07 octombrie 2020

FEDERAŢIA RUSĂ - JURNAL MILITAR LA FLANCUL DE EST AL NATO (15-30 SEPTEMBRIE 2020)

Sorin Butiri

• Exerciţiul ”Caucaz 2020” a primit toată atenţia presei militare ruseşti, pe care de altfel o merită un astfel de exerciţiu, dar nu şi atenţia oficialilor militari şi politici de rang înalt din Rusia • Pe fondul desfăşurării exerciţiilor militare ”Caucaz 2020” (Rusia) şi ”Efort Comun 2020” (Ucraina), prezenţa aero-navală a NATO în acvatoriul Mării Negre şi la graniţa cu Rusia a fost pe un trend ascendent • În estul Ucrainei, conflictul devine din ce în ce mai ”îngheţat” • Diferendul politic dintre Turcia şi Rusia privind Siria continuă

Sursă foto: Mediafax

Exerciţii şi alte activităţi de pregătire a forţelor militare ruse din RM Sud

Activităţile de pregătire de luptă din Regiunea Militară (RM) Sud s-au menţinut la un nivel ridicat (specific acestei perioade de instrucţie) pentru toate categoriile de forţe armate – terestre, navale şi aeriene şi pentru toate specialităţile.

• Exerciţiul strategic ”Caucaz 2020”

În perioada 21-26 septembrie, s-a desfăşurat exerciţiul de comandament şi stat major de nivel strategic ”Caucaz 2020”. La exerciţiu au participat, în principal, unităţi din cadrul forţelor terestre, aeriene, navale, aflate sub comanda Comandamentului Întrunit Sud. O parte din exerciţii a avut loc în afara teritoriului Federaţiei Ruse (în Armenia).

Rusia este membră a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). În mod normal, în conformitate cu procedurile organizaţiei, orice exerciţiu militar care depăşeşte 13.000 de militari necesită observatori internaţionali din partea OSCE. Aşa cum estimam şi în ediţia precedentă a ”Jurnalului Militar”, Kremlinul a declarat că numărul militarilor participanţi la exerciţiu, la orice moment dat, nu va depăşi limita maximă de 13.000 de militari, astfel încât nu este necesară prezenţa observatorilor OSCE.

Din punct de vedere al participării internaţionale putem afirma că exerciţiul a fost un eşec. Azerbaidjanul a refuzat invitaţia, Kazahstanul şi Tadjikistanul au trimis doar observatori. Kârgâzstanul nu a fost deloc implicat. Acest lucru este interesant, deoarece toate aceste ţări fac parte din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Moscova - care poate fi comparată în mod vag cu echivalentul rus al NATO. India a fost invitată, dar ulterior a refuzat să participe la exerciţiu. Scuza oficială oferită de Delhi a fost logistica impusă de pandemia COVID-19, dar adevăratul motiv a fost nemulţumirea Indiei faţă de participarea Pakistanului şi a Chinei. În concluzie, la exerciţiul ”Caucaz 2020” au participat aproximativ 1.000 de militari din alte state (Armenia, Belarus, China, Iran, Myanmar şi Pakistan).

Din punct de vedere militar, au atras atenţia exerciţiile tactice desfăşurate în Armenia, în Osetia de Sud şi Abhazia (teritorii georgiene ocupate de Rusia), dar şi în Crimeea.

Pentru Azerbaidjan, exerciţiul a fost un mesaj puternic lansat de Moscova – ”nu vă jucaţi cu focul”. Infanteria marină rusă a executat debarcarea şi cucerirea unui cap de pod pe malul Mării Caspice, chiar la nord de graniţa cu Azerbaidjanul. China a trimis trupe în regiunea Astrahan din Rusia, pe malul Mării Caspice, ca parte a exerciţiului. Navele ruseşti şi iraniene s-au antrenat împreună pe Marea Caspică.

În ceea ce priveşte Georgia, Rusia nu s-a abţinut de la a mai pune ”puţină sare în rană”. Rusia a desfăşurat un exerciţiu tactic cu un grup de luptă de nivel batalion în poligonul Dzartsemi din Osetia de Sud. Înainte de război, Dzartsemi era un sat etnic georgian. În timpul războiului din 2008, localitatea  a fost ”rasă” de pe faţa pământului, iar ulterior Rusia a transformat terenul în poligon militar.

În acelaşi timp, exerciţiile tactice desfăşurate pe timpul ”Caucaz 2020” nu au fost în sine remarcabile. Forţele ruse implicate în exerciţiu au desfăşurat acţiuni de luptă convenţionale şi au asigurat sprijinul (de geniu, transmisiuni, CBRN, de luptă radio-electronică) şi logistic pentru unităţile luptătoare. Toate acţiunile şi procedeele de luptă militare exersate ar putea fi puse în practică în oricare dintre zonele în care Rusia desfăşoară operaţii (Siria, Ucraina sau Libia).

Drept urmare, se poate afirma că exerciţiul ”Caucaz 2020” nu a fost o prioritate a forţelor armate ruse şi nu a beneficiat de o atenţie deosebită din partea oficialilor militari şi politici de rang înalt, la fel ca în anii trecuţi.

Această atitudine a avut loc pe fondul tempoului foarte ridicat al exerciţiilor militare desfăşurate în zona de responsabilitate a Comandamentului Întrunit Vest, fapt neobişnuit pentru perioada de desfăşurare a exerciţiului anual de comandament şi stat major care încheie anul de instrucţie. În acelaşi timp, forţele aeriene ruse au participat la exerciţiile militare ”Frăţia slavă” în Belarus. Exerciţiul, planificat iniţial a se desfăşura înainte de ”Caucaz 2020”, a fost reprogramat şi extins astfel încât să acopere şi perioada de desfăşurare a exerciţiului ”Caucaz 2020”. De asemenea, Comandantul Trupelor de Desant Aerian din Rusia a participat la exerciţiul ”Frăţia slavă” din Belarus, deşi principalele forţe din subordinea sa participau la exerciţiul ”Caucaz 2020”.

Subiectul va fi tratat mai pe larg într-un articol separat la Monitorului Apărării şi Securităţii.

• Marea Neagră

Pe 16 septembrie, un avion de patrulare antisubmarin de tip Tu-142, aparţinând aviaţiei Forţelor Navale, a efectuat un zbor de 5 ore deasupra spaţiului aerian internaţional al Mării Negre. Pe timpul zborului, avionul de patrulare a fost escortat de avioane de vânătoare Su-30SM ale Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). În aceeaşi zi, două bombardiere Tu-22 M3, aparţinând Forţelor Aerocosmice, au efectuat un zbor deasupra apelor neutre ale Mării Negre. Pe anumite porţiuni ale traiectului de zbor, avioanele cu rază lungă de acţiune au fost escortate de avioane Su-27 aparţinând Forţelor Aerocosmice ale Federaţiei Ruse.

• Încorporările de toamnă

La 1 octombrie, a început campania de încorporare pentru efectuarea serviciului militar.  În această campanie sunt planificaţi a fi încorporaţi 128.000 de tineri  cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani. La sosirea în unităţile militare, recruţii vor intra în carantină timp de 14 zile. Ministerul rus al apărării a anunţat că a luat toate măsurile pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-Cov 2, pe timpul transportului, verificării medicale şi al menţinerii în carantină a recruţilor. Campania de recrutare din această perioadă este cea de a doua din acest an, prima având loc în primăvară, când au fost impuse aceleaşi reguli pentru prevenirea transmiterii noului coronavirus. În campania din primăvară au fost încorporaţi 135.000 de tineri.

În Rusia, durata serviciului militar obligatoriu este de 12 luni, iar încorporările se fac în două etape în fiecare an, respectiv în perioada 1 aprilie – 15 iunie şi în perioada 1 octombrie – 31 decembrie. De asemenea, MAp rus a anunţat că va continua politica recrutării tinerilor cu abilităţi ştiinţifice şi sportive, aceştia urmând să îşi execute stagiul militar în subunităţi separate.

 

Activităţi în cadrul măsurilor de asigurare NATO

• Prezenţă aero-navală sporită în acvatoriul Mării Negre

Pe fondul desfăşurării exerciţiilor militare ”Caucaz 2020” (Rusia) şi ”Efort Comun 2020” (Ucraina), prezenţa aero-navală a NATO în acvatoriul Mării Negre şi la graniţa cu Rusia a fost pe un trend ascendent.

Prezenţa navală

Astfel, după distrugătorul USS ”Roosevelt” (DDG-80), în Marea Neagră au intrat: nava de cercetare britanică HMS ”Enterprise” şi nava americană de desant USS ”Yuma” (T-EPF-8). În Marea Neagră se afla deja şi nava de cercetare franceză ”Dupuy de Lome”.

La data de 25 septembrie, nava franceză de cercetare electronică franceză a fost semnalată traversând Strâmtoarea Bosfor, în deplasare spre Marea Mediterană. La scurt timp, aceleaşi surse au informat că şi nava americană de desant USS “Yuma” a ieşit din Marea Neagră aflându-se în tranzit spre Marea Mediterană.

Tranzitul ambelor nave a fost făcut înainte de expirarea termenul dat de Convenţia de la Montreux, şi în penultima zi a exerciţiului “Caucaz 2020”. Motivul ieşirii navei franceze  poate fi legat de faptul că nava de cercetare electronică şi-a îndeplinit misiunea, respectiv culegerea informaţiilor despre reţelele de comunicaţii utilizate de Rusia înainte şi pe timpul exerciţiului ”Caucaz 2020”. O altă motivaţie, care, în acest caz, include şi nava americană de desant, este legată de diplomaţia militară şi maritimă, respectiv faptul că NATO a apreciat pozitiv reţinerea Rusiei în escaladarea situaţiei de securitate din zona Marii Negre şi a graniţelor Ucrainei.

USS ”Roosevelt” a părăsit Marea Neagră pe 2 octombrie.

Prezenţa aeriană

Zborurile de cercetare au rămas pe aceeaşi coordonată şi au fost executate după cum urmează: un UAV tip RQ-4 (SUA – 17 septembrie), un avion de alarmare timpurie şi control aerian AWACS (NATO – 17 septembrie), un avion de cercetare radioelectronică Sentinel R1 (Marea Britanie – 20 septembrie), un avion de patrulare antisubmarin Boeing P-8A Poseidon (SUA – 22 septembrie).

Pe 23 septembrie, la mijlocul perioadei de desfăşurare a exerciţiului ”Caucaz 2020”, prezenţa aeriană a NATO a fost cea mai ridicată. Astfel, patru bombardiere strategice B-52H au decolat de la baza aeriană Fairford (Marea Britanie). O aeronavă a evoluat în spaţiul aerian al Ucrainei şi apoi al României, iar una numai în spaţiul aerian al României. Niciuna dintre cele două aeronave nu a intrat în spaţiul aerian internaţional corespunzător acvatoriului Mării Negre. Celelalte două bombardiere au executat misiuni în spaţiul aerian al Poloniei.

În aceeaşi zi, au mai fost prezente în spaţiul aerian al Mării Negre: un avion de cercetare radioelectronică Boeing RC-135U (SUA), un avion de cercetare radioelectronică Sentinel R1 (Marea Britanie), un avion de patrulare antisubmarin Boeing P-8A Poseidon (SUA), un avion de cercetare radioelectronică Boeing RC-135W (SUA), un avion de cercetare radioelectronică Boeing RC-135W (Marea Britanie) şi un avion-cisternă de tip Boeing KC-135R (SUA). Seria zborurilor a fost deschisă de evoluţia unui avion experimental de cercetare radioelectronică Bombardier Challenger 650 ARTEMIS (SUA).

La o zi după încheierea exerciţiului ”Caucaz 2020”, forţele aeriene britanice şi ale SUA au mai efectuat zboruri de cercetare, cel mai probabil pentru a verifica dacă forţele militare ruseşti participante la exerciţiu se deplasează către cazărmile de dislocare permanentă. Astfel, pe 27 septembrie au executat misiuni în spaţiul aerian al Mării Negre:  un avion de cercetare radioelectronică Boeing RC-135W şi un avion de cercetare radioelectronică Sentinel R1 (Marea Britanie), precum şi un avion de patrulare antisubmarin Boeing P-8A Poseidon şi un avion de cercetare U2 (SUA).  

 

Operaţii desfăşurate de Federaţia Rusă

• Estul Ucrainei

După implementarea ultimului acord (27 iulie) privind încetarea focului, partea ucraineană raportează aproape zilnic încălcări ale acestuia de către forţele ruse de ocupaţie. Dacă, în general, aceste încălcări constau în focuri de armă de infanterie, episodice, fără a include şi armamentul de artilerie, la 30 septembrie, forţele ucrainene au raportat rănirea unui militar ca urmare a focului executat de un aruncător de grenade operat de forţele separatiste.

La 30 septembrie, reprezentantul OSCE în Grupul Trilateral de Contact (GTC), ambasadorul Heidi Grau, a suspendat şedinţa grupului ţinută prin videoconferinţă, motivând încălcarea regimului de confidenţialitate atunci când a descoperit că partea rusă înregistra audio şi video şedinţa. În aceeaşi zi, preşedintele Zelenski l-a demis pe primul adjunct al delegaţiei ucrainene în GTC, Vitold Fokin, după ce acesta din urmă a afirmat că „nu vede dovezi clare ale războiului dintre Ucraina şi Rusia în Donbas”.

De asemenea, înaintea alegerilor locale, programate pentru 25 octombrie, persistă dezacordul dintre Ucraina, Rusia şi separatiştii susţinuţi de Moscova cu privire la decretul parlamentului ucrainean din iulie care a condiţionat alegerile locale din Donbas de „eliberarea, demilitarizarea şi reintegrarea regiunii în Ucraina”.

Între timp, problema subiecţilor care au semnat acordul care a pus, în mare parte capăt, confruntărilor din Donbas rămâne ”vie”. Nici până în prezent nu se cunosc semnatarii actului. Rusia a părăsit Centrul Comun de Control şi Coordonare în 2017, iar lipsa informaţiilor oficiale - că Moscova s-ar fi reîntors în acest for de lucru - sugerează că acesta nu funcţionează, de fapt. În aceste condiţii, conflictul din Donbas devine din ce în ce mai ”îngheţat”. Iar această ”îngheţare” este în interesul Moscovei, care nu doreşte să pună capăt războiului şi să aducă pacea în Donbas, deoarece, prin această abordare, va fi obligată să îşi retragă forţele, să înceteze sprijinul oferit separatiştilor şi să piardă controlul asupra regiunii. Interesul Rusiei este să păstreze controlul Rusiei asupra regiunilor ocupate şi să aibă un cuvânt de spus în politica internă a întregii Ucrainei. Legitimarea administraţiilor de ocupaţie din Lugansk şi Doneţk, prin alegerile locale planificate pentru 25 octombrie, este unul din paşii majori necesari pentru reintegrarea teritoriilor ocupate în Ucraina în condiţiile ruseşti. Dar pentru a atinge acest obiectiv, Rusia este necesar să îşi impună agenda politică în cadrul GTC. Iar pentru acest lucru este necesar să blocheze negocierile pe probleme non-politice, cum ar fi schimbul de prizonieri. Escaladarea numărului de încălcări ale acordului de încetare a focului este un instrument de presiune suficient pentru a devia discuţiile din cadrul GTC pe aspectele politice.

• Marea Mediterană

Pe 29 septembrie, fregata ”Amiral Essen” a FRMN a traversat Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, în direcţia Mării Mediterane şi se va alătura Grupării Navale Operative a Federaţiei Ruse din Marea Mediterană (GNORM).

Fregata ”Amiral Essen” a înlocuit fregata ”Amiral Makarov”, care a îndeplinit misiuni în cadrul GNORM din luna iunie a.c.

Siria

La 5 ani de la începutul operaţiei desfăşurate de Rusia în Siria, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că au fost distruse 133.500 de facilităţi ale teroriştilor, au fost omorâţi aproximativ 133.000 de ”luptători ilegali înarmaţi”, din care 4.500 proveneau din Rusia şi Comunitatea Statelor Independente. Şoigu a mai precizat că de experienţa de luptă în Siria au beneficiat 98% din personalul subunităţilor de poliţie militară, 90% dintre piloţi, 78% dintre genişti, peste jumătate dintre specialiştii în apărarea antiaeriană, precum şi peste 60% dintre militarii din cadrul forţelor navale.

În ciuda părerilor conform cărora Caucazul de Sud este noul punct ”fierbinte” al diferendelor dintre Turcia şi Rusia, recentele dislocări de forţe militare turce în Siria sugerează că echilibrul din provincie rămâne şi aici fragil şi ar putea provoca o criză regională.

Această mişcare a Turciei va afecta şi mai mult relaţiile ruso-turce, în condiţiile în care Moscova se aştepta ca Ankara să îşi reducă prezenţa militară în Siria, în principal în zona de la sud de autostrada M4. Anterior (martie), Turcia a fost de acord să permită desfăşurarea patrulelor ruseşti, dar a păstrat forţe, inclusiv unităţi de artilerie, care împiedicau preluarea completă a zonei de către regimul de la Damasc.  În acelaşi timp, este necesar să ne aducem aminte că ultima misiune de patrulare comună ruso-turcă în regiunea Idlib a avut loc pe 21 septembrie. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat, pe 22 septembrie, că cele două ţări vor relua patrulele comune în nordul Siriei doar atunci când situaţia se va stabiliza după atacurile grupării Hay’at Tahrir Al-Sham (HTS) care au vizat baza aeriană rusă de la Hmeimim.

Dislocările suplimentare de trupe ale Turciei în Idlib sunt menite să transmită mesajul că Ankara nu se va retrage şi nici nu va ”preda” restul provinciei, pentru că nu îşi va încălca ”linia roşie” pe care şi-a impus-o – o zonă tampon care să ţină refugiaţii şi teroriştii în afara Turciei.

În acelaşi timp, dislocările suplimentare de trupe ale Turciei pot fi văzute ca un răspuns la recentele mesaje trimise de Damasc şi Teheran care indicau o ofensivă de amploare în Idlib. Răspunsul Turciei este simplu – vom rezista oricărei acţiuni militare de acest gen. Dar ofensiva din Idlib (ultimul bastion anti-regim) a fost de mai multe ori, anticipată, pregătită, promovată şi folosită ca instrument de  presiune de către actorii prezenţi în zonă. Dar Rusia are interesul să controleze toată autostrada M4. La 20 septembrie, forţele aerocosmice ale Federaţiei Ruse au declanşat noi operaţiuni de luptă în Siria. Bombardiere ruseşti au executat atacuri aeriene asupra poziţiilor militanţilor sirieni din provincia Idlib. La acţiuni au participat avioane de bombardament de tip Su-34 şi Su-24, sprijinite de avioane de vânătoare Su-35S. Faza cea mai importă a acţiunii militare s-a desfăşurat la vest de centrul administrativ al provinciei Idlib şi au vizat obiective ale grupării HTS şi a altor grupări anti-regim sau teroriste. 

Dar nici retragerea completă a forţelor turce de la sud de M4 nu creează un cadru de securitate stabil. Forţele legate de Al-Qaida resping cu desăvârşire prezenţa Rusiei în zonă. Turcia s-ar putea confrunta cu reacţii adverse din partea elementelor legate de Al-Qaida, a populaţiei din zonă şi chiar a forţelor de opoziţie pe care le sprijină pentru că a negociat teritoriul aflat sub controlul acestora.

 

Arme, tehnologii şi proceduri militare noi

Submarinul ”Veliki Novgorod” se pregăteşte pentru ieşirea pe mare

Pe 28 septembrie, echipajul submarinului ”Veliki Novgorod” a executat acţiuni complexe, ca urmare a finalizării reparaţiilor tehnice.

Astfel, echipajul a desfăşurat antrenamente de pregătire pentru ieşirea pe mare, de încărcare a muniţiilor şi organizare a pazei şi apărării în timpul staţionării la dană. De asemenea, echipajul a pus în aplicare procedurile pentru intrarea în imersiune a submarinului şi pentru ieşirea la suprafaţă, în regim normal, în regim de urgenţă precum şi pentru utilizarea sistemului de lansare a rachetelor.

În luna iulie 2019, pe timpul executării unor reparaţii la submarin s-a descoperit că stratul de cauciuc (ce asigură mascarea acustică a submarinului) din partea dreaptă a suferit distrugeri. În aceste condiţii, submarinul a fost readus la docul de reparaţii.

 

POTENŢIALE EVOLUŢII ÎN PERIOADA URMĂTOARE

• Activităţile militare din Regiunea Extinsă a Mării Negre se vor situa, în continuare, la un nivel ridicat, ca urmare a reînceperii conflictului din Nagorno-Karabah.

• Activităţile militare ale Rusiei în RM Sud se vor relaxa în perioada următoare

• Din punct de vedere militar, situaţia din estul Ucrainei va rămâne în continuare fragilă, dar stabilă.