboruri de cercetare desfăşurate de forţele aeriene ale NATO, în zonele de frontieră cu Rusia (21 cu aeronave cu echipaj uman, unul cu aeronave fără pilot / UAV). În trei situaţii forţele aeriene ruse au fost alertate.

Rusia consideră că naţiuni străine (neprecizate) şi-au sporit activităţile de recunoaştere la frontierele sale maritime. Această apreciere a fost făcută de Vladimir Kulişov, şeful Serviciului de control al frontierelor, într-un interviu acordat TASS, pe 28 mai 2020.

Zboruri ale aviaţiei strategice

Pe 29 mai 2020, două bombardiere strategice B-1B Lancer au efectuat zboruri deasupra Europei, inclusiv în spaţiul aerian internaţional deasupra Mării Baltice şi Mării Negre. Bombardierele au decolat de pe teritoriul SUA, de la Baza aeriană Ellsworth, iar pe timpul zborului pe traiect au fost însoţite, ca parte a unor antrenamente pe linia interoperabilităţii, de avioane de vânătoare din mai multe state NATO (Polonia, România, Grecia, Turcia) şi partenere (Ucraina).

Deasupra Mării Negre, bombardierele au fost interceptate de avioane de vânătoare Su-27P (NATO: ”Flanker-B”) şi Su-30SM (NATO: ”Flanker-H”), din cadrul RM Sud, contactul petrecându-se fără incidente.

Exerciţii şi operaţii desfăşurate de Federaţia Rusă.

Sumar:

• Activităţile militare desfăşurate de Federaţia Rusă în Regiunea Extinsă a Mării Negre (REMN) s-au situat, în linii mari, la un nivel scăzut, dar în uşoară creştere pentru forţele navale.
• În estul Ucrainei, situaţia de securitate s-a menţinut pe aceleaşi coordonate.   
• În nord-vestul Siriei, situaţia s-a menţinut stabilă. Rusia continuă să folosească Siria ca zonă de tranzit pentru forţele şi mijloacele pe care le trimite în Libia, în sprijinul generalului Khalifa Haftar.

Operaţii şi activităţi militare

Estul Ucrainei

• În estul Ucrainei, situaţia s-a menţionat tensionată, fiind raportate noi situaţii de încălcare a acordului de încetare a focului. Potrivit statisticilor OSCE, numărul lunar al incidentelor a rămas relativ constant de la începutul anului.

Forţele guvernamentale ucrainene au făcut public un bilanţ al pierderilor suferite de separatişti în luna mai 2020: 49 de morţi, 94 de răniţi şi şapte sisteme de armament şi unităţi de tehnică militară scoase din luptă. Acurateţea acestor date este greu de apreciat.

Pe de altă parte, OSCE a precizat că s-au înregistrat 44 de victime (şase morţi şi 38 de răniţi) din rândul civililor, de la începutul anului şi până în prezent. Aceste cifre, relativ scăzute, par să sugereze o stabilizare a situaţiei. Aceasta convine de minune Moscovei şi separatiştilor, în timp ce pentru cabinetul girat de Zelenski timpul este din ce în ce mai preţios, preşedintele fiind nevoit să facă o mişcare cât de curând, la un an de mandat în care realizările au fost destul de sărace. De altfel, preşedintele a admis existenţa unor planuri ”B” şi ”C” (fără a detalia, fireşte), în condiţiile în care planul ”A”, rezolvarea pe cale diplomatică, prin implementarea Acordurilor de la Minsk, nu se va finaliza până la sfârşitul acestui an.

Siria

• Acordul de încetare a focului continuă să fie respectat în Idlib, statistica indicând cel mai mic număr de victime din rândul civililor, de la izbucnirea conflictului, în anul 2011.

Dacă în nord-vest situaţia pare să se fi stabilizat - deşi rezidenţii locali se tem că ostilităţile pot fi reluate oricând - continuă să îngrijoreze faptul că apar noi focare de revoltă, în alte regiuni. Daraa, în sud-vestul Siriei, pare guvernoratul cu potenţialul cel mai mare de deteriorare rapidă a situaţiei de securitate, în condiţiile în care regimul Assad pare să pregătească, în această zonă, o mutare decisivă împotriva rebelilor.

• Au continuat misiunile de patrulare desfăşurate în comun de către militarii turci şi ruşi, în provincia Idlib, de-a lungul autostrăzii M4, cea de-a 13-a operaţiune de acest tip având loc pe 28 mai 2020.

Dacă anterior misiunile erau limitate la o lungime de maxim 15 kilometri, din cauza riscurilor de securitate, pe 28 mai patrula a ajuns în localitatea Urum al-Jawz, la 20 de kilometri de punctul iniţial. Acest fapt poate fi un indiciu că se intenţionează extinderea razei de acţiune a patrulelor, aşa cum au sugerat în mai multe rânduri militarii turci.

Acţiuni în cadrul grupării navale operative ruse din Marea Mediterană (GNORM).

Pe 25 mai 2020, forţele navale ruse şi siriene au desfăşurat un exerciţiu naval comun, cu obiectivul de a proteja portul Tartus (închiriat de Rusia pentru 49 de ani) împotriva unei acţiuni de sabotaj şi diversiune.

Din partea rusă, la exerciţiu au participat vedete rapide din clasele ”Grachonok” şi ”Raptor”, dragorul maritim ”Ivan Antonov, scafandri de luptă şi unităţi de poliţie militară.

Pe 20 mai 2020, fregata ”Amiral Grigorovici” a ieşit din cadrul GNORM şi a început traversarea Canalului Suez, spre Oceanul Indian.

Nava este însoţită de un remorcher de salvare, ”Profesor Nikolai Muru”. Nu este exclus ca, în perioada următoare, o altă fregată din această clasă să fie adusă în Marea Mediterană, din Marea Neagră. Flota rusă a Mării Negre (FRMN) mai dispune de două nave din clasa ”Amiral Grigorovici”, respectiv fregatele ”Amiral Essen” şi ”Amiral Makarov”, care, în ultimul timp, s-au instruit intens pe mare, ceea ce poate constitui un indicator al unei dislocări  potenţiale în cadrul GNORM.

Este posibil ca submarinul ”Stari Oskol” să revină în cadrul GNORM, începând cu luna iulie 2020. În prezent submarinul se află în Şantierul naval Kronshtadt, pentru reparaţii care ar urma să se finalizeze în jurul datei de 10 iunie 2020.

Un singur submarin din clasa Varşavianka (Kilo modernizat) se află în prezent în estul Mării Mediterane. Este vorba de ”Krasnodar”, care este planificat pentru reparaţii, tot la Kronshtadt, în vara acestui an. De asemenea, este posibil ca un alt submarin din Marea Neagră să fie dislocat în cadrul GNORM, cei mai potriviţi candidaţi fiind ”Kolpino” şi ”Rostov pe Don”, care au crescut nivelul instrucţiei practice în ultima lună.

Avioane de vânătoare ruseşti, din Siria în Libia. Pe 27 mai 2020, Comandamentul american pentru Africa (US Africa Command) a acuzat Rusia că a trimis mai multe aeronave de vânătoare de tip MiG-29 (NATO: “Fulcrum”) şi Su-24 (NATO: “Fencer”), revopsite şi neinscripţionate, pentru a sprijini acţiunile companiei paramilitare ruseşti Wagner, trimisă de Moscova să întărească rândurile forţelor generalului pro-rus Khalifa Haftar.

Potrivit militarilor americani, ar fi vorba de 14 aeronave, sosite în Libia de la baza aeriană rusă Hmeymim, din vestul Siriei.

Incidente provocate de aeronave ruseşti în spaţiul aerian internaţional. Pe 26 mai 2020, două aeronave ruseşti Su-35 (NATO: ”Flanker-E”) au interceptat într-o manieră neprofesionistă o aeronavă de cercetare maritimă P-8A ”Poseidon”, aparţinând Flotei a 6-a americane, în spaţiul aerian internaţional, deasupra Mării Mediterane.

Incidentul se repetă pentru a treia oară în două luni de zile şi vine pe fondul creşterii tensiunilor între Washington şi Moscova, generate de implicarea Rusiei, din ce în ce mai greu de negat, în conflictul din Libia, de partea generalului rebel Khalifa Haftar.

Exerciţii şi alte activităţi de pregătire a forţelor militare ruse din cadrul FRMN

Activităţile FRMN au crescut în intensitate, mai multe nave continuând să se afle pe mare, neîntrerupt, în ultimele două săptămâni. 

• Pe 21 mai 2020, fregatele ”Amiral Essen” şi ”Amiral Makarov” au executat trageri de artilerie asupra unor obiective terestre, marcate în poligonul Opuk, din Crimeea.

Cele două nave mari de luptă de suprafaţă se află pe mare începând din 18 mai 2020. Pe lângă deja faimosul complex de rachete ”Kalibr”, navele dispun de tunul naval A-190,  calibru 100 mm., varianta modernizată a tunului naval sovietic AK-100 (cu o greutate redusă la jumătate, cca. 15 tone în loc de 35,5 tone şi o cadenţă de tragere mai mare, 80 de lovituri pe minut).

• Pe 23 mai 2020, submarinele diesel-electrice ”Kolpino” şi ”Rostov pe Don” au executat lansări de torpile de instrucţie, din imersiune, rolul ţintei navale de suprafaţă fiind jucat de o navă auxiliară a FRMN.

Cele două submarine (Kilo modernizat, clasa ”Varşavianka”) au ieşit pe mare pe 19 mai 2020. Torpilele de instrucţie (Training Variant Torpedo / TVT) imită torpilele reale (în locul focosului se montează o gamă largă de senzori, în funcţie de obiectivele de instruire urmărite) şi sunt utilizate pentru a  testa instalaţiile de lansare, capacitatea sonarului, dar şi abilităţile practice ale operatorilor.

• Pe 26 mai 2020, nava mică purtătoare de rachete ”Inguşetia” a desfăşurat un exerciţiu de apărare antiaeriană, într-un poligon naval din acvatoriul Mării Negre.

Rolul inamicului aerian a fost jucat de două avioane de vânătoare Su-30SM (NATO: ”Flanker-H”). ”Inguşetia” este o navă din clasa Buyan-M (proiect 21631), purtătoare de rachete ”Kalibr”.

• Pe 28 mai 2020, o grupare formată din trei nave mari de desant a desfăşurat un exerciţiu naval, într-un poligon din acvatoriul Mării Negre.

La exerciţiu au participat navele mari de desant ”Azov”, ”Novocherkassk” şi ”Saratov”. Exerciţiul a inclus trageri de artilerie (cu tunurile calibru 57 şi 76 mm.), ambarcarea şi debarcarea desantului maritim, într-o zonă de coastă neamenajată, din Peninsula Crimeea.

• Începând cu 2 iunie 2020, FRMN a scos pe mare nu mai puţin de 37 de nave de luptă, de sprijin şi auxiliare, care vor desfăşura pe tot parcursul săptămânii exerciţii navale, inclusiv cu trageri de luptă, individual şi în formaţie.

Activitatea marchează practic începutul perioadei de instrucţie de vară, la 1 iunie 2020. De altfel, pe 1 iunie 2020, comandantul FRMN, viceamiralul Igor Osipov, a trecut în revistă toate navele din portul Sevastopol, iar o comisie numită de către acesta a verificat nivelul pregătirii echipajelor pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

Activităţi militare semnificative ale celorlalte forţe dislocate în Regiunea Militară Sud

Dacă echipajele navelor s-au instruit intensiv, pentru celelalte categorii de forţe din RM Sud accentul a continuat să fie pus pe activităţile administrative, fiind semnalat încă o dată un număr relativ redus de activităţi militare care să reţină atenţia.

• Pe 26 mai 2020, Regimentul 11 aviaţie mixtă (dislocat la  Marinovka) a desfăşurat activităţi de realimentare în aer, la care au participat bombardiere de front Su-24M (NATO: ”Fencer-D”) şi un avion cisternă Il-78 (NATO: ”Midas”).

• Pe 27 mai 2020, Regimentul 960 aviaţie de asalt (dislocat la Primorsko-Akhtarsk, Ţinutul Krasnodar) a desfăşurat un exerciţiu tactic de zbor, la care au participat 20 de avioane de asalt  Su-25SM şi Su-25SM3.

Exerciţiul a inclus redislocarea aeronavelor pe un aerodrom din adâncime şi atacul unor obiective terestre, marcate în poligonul Arzgir (Ţinutul Stavropol). Su-25 (NATO: ”Frogfoot”) este un avion din perioada sovietică (intrat în serviciu în anul 1981), destinat în principal sprijinului aerian nemijlocit al forţelor terestre (Close Air Support / CAS). Su-25SM/SM3 reprezintă versiuni modernizate, rezultatul unui program derulat începând cu anul 2000.

Arme, tehnologii şi proceduri militare noi

● Nava de desant ”Piotr Morgunov” a intrat în faza testelor pe mare. Pe 23 mai 2020, nava mare de desant (sau de asalt amfibiu, în terminologia rusă) ”Piotr Morgunov” a părăsit Şantierul naval Yantar şi s-a îndreptat spre Marea Baltică, unde a început etapa testelor pe mare, cuprinzând verificarea echipamentelor radio-tehnice şi executarea de trageri cu instalaţiile de artilerie şi complexele de apărare antiaeriană. În luna iunie, nava va intra în etapa testelor de stat, iar ulterior va fi livrată către trupe, urmând să intre în organica Flotei din Pacific.

Nava este a doua din clasa ”Ivan Gren”, nava care dă denumirea clasei fiind în serviciu în Flota de Nord, începând cu iunie 2018. Are un deplasament de 6.600 de tone şi poate transporta 13 tancuri sau 40 de maşini de luptă şi cca. 300 de militari.  

● Submarinul ”Cneaz Vladimir” a fost predat Forţelor Navale ruse. Pe 28 mai 2020, submarinul ”Cneaz Vladimir”, submarin strategic cu propulsie nucleară din clasa ”Borei-A” (Proiect 955A, o îmbunătăţire a submarinelor din clasa ”Borei”) a fost predat Forţelor Navale ruse, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Şantierul naval Sevmaş. Submarinul va face parte din Flota de Nord.

Submarinul nuclear ”Cneaz Vladimir” este primul din clasa ”Borei-A”, o serie de şapte submarine planificate a fi construite până în anul 2027. Poate transporta 16 rachete nucleare intercontinentale ”Bulava” şi dispune de instalaţii lans-torpile de calibru 533 mm.

● A început construcţia primului bombardier invizibil rus, PAK DA. Potrivit agenţiei ruse de ştiri TASS, care a citat surse din cadrul complexului militar rus, procesul de construcţie a primului bombardier invizibil rus, PAK DA, ar fi început, asamblarea urmând a se finaliza în cursul anului 2021.

PAK DA (prescurtarea de la rusescul ”Perspektivnyi aviatsionnyi kompleks dal'ney aviatsii”, în traducere: complex de aviaţie de perspectivă pentru aviaţia cu rază lungă de acţiune) se vrea un bombardier de tip ”aripă zburătoare”, cu tehnologie stealth, care să înlocuiască bătrânul Tu-95 în cadrul Aviaţiei strategice ruse (Long Range Aviation / LRA). Primele trei prototipuri ar trebui să fie gata pentru testele preliminare în anul 2023, aeronava urmând  să intre în producţia de serie în anul 2027.

● O nouă fregată din clasa ”Amiral Gorşkov” a fost lansată la apă. Pe 22 mai 2020, Şantierul naval Severnaia (Sankt Petersburg) a anunţat lansarea la apă a fregatei ”Amiral Golovko”.

”Amiral Golovko” este a treia navă din clasa ”Amiral Gorşkov” (Proiect 22350), destinată, ca şi predecesoarele, Flotei de Nord. Este cea mai modernă navă de luptă de suprafaţă din Marina rusă, are un deplasament de cca. 5400 de tone şi dispune de complexul universal de lansare a rachetelor ”Oniks” şi ”Kalibr”. Nu este exclusă nici înzestrarea cu rachete hipersonice ”Zircon”, după finalizarea testelor.

POTENŢIALE EVOLUŢII ÎN PERIOADA URMĂTOARE

● Din punct de vedere militar, situaţia din estul Ucrainei va rămâne neschimbată.

● Situaţia din nordul Siriei păstrează în continuare un potenţial de deteriorare. Nu este exclus ca regimul Assad să recurgă, unilateral, la acţiuni militare care să contravină agendei Kremlinului.

● Activităţile militare din RM SUD vor continua să crească în intensitate, după  începerea perioadei de instrucţie de vară.