Federaţia Rusă – Jurnal militar la flancul de est al NATO 15-31 octombrie 2020

Activităţile de instrucţie din Regiunea Militară Sud (RM Sud) s-au situat la nivelul normal actualei perioade – revenirea ultimelor unităţi în garnizoanele de dislocare permanentă după finalizarea exerciţiului strategic anual, trecerea la exploatarea de iarnă a tehnicii şi testarea tuturor militarilor la pregătirea fizică. În acelaşi timp, unităţile medicale şi CBRN (chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear) au participat la acţiuni destinate combaterii noului coronavirus, atât la obiective militare, cât şi la obiective civile. Cele mai importante activităţi desfăşurate de militarii din RM Sud au fost:

- trageri cu armamentul antiaerian de la bordul navelor de luptă de suprafaţă;

- submarinele ”Veliki Novgorod” şi ”Kolpino” au desfăşurat exerciţii comune pe mare – ieşirea din port şi deplasarea în raionul ordonat, intrarea în imersiune la diferite adâncimi, în regim normal şi de urgenţă, căutarea submarinelor inamice şi aşezarea pe fundul mării la adâncimi de peste 200 de metri;

- executarea de trageri de către piloţii elicopterelor ”Ka-52” Alligator. În cadrul exerciţiilor au fost lansate rachete antitanc modernizate ”Vikhr-1M”, de la înălţimi de zbor de 300 de metri, asupra unor obiective aflate la 8.000 de metri distanţă. Noua rachetă antitanc a fost prezentată la expoziţia ”Armata 2020” şi poate fi utilizată asupra obiectivelor blindate terestre, navale şi aeriene. Aceasta funcţionează pe principiul ”trage şi uită”, fiind capabilă să urmărească ţinta pe toată durata zborului.

• Marea Caspică

O activitate mai intensă a fost observată în cadrul Flotilei Caspicii. Atât unităţile terestre, cât şi cele navale au continuat activităţile de instrucţie la un ritm alert. Această tendinţă a fost dictată de continuarea conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan. Aşa cum afirmam în ediţia anterioară a acestui periodic, pe 16 octombrie Flotila din Marea Caspică a început executarea unor exerciţii navale de verificare, ce includ trageri de artilerie şi lansări de rachete. Scenariul exerciţiului a constat în respingerea unui atac al inamicului care avea ca obiectiv cucerirea unei platforme maritime ruseşti din Marea Caspică. Astfel:

- gruparea navală, în cooperare cu centrul zonal antiaerian şi cu echipajul unei staţii de radiolocaţie OTH (Over The Horizon), a identificat şi distrus ţintele aeriene şi navale ale inamicului. Lovirea ţintelor navale de suprafaţă s-a realizat prin simularea unor atacuri cu rachete Kalibr. De asemenea, gruparea navală, în cooperare cu unităţi de aviaţie din cadrul RM Sud, a desfăşurat acţiuni împotriva ţintelor de suprafaţă ale inamicului;

- unităţi de infanterie marină au exersat în poligoane din Daghestan, îmbarcarea şi debarcarea de pe vasele de desant, precum şi deplasarea în coloană şi în diferite dispozitive de luptă;

- unităţile de artilerie au executat trageri în poligonul Adanak;

- unităţile de cercetare au executat exerciţii tactice cu trageri de luptă. Acestea au acţionat în grupuri de 4-6 militari şi au tras asupra ţintelor aflate la distanţe cuprinse între 400-1.000 metri din genunchi, din picioare şi din mers.

Operaţii desfăşurate de Federaţia Rusă

• Estul Ucrainei

Situaţia de securitate din Donbas se deteriorează din nou. După rănirea (30 septembrie) unui militar ucrainean, Ministerul ucrainean al Apărării a anunţat că, în cursul nopţii de 29-30 octombrie, separatiştii au deschis focul asupra trupelor ucrainene, folosind inclusiv lansatoare de grenade. În urma atacului forţelor separatiste, doi militari ucraineni au fost ucişi. De la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului (22 iulie), separatiştii au încălcat aproape zilnic termenii acestuia, fără însă a provoca victime. După desfăşurarea alegerilor locale din Ucraina (25 octombrie), separatiştii au crescut precizia focului. Conform analizei realizate de Donbas.Realii provocările separatiştilor pro-ruşi din perioada 14-21 octombrie au fost realizate de membrii Brigăzii 100, Regimentului 11 şi Brigăzii 3 din cadrul Corpului 1 Armată separatist.

Această escaladare a conflictului este generată de modul de desfăşurare a alegerilor locale. În timp ce separatiştii pro-ruşi au dorit să desfăşoare şi ei alegeri locale ale căror rezultate să fie recunoscute de autorităţile centrale ucrainene, Kievul s-a opus cerând ca trupele ruse să fie retrase din regiunile ocupate, Ucraina să preia controlul asupra frontierelor sale, iar ulterior să fie organizate alegeri locale în aşa zisele republici Doneţk şi Lugansk.

În condiţiile actuale, riscul de agravare a situaţiei de securitate în zonă rămâne ridicat.

• Marea Mediterană

Fregata ”Amiral Makarov” a intrat (19 octombrie) în Marea Neagră, după încheierea misiunilor îndeplinite în compunerea Grupării navale operative ruse din Marea Mediterană (GNORM). În ziua următoare a intrat în Marea Neagră şi nava de desant ”Saratov”.

• Peninsula Crimeea

Specialiştii Complexului de Construcţii Militare au început lucrările la obiectivul de aprovizionare cu apă de pe râul Belbek. În acelaşi timp, aceştia lucrează şi la o a doua instalaţie, care va permite umplerea bazinului Cernorecenskoe cu apă din cariera Kadikovski. În următoarele şase luni, constructorii militari vor trebui să construiască conductele de aducţiune şi transport al apei, staţii de pompare şi instalaţii de tratare a apei. Astfel se speră că, până în martie 2021, se va rezolva complet problema alimentării cu apă potabilă a locuitorilor oraşului Sevastopol.

• Siria

Evenimentul principal este reprezentat de atacul cu rachete Iskander, executat de Rusia, pe 23 octombrie, asupra oraşului Jub al-Qusa (provincia Alep), din nordul Siriei. Oraşul este cunoscut ca având cea mai mare piaţă neagră a produselor petroliere. În urma atacului executat asupra unei tabere de antrenament a grupării ”Faylaq al-Sham” au murit peste 80 de persoane şi alte 78 au fost rănite. Şi nu este prima oară când forţele aeriene ruse lovesc gruparea ”Faylaq al-Sham”. În septembrie 2017, un atac similar a ucis aproape 70 de membri ai grupării.

O scurtă retrospectivă. După bombardarea cu succes a poziţiilor rebelilor sirieni de către aviaţia rusă, la începutul acestui an, armata turcă a intervenit în zona Idlib, zădărnicind ambiţiile Moscovei în Siria. La scurt timp după acest incident, Putin şi Erdogan au stabilit o încetare a focului, dar forţele pro-guvernamentale siriene nu au reuşit să facă faţă rebelilor din partea de nord-vest a Siriei.

La sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie, Erdogan a acţionat din nou împotriva lui Putin, în Nagorno-Karabah, sprijinind cu luptători şi drone armata azeră. Răspunsul lui Putin a fost pe măsură. Obiectivul atacului din 23 octombrie nu a fost întâmplător. Gruparea ”Faylaq al-Sham” / ”Legiunea siriană” este cea mai mare şi mai bine instruită din Idlib şi este cunoscută ca ”armata de mercenari a lui Erdogan”, care furnizează luptători atât pentru conflictul din Libia, cât şi din Nagorno-Karabah.

Mai pe scurt, Putin l-a lovit pe Erdogan unde îl doare mai tare. Dar efectele atacului din 23 octombrie nu se opresc aici. Moscova este în avantaj în Idlib, iar o nouă operaţiune ofensivă, care ar putea fi lansată de armata siriană, va declanşa un val imens de refugiaţi - un scenariu de coşmar pentru preşedintele turc.

• Nagorno-Karabah

Dacă, până în prezent, mass-media confirma susţinerea militară a Azerbaidjanului de către Turcia, în ultima săptămână a lunii octombrie au apărut primele semnale (era de aşteptat!) privind susţinerea militară a Armeniei de către Rusia.

Conform postărilor de pe Twitter, în zilele de 23, 24, 25 şi 26 au avut loc mai multe zboruri ale unor aeronave Il-76 de pe aeroporturi (în principal Mineralnie Vodi) din Rusia către Armenia (aeroportul Erebuni).

În acelaşi timp, conform unor fotografii postate pe Getty Images, Rusia a instalat o tabără temporară în sudul Armeniei, în regiunea Syunik, lângă graniţa cu Nagorno-Karabah. La data realizării fotografiilor, în tabără nu se afla dislocat armament greu de artilerie. Instalarea taberei a surescitat interesul Turciei care a trimis imediat aeronave fără pilot pentru a culege informaţii despre personalul, echipamentul şi activitatea din tabără.

De asemenea, surse mass-media au informat că pe teritoriul Armeniei au fost deja livrate complexe mobile multifuncţionale de luptă radioelectronică de tip 1RL257 „Krasukha-4”. Familia sistemelor „Krasukha” a fost iniţial dezvoltată pentru a proteja facilităţile militare şi civile importante împotriva cercetării aeriene. Ulterior, aceste sisteme s-au dovedit eficiente şi în lupta  împotriva dronelor. Sistemul „Krasukha-4” blochează semnalele GPS, iar drona îşi pierde contactul cu baza, după care se prăbuşeşte.

În paralel cu sprijinul militar oferit Armeniei, potrivit Financial Times, pe 29 octombrie, Vladimir Putin şi-a anunţat disponibilitatea de a facilita transferul către administraţia Azerbaidjanului a şapte regiuni din Nagorno-Karabah, ocupate anterior de trupele armene, ca soluţie pentru rezolvarea definitivă a conflictul militar din această regiune. Soluţia oferită de preşedintele rus nu este nouă, ea fiind adusă în atenţie în cadrul aşa-numitelor ”Principii de la Madrid”.

Ceea ce va urma este greu de estimat. Fie Armenia recunoaşte înfrângerea şi face concesii, fie conflictul se prelungeşte. În cel de-al doilea caz, ne aşteptăm la o creştere puternică a influenţei Turciei în Azerbaidjan, ceea ce va aduce cu sine mai mult islamism şi militarism în zonă, dar şi o posibilă ”renaştere” a grupurilor separatiste motivate religios din Rusia.

Activităţi în cadrul măsurilor de asigurare NATO

• Prezenţă aero-navală în acvatoriul Mării Negre

Prezenţa aero-navală a NATO în acvatoriul Mării Negre a rămas la un nivel redus.

Prezenţa navală

La 29 octombrie, Gruparea navală permanentă de luptă contra minelor (SNMCMG2) din cadrul NATO a intrat în Marea Neagră. Din cadrul grupării navale fac parte: nava de transport  ”Aliakmon” (Grecia), dragorul ”Orion” (Franţa), dragorul ”Alghero” (Italia), dragorul ”Duero” (Spania), nava ”Edremit” (Turcia) şi puitorul de mine ”Viceamiral Constantin Bălescu” (România).

În aceeaşi zi, Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) a început monitorizarea SNMCMG2.

Prezenţa aeriană

Prezenţa NATO în zona Mării Negre s-a materializat prin:

- 19 octombrie - un avion francez de tip Mirage-2000D a îndeplinit o misiune ELINT (electronic intelligence) în apropierea Peninsulei Crimeea. Zborul acestuia a fost sprijinit de un avion-cisternă de tip C-135FR;

- 21 octombrie - o dronă de cercetare americană de tip RQ-4A Global Hawk a executat un zbor deasupra Europei. Aceasta a decolat de la baza aeriană Sigonella din Sicilia, a traversat spaţiul aerian al Franţei şi Germaniei, după care a pătruns în spaţiul aerian al Mării Baltice. Ulterior, aceasta a survolat spaţiile aeriene ale celor trei state baltice, efectuând mai multe treceri în proximitatea Regiunii Kaliningrad şi frontierelor vestice ale Republicii Belarus şi Federaţiei Ruse. Ulterior, după ce a traversat spaţiul aerian al Poloniei, drona a intrat în Ucraina şi a desfăşurat misiuni specifice în apropierea liniei de demarcaţie din Donbas. Aparatul de zbor a ieşit ulterior în spaţiul aerian al Mării Negre, unde a efectuat mai multe treceri în vestul şi sudul Peninsulei Crimeea şi în vestul Ţinutului Krasnodar. La final, drona s-a reîntors la baza aeriană Sigonella;

- 26 octombrie – două aeronave franceze de vânătoare-bombardament (Mirage 2000) au efectuat un zbor deasupra spaţiului aerian al Mării Negre;

- 29 octombrie – un avion de cercetare radiolectronică RC-135W Rivet Joint şi o dronă de tipul RQ-4A Global Hawk au efectuat misiuni de cercetare în spaţiul aerian al Mării Negre. Avionul RC-135W a efectuat misiunea la sud de Peninsula Crimeea şi Strâmtoarea Kerci şi la sud-vest de Ţinutul Krasnodar. Drona RQ-4A a intrat în spaţiul aerian al Mării Negre din Bulgaria, a efectuat mai multe treceri la vest şi sud de Peninsula Crimeea şi sud-vest de Ţinutul Krasnodar, după care a intrat în spaţiul aerian al Georgiei. Din spaţiul aerian din sudul şi estul Georgiei, a cules informaţii de la părţile implicate în conflictual din Nagorno-Karabah. Ulterior a ieşit în spaţiul aerian al Mării Negre îndeplinind misiuni specifice în sud-vestul Ţinutului Krasnodar şi vestul Peninsulei Crimeea. Ulterior, drona a intrat în spaţiul aerian al Ucrainei şi a efectuat mai multe treceri în proximitatea liniei de demarcaţie din Donbas;

- 30 octombrie - un avion de cercetare radioelectronică RC-135W (SUA) a efectuat misiuni specifice de culegere de informaţii la sud de Peninsula Crimeea şi Strâmtoarea Kerci şi la sud-vest de Ţinutul Krasnodar. În aceeaşi zi, un avion experimental de cercetare radioelectronică ”Bombardier Challenger 650” ARTEMIS (Airborne Reconnaissance and Targeting Multi-Mission Intelligence System) a decolat de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, a evoluat deasupra Mării Negre, după care a intrat în spaţiul aerian al Georgiei, a efectuat mai multe treceri în zona frontierelor Armeniei şi Azerbaidjanului după care a revenit la baza aeriană din România.

Arme, tehnologii şi proceduri militare noi

• Su-57 revine la zbor

După ce primul avion Su-57 s-a prăbuşit, al doilea avion de vânătoare de tip Su-57, din producţia de serie, a efectuat primul zbor deasupra localităţii Komsomolsk pe Amur. Anterior, reprezentanţii întreprinderii anunţaseră că avionul va efectua primul zbor până la sfârşitul lunii octombrie. Ministerul rus al Apărării a anunţat că va primi în decembrie primele aparate de zbor produse în serie. Aceeaşi sursă a mai precizat că va mai primi patru astfel de avioane în 2021. Ulterior, se doreşte o creştere a producţiei la 15 echipamente pe an, astfel încât până în 2028 să fie livrate toate cele 76 de aparate de zbor prevăzute în contractul semnat în 2019. Livrările de aeronave Su-57 cu un motor avansat vor începe în 2022, a mai precizat o sursă din cadrul Ministerului rus al Apărării.