22 noiembrie 2020

FEDERAŢIA RUSĂ - JURNAL MILITAR LA FLANCUL DE EST AL NATO 1-15 noiembrie 2020

Sorin Butiri

• Rusia va continua să îşi dezvolte Triada Nucleară • Nivelul activităţilor de instrucţie s-a situat la un nivel redus, în concordanţă cu actuala etapă de instrucţie • În Marea Neagră a început exerciţiul comun ruso-egiptean „Podul Prieteniei 2020” • Rusia a intensificat transferul de arme, muniţii şi alte echipamente militare către Siria, iar o ofensivă ruso-siriană în provincia Idlib este iminentă • Prezenţa aero-navală a NATO în acvatoriul Mării Negre şi la graniţa cu Rusia s-a menţinut redusă • Submarinul „Stari Oskol” revine la Sevastopol.

Sursă foto: Profimedia - vase militare egiptene în Marea Neagră

Rusia va continua să-şi dezvolte Triada Nucleară

„În pofida schimbării ameninţărilor de natură militară, Triada Nucleară rămâne cea mai importantă garanţie a asigurării securităţii militare a Rusiei şi, în sens mai larg, a stabilităţii globale”, a precizat preşedintele rus, Vladimir Putin, la Soci, în cadrul unei întâlniri cu oficiali ai ministerului apărării, departamentelor federale şi întreprinderilor din industria de apărare.

Putin a mai precizat că Rusia îşi va moderniza şi consolida toate componentele Triadei Nucleare, astfel încât să menţină potenţialul militar nuclear la un nivel suficient şi necesar descurajării ameninţărilor militare pe scară largă, a şantajului şi presiunilor exercitate asupra statului rus.

Putin a subliniat, în timpul intervenţiei sale, că ponderea armamentului modern în forţele nucleare strategice a ajuns la 82%. În componenţa Triadei Nucleare a fost înfiinţat primul regiment dotat cu sistemul de rachete hipersonice „Avangard”, iar jumătate din unităţile de rachete cu destinaţie strategică au fost dotate cu sistemele de rachete „Iars”.

Triada Nucleară rusă include aviaţia strategică, rachetele nucleare intercontinentale lansate de pe mijloace terestre şi submarinele nucleare.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, preşedintele rus a precizat că Rusia „se află în etapa finală de creare a unui nou punct de comandă pentru conducerea Forţelor Nucleare Strategice. Acesta va avea o protecţie aproape absolută”.

 

Exerciţii şi alte activităţi de pregătire a forţelor militare ruse din RM Sud

Activităţile de instrucţie din Regiunea Militară Sud (RM Sud) s-au situat la nivelul normal actualei perioade de instrucţie. În acelaşi timp, unităţile medicale şi CBRN (chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear) au participat la acţiuni destinate combaterii noului coronavirus, atât la obiective militare, cât şi la obiective civile.

Unităţile Flotei ruse a Mării Negre (FRMN) au anunţat finalizarea operaţiunilor de trecere a tehnicii la exploatarea de iarnă; în acelaşi regim au fost trecute şi elicopterele din organica Regimentelor de aviaţie subordonate RM Sud.

În majoritatea unităţilor a început pregătirea recruţilor aflaţi încă în carantină în locuri special amenajate.

Cele mai importante activităţi desfăşurate de militarii din RM Sud au fost:

- în cadrul forţelor navale şi aeriene, accentul a fost pus pe desfăşurarea activităţilor specifice fiecărei stări de pregătire de luptă (SPL), dispersarea navelor şi respingerea atacurilor aeriene, precum şi pe identificarea şi escortarea submarinelor;

- în cadrul divizioanelor de apărare antiaeriană s-au desfăşurat preponderent antrenamente pentru ocuparea poziţiilor de tragere de bază şi de rezervă;

- în cadrul unităţilor de forţe terestre din RM Sud au continuat activităţile de instrucţie specifice fiecărei specialităţi şi acestei perioade de instrucţie.

În acelaşi timp, pe timpul convocării de pregătire a comandanţilor de batalioane/divizioane din cadrul Armatei 49, au fost desfăşurate antrenamente de descoperire şi neutralizare a aeronavelor fără pilot întrebuinţate de inamic.

 

Rusia şi Egiptul încep desfăşurarea exerciţiului comun în Marea Neagră

Pe 15 noiembrie, fregata „Alexandria” (număr de bordaj 911), nava purtătoare de rachete „Fahmy” (686) şi corveta „El Fateh” (971), aparţinând forţelor navale egiptene, au intrat în Marea Neagră. Cele trei nave vor participa alături de nave de luptă şi auxiliare aparţinând FRMN la exerciţiul „Podul Prieteniei 2020”.

Agenţia de presă rusă Interfax, citând un comunicat de presă al Statului major al FRMN, a precizat că „exerciţiul se va desfăşura, în perioada 17-24 noiembrie, la Novorossiisk şi în poligoane maritime de pregătire pentru luptă ale FRMN. Scopurile exerciţiului constau în consolidarea şi dezvoltarea cooperării militare între marina rusă şi cea egipteană, în interesul asigurării securităţii şi stabilităţii pe mare, precum şi în realizarea unui schimb de experienţă între marinarii ruşi şi egipteni, în ceea ce priveşte respingerea diverselor ameninţări în zonele de trafic maritim intensiv”.

Aşa cum afirmam şi în Jurnalul Militar anterior, prin acest exerciţiu Rusia încearcă să obţină o poziţie „mai favorabilă” decât SUA în relaţia cu ţările din Orientul Mijlociu, iar Egiptul oferă câteva oportunităţi în această direcţie. Venirea la putere a preşedintelui Abdel Fattah al-Sisi, în 2013, a dus la reînnoirea relaţiilor militare ale Egiptului cu Moscova, iar cele două ţări au organizat primul lor exerciţiu naval comun în 2015, în bazinul Mării Mediterane.

 

Operaţii desfăşurate de Federaţia Rusă

• Siria

Conform mai multor postări Twitter, Rusia a intensificat transferul de arme, muniţii şi alte echipamente militare către Siria. Acestea au fost transportate pe cale aeriană sau maritimă şi sunt destinate militarilor ruşi dislocaţi în Siria, cât şi armatei siriene. Spre deosebire de sfârşitul lunii octombrie, când zborurile au fost efectuate cu ocolirea spaţiului aerian turcesc, de la începutul lunii noiembrie cea mai mare parte a zborurilor au fost efectuate prin Turcia.

Astfel, pe 1 noiembrie au fost identificate 8 aeronave de tip Il-76MD pe pista aeroportului din Hmeimim. În aceeaşi zi, un avion de tip Il-62, dotat cu aparatură specială de comunicaţii, a zburat de la Moscova la Hmeimim. Ulterior, pe 3 noiembrie, două aeronave militare ruse (An-24 şi Il-76MD) au efectuat un zbor de la Mozdok la Hmeimim. Pe 4 noiembrie, nava mare de desant „Novocerkassk” a FRMN a tranzitat Strâmtorile Bosfor şi Dardanele cu destinaţia portul Tartus.

Toate aceste informaţii pot fi coroborate cu o posibilă ofensivă guvernamentală siriană în provincia Idlib, care ar avea ca scop neutralizarea grupurilor islamiste şi anti-guvernamentale care împiedică utilizarea autostrăzii M4 (Latakia-Alep).

Cel mai probabil curs de acţiune al Rusiei are ca obiectiv principal transformarea autostrăzii M4 într-o linie de demarcaţie între forţele guvernamentale şi opoziţia siriană. Pentru aceasta forţele guvernamentale, sprijinite de ruşi, vor acţiona ofensiv dinspre oraşul Maarat al-Numan către Arihah, concomitent cu desfăşurarea unor acţiuni ofensive secundare către localităţile Saraqib şi Muhambal. Ulterior, şi vor face joncţiunea între oraşele Arihah, Saraqib şi Muhambal.

• Nagorno-Karabah

La 9 noiembrie, preşedintele rus a anunţat încheierea ostilităţilor dintre Armenia şi Azerbaidjan în Nagorno-Karabah. La numai câteva ore după acest anunţ, Rusia a început dislocarea unui contingent de menţinere a păcii în Nagorno-Karabah, în baza înţelegerii dintre preşedintele Azerbaidjanului, primul ministrul armean şi preşedintele rus.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, contingentul de menţinere a păcii este format din 1.960 de militari, 90 de transportoare blindate şi 380 de unităţi de tehnică auto şi specială. Majoritatea tehnicii şi personalului provine din cadrul Brigăzii 15 Infanterie Moto din RM Centru. Comandamentul contingentului rus de menţinere a păcii va fi dislocat în localitatea Stepanakert. Pentru îndeplinirea misiunii, conducerea contingentului va înfiinţa puncte de observare de-a lungul liniei de contact din Nagorno-Karabakh şi de-a lungul coridorului Lachin. Astfel, este planificată înfiinţarea a şaisprezece posturi de observare în zonele de responsabilitate „Nord” şi „Sud”.

Prin acordul de pace iniţiat de Rusia, Putin a atins mai multe obiective:

- a permis Armeniei să evite o înfrângere;

- a evitat un posibil control al Turciei asupra Azerbaidjanului. Aşa cum menţionam şi în Jurnalul anterior, creşterea puternică a influenţei Turciei în Azerbaidjan ar aduce cu sine mai mult islamism şi militarism în zonă, dar şi o posibilă „renaştere” a grupurilor separatiste motivate religios din Rusia;

- a consolidat poziţia Rusiei în Caucazul de Sud. Azerbaidjanul a fost singura ţară din Caucazul de Sud fără prezenţă militară rusă pe solul său. Acest lucru s-a schimbat acum.

Noul status quo din Nagorno-Karabah aminteşte de regiunea separatistă a Transnistriei din Republica Moldova sau de Osetia de Sud şi Abhazia, despărţită de Georgia, unde Moscova a jucat rolul de arbitru. Astfel, noul contingent de menţinere a păcii se va adăuga bazelor militare deja existente în Osetia de Sud, Abhazia şi Armenia.

 

Activităţi în cadrul măsurilor de asigurare NATO

• Prezenţă aero-navală în acvatoriul Mării Negre

Prezenţa aero-navală a NATO în acvatoriul Mării Negre a rămas la un nivel redus.

• Prezenţa aeriană

Prezenţa NATO în zona Mării Negre s-a materializat prin:

6 noiembrie – o aeronavă Boeing RC-135W Rivet Joint şi avionul experimental de cercetare radio-electronică Bombardier Challenger 650 ARTEMIS (Airborne Reconnaissance and Targeting Multi-Mission Intelligence System), ambele aparţinând SUA, au efectuat misiuni specifice în proximitatea Peninsulei Crimeea, în spaţiul aerian al Mării Negre şi în spaţiul aerian al Georgiei;

8 noiembrie – aeronava ARTEMIS, dislocată la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, a efectuat o misiune specifică în spaţiul aerian al Mării Negre şi al Georgiei;

12 noiembrie – un UAV de tipul RQ-4A Global Hawk, aparţinând SUA, a efectuat un zbor în proximitatea frontierelor Rusiei. Acesta a vizat Regiunea Kaliningrad, linia de demarcaţie din Donbass şi Peninsula Crimeea;

14 noiembrie – acelaşi avion fără pilot RQ-4A Global Hawk, aparţinând SUA, a efectuat un zbor care a vizat Peninsula Crimeea, Nagorno-Karabah, linia de demarcaţie din Donbass şi, probabil, Regiunea Kaliningrad.                                                    

 

Arme, tehnologii şi proceduri militare noi

Submarinul ”Stari Oskol” revine la bază

Cu două luni mai târziu decât era prevăzut, s-au încheiat reparaţiile planificate, verificarea şi ieşirea pe mare a submarinului „Stari Oskol”. Acesta a început marşul de la şantierul naval Kronstadt (Marea Baltică) către baza navală Sevastopol.

Având în vedere că din cele şase submarine diesel-electrice Proiect 636.3 ale FRMN:

- două se află în Marea Neagră (Velikii Novgorod şi Kolpino);

- două (Krasnodar şi Rostov pe Don) sunt în Marea Baltică, pentru reparaţii la Şantierul Naval din Kronstadt;

- Novorossiisk se află în portul Tartus, de unde îndeplineşte misiuni în cadrul Grupării navale operative a Rusiei din Marea Mediterană (GNORM), este posibil ca submarinul „Stari Oskol” să rămână o perioadă în cadrul GNORM, înainte de a se deplasa către baza sa navală de dislocare permanentă de la Sevastopol.