FEDERAŢIA RUSĂ – Jurnal militar la flancul de est al NATO (16-31 decembrie 2020)

Activităţile de instrucţie desfăşurate în ultimele două săptămâni din 2020 s-au situat la nivelul corespunzător perioadei de instrucţie.

Pe timpul exerciţiilor s-a urmărit perfecţionarea acţiunilor personalului din posturile de luptă şi punctele de comandă ale navelor pentru ieşirea de urgenţă din locurile de dislocare permanentă, dar şi pentru ducerea acţiunilor de luptă împotriva mijloacelor de atac aerian ale adversarului (rachete şi aeronave fără pilot).

Astfel, pe 21 decembrie, unităţile aviaţiei navale şi apărării antiaeriene din cadrul FRMN (Flota rusă la Marea Neagră) au executat un exerciţiu tactic pentru scoaterea forţelor de sub atacul aerian al inamicului şi redislocarea pe aerodromuri de rezervă. Ulterior, la 23 decembrie, 20 de nave ale FRMN au desfăşurat un exerciţiu pentru descoperirea ţintelor aeriene şi respingerea atacurilor aeriene ale adversarului. Marcarea inamicului s-a făcut de către avioane ale aviaţiei navale, mijloace de apărare antiaeriană ale FRMN şi ale Armatei 4 din cadrul RM (Regiunii Militare) Sud.

Desfăşurarea exerciţiilor concomitent cu mai multe unităţi navale şi aeriene a dat impresia unei demonstraţii de forţă.

Acest fapt a fost, cel mai probabil, determinat de recentele declaraţii ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski prin care acesta a admis posibilitatea apariţiei unor ciocniri între Rusia şi Ucraina, ca urmare a dorinţei Moscovei de a asigura resursele de apă ale Peninsulei Crimeea. În acelaşi timp, modul de desfăşurare a exerciţiilor poate fi cauzat şi de intrarea în dotarea forţelor armate ale Ucrainei a sistemelor UAV turceşti de tipul ”Bayraktar TB2”, precum şi a rachetei de croazieră R-360 a complexului RK-360MTS „Neptun”.

În ciuda acestor acţiuni verbale şi militare ale celor două părţi, considerăm ca puţin probabilă apariţia unor ciocniri militare între Ucraina şi Rusia în Peninsula Crimeea. Această ipoteză se bazează pe faptul că Ucraina nu poate asigura factorul surpriză în acţiunile sale militare, iar forţele militare ale Rusiei dislocate în peninsulă pot respinge un atac al Ucrainei, chiar dacă o parte din acestea sunt formate din recruţi.

• Bilanţul anual al Forţelor Armate ruse

Pe 21 decembrie, s-a desfăşurat o şedinţă extinsă a Colegiului Ministerului rus al Apărării, pe parcursul căreia a fost prezentat  bilanţul activităţilor Forţelor Armate în anul 2020 şi au fost stabilite misiunile acestora pentru perioada următoare. Şedinţa a avut loc în prezenţa preşedintelui rus, Vladimir Putin.

Două elemente au apărut, atât în discursul preşedintelui rus, cât şi al ministrului apărării, Serghei Şoigu. În primul rând, oficialii ruşi consideră că modernizarea şi dezvoltarea actualelor sisteme de armament sunt necesare pentru a asigura securitatea Rusiei.  În al doilea rând, fără a fi numiţi, principalii potenţiali adversari sunt SUA şi NATO. Din această perspectivă, discursul lui Putin s-au încadrat în retorica sa ascuţit anti-occidentală folosită şi la recenta conferinţă de presă anuală.

Preşedintele rus a susţinut că Rusia nu poate încetini modernizarea şi dezvoltarea noilor sisteme de armament pentru că ar oferi un avantaj enorm rivalilor săi.  Putin a precizat: „Repet cu mândrie: am dezvoltat arme pe care lumea nu le posedă, în primul rând, desigur, armele hipersonice”.

În discursul său, Putin a spus că a ordonat creşterea nivelului armelor moderne în forţele armate ale ţării la 75,9% până în 2024, precizând că ponderea noilor sisteme de armamente şi echipamente, în unele categorii de forţe, a ajuns la peste 70%, iar în forţele nucleare la 86%. La rândul său, Serghei Şoigu a spus că a existat o creştere cu 15% a activităţilor de supraveghere ale SUA lângă graniţele Rusiei.

• Flota de Nord a devenit oficial Regiune Militară

Pe 21 decembrie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care Flota de Nord a devenit Regiune Militară, începând cu 1 ianuarie 2021. Acest decret reprezintă o simplă formalitate, care oficializează deciziile luate deja.

Anterior, în luna iunie, preşedintele rus semnase un decret privind noua împărţire administrativ-militară a Federaţiei Ruse, unde Flota de Nord a devenit o unitate separată. Astfel, Republica Komi, Regiunile Arhanghelsk şi Murmansk, precum şi Districtul Autonom Neneţ au fost scoase din RM Vest şi au fost incluse în responsabilitatea Flotei de Nord.

În aceste condiţii, începând cu prima zi a acestui an, în Rusia vor exista cinci RM: Vest, Sud, Centru, Est şi Nord (Flota de Nord).

Comandamentul noii RM se află la Severomorsk, în Peninsula Kola, şi este condus de amiralul Aleksandr Moiseev.

Zona de responsabilitate a noii RM include Cercul Arctic, Oceanul Atlantic de Nord şi apele din jurul Canadei. În ultimii ani, a crescut concurenţa în Arctica dintre Occident (condus de SUA) şi Rusia. Armata rusă continuă să îşi mărească investiţiile în Flota de Nord, să accelereze dislocarea de echipamente militare care să îndeplinească cerinţele de exploatare unice solicitate de mediul arctic şi să protejeze interesele Rusiei în regiunea arctică.

RM Nord îi va reveni şi sarcina de a proteja în viitor căile navigabile nordice ale Rusiei.

Operaţii desfăşurate de Federaţia Rusă

• Marea Mediterană

Activitatea intensă a navelor de luptă şi de sprijin din cadrul FRMN pe ruta Marea Neagră – Marea Mediterană (portul Tartus, Siria) s-a menţinut şi în cea de a doua jumătate a lunii decembrie. Astfel, au continuat rotirea navelor din cadrul Grupării navale operative ruse din Marea Mediterană (GNORM), precum şi activităţile de sprijin logistic al forţelor ruse dislocate în Siria.

Conform agenţiei de presă Tass, după finalizarea reparaţiilor programate la submarinul diesel-electric ”Krasnodar”, care este în dotarea FRMN, acesta va efectua marşul către Marea Mediterană, unde va îndeplini misiuni timp de aproximativ un an în cadrul GNORM.

Împreună cu submarinul amintit, în Marea Mediterană se va afla şi submarinul de acelaşi tip ”Starîi Oskol”.

În situaţia în care submarinele ”Krasnodar” şi ”Starîi Oskol” vor îndeplini misiuni în cadrul GNORM pe tot parcursul anului 2021, este foarte probabil ca submarinele ”Velikii Novgorod” şi ”Kolpino”, să fie trimise la reparaţii în Marea Baltică, iar în locul lor în Marea Neagră să vină submarinele ”Rostov pe Don” şi ”Novorossiisk”.

Conform unor surse turceşti care monitorizează traficul maritim prin Strâmtorile Bosfor şi Dardanele:

- pe 21 decembrie, nava mare de desant ”Novocerkassk” a traversat Strâmtoarea Bosfor în direcţia Mării Mediterane şi s-a reîntors în Marea Neagră pe 29 decembrie. Este pentru a doua oară în această lună, când nava îndeplineşte misiuni de transport către Siria. Prima dată, a ieşit din Marea Neagră pe 4 decembrie, împreună cu nava de desant ”Saratov”, ambele revenind în Marea Neagră pe 15 decembrie;

- pe 23 decembrie, nava de patrulare ”Vasili Bîkov” a traversat Strâmtoarea Bosfor, deplasându-se spre Novorossiisk, după o misiune executată timp de 188 de zile;

- pe 24 decembrie, fregata ”Amiral Grigorovici” a traversat Strâmtoarea Bosfor în direcţia Mării Mediterane. Împreună cu fregata, prin strâmtoare au trecut şi nava de luptă antimină ”Ivan Golubeţ” şi remorcherul de salvare ”SB-739”. Fregata ”Amiral Grigorovici” a înlocuit fregata ”Amiral Essen”, care a îndeplinit misiuni în Marea Mediterană din luna octombrie 2020. Cea din urmă a intrat în Marea Neagră pe 27 decembrie.

În prezent, în cadrul GNORM se află:  fregata ”Amiral Grigorovici” care asigură conducerea grupării navale, submarinul ”Novorossiisk”, submarinul ”Starîi Oskol”, nava mică purtătoare de rachete ”Vişnii Volocek”, dragorul ”Valentin Pikul”, remorcherul de salvare ”Profesor Nikolai Muru”, remorcherul ”SB-739” şi atelierul plutitor ”PM-82” din cadrul Flotei Mării Baltice.

Rusia continuă să menţină în cadrul GNORM patru platforme purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr. Este vorba despre fregata ”Amiral Grigorovici” şi nava mică purtătoare de rachete ”Vişnii Volocek” şi două submarine ”Novorossiisk” şi ”Starîi Oskol”, toate din cadrul FRMN. 

Arme, tehnologii şi proceduri militare noi

• Creşterea numărului platformelor purtătoare de rachete Kalibr în FRMN

În prezent, 15 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr se află în dotarea FRMN, respectiv:

- fregatele ”Amiral Essen”, ”Amiral Makarov” şi ”Amiral Grigorovici”;

- submarinele ”Kolpino”, ”Velikii Novgorod”, ”Novorossiisk”, ”Starîi Oskol”, ”Krasnodar” şi ”Rostov pe Don”;

- navele de patrulare ”Vasili Bikov”, ”Dmitri Ragachev”, ”Pavel Derjavin”;

- navele mici purtătoare de rachete ”Orekhovo-Zuevo”, ”Vişnii Volocek” şi ”Inguşeţia”.

Pentru anul 2021, este planificată introducerea în dotarea FRMN a mai multor nave de luptă dotate cu rachete de croazieră Kalibr.

Astfel, în varianta minimală, FRMN va mai primi în anul 2021 patru platforme purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr - o navă de patrulare, trei nave mici purtătoare de rachete. În această situaţie, numărul total al platformelor purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ar creşte la 19.

În varianta maximală, FRMN ar putea primi în anul 2021 nouă platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr - o navă de patrulare şi opt nave mici purtătoare de rachete. Astfel, numărul total al platformelor purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ar putea creşte la 24. 

Numărul de nave de suprafaţă ce vor fi primite de FRMN este influenţat de livrarea acestora la timp de către şantierele constructoare şi de trecerea testelor de stat, dar şi de repartiţia acestora către diferite flote în funcţie de decizia conducerii forţelor navale.

Activităţi în cadrul măsurilor de asigurare NATO

Prezenţa aeriană a NATO în acvatoriul Mării Negre s-a situat la un nivel ridicat şi a vizat Peninsula Crimeea, regiunea separatistă Donbas.

• Prezenţa aeriană

 Misiunile de tip ISR (intelligence, cercetare şi supraveghere) desfăşurate au avut ca obiectiv activităţile de pregătire pentru luptă desfăşurate de forţele ruseşti din RM Sud şi, în special, în Marea Neagră şi Peninsula Crimeea, precum şi monitorizarea evoluţiei situaţiei în regiunile Nagorno-Karabah şi Donbas. Zborurile s-au desfăşurat astfel:

- 15 decembrie - un avion de cercetare de tip RC-135V, aparţinând SUA, a zburat la sud-vest de Ţinutul Krasnodar, la sud şi sud-vest de Peninsula Crimeea. Înaintea începerii misiunii ISR, aeronava de cercetare a fost realimentată în aer de o aeronavă-cisternă de tipul Boeing KC-135R Stratotanker;

- pe 16 decembrie, un UAV de tipul RQ-4B-40 Global Hawk (SUA) a evoluat la sud-vest de Ţinutul Krasnodar, sud-est şi sud-vest de Peninsula Crimeea, pentru ca ulterior să intre în spaţiul aerian al Ucrainei pentru executarea misiunii specifice în proximitatea liniei de demarcaţie din Donbas;

- pe 17 şi 21 decembrie, s-a repetat zborul din 15 decembrie, inclusiv cu realimentarea în aer a avionului de cercetare;

- pe 22 decembrie, un UAV de tipul RQ-4B-40 Global Hawk (SUA) a evoluat la sud-vest de Ţinutul Krasnodar, sud-est şi sud-vest de Peninsula Crimeea, pentru ca ulterior să intre în spaţiul aerian al Georgiei, unde a zburat atât la graniţa cu Armenia şi Azerbaidjan, cât şi în apropierea celor două republici autoproclamate, Abhazia şi Osetia de Sud. Ulterior, aparatul de zbor fără pilot a intrat în spaţiul aerian ucrainean şi a executat misiuni specifice în proximitatea liniei de demarcaţie din Donbas;

- pe 23 decembrie, a fost repetat traseul zborului din 15 decembrie, cu excepţia faptului că intrarea aeronavei de cercetare în spaţiul aerian al Mării Negre s-a făcut prin România, nu prin Bulgaria;

- 28 decembrie - un avion de cercetare de tip RC-135V, aparţinând SUA, a zburat la sud de Strâmtoarea Kerci, precum şi la sud-est şi sud-vest de Peninsula Crimeea. Înaintea începerii misiunii ISR, aeronava de cercetare a fost realimentată în aer de o aeronavă-cisternă de tipul Boeing KC-135R Stratotanker;

- pe 29 decembrie, în Regiunea Mării Negre s-au aflat trei mijloace de cercetare aeriană americane, respectiv un UAV RQ-4B, un avion de cercetare RC-135V şi un avion de patrulare antisubmarin P-8A. Acestea au îndeplinit misiuni specifice în proximitatea frontierelor Rusiei.