FEDERAŢIA RUSĂ - JURNAL MILITAR LA FLANCUL DE EST AL NATO (01 - 15 AUGUST 2020)

Activităţi în cadrul măsurilor de asigurare NATO

Zboruri de cercetare

Potrivit unor surse multiple, în perioada de referinţă, au fost semnalate 7 zboruri de cercetare desfăşurate de forţele aeriene ale SUA, în bazinul Mării Negre, în proximitatea graniţelor Rusiei. Misiunile au fost executate cu avioane de cercetare RC-135 River Joint, cu aeronave de cercetare radioelectronică EP-3E (Aries II) şi cu aeronave de cercetare radioelectronică fără pilot P-8A Poseidon. Zborurile de cercetare s-au efectuat în zilele de 05, 07, 09, 10, 12, 14 şi 15 august, cu una sau două aeronave concomitent, în condiţiile în care unităţile şi subunităţile din Regiunea Militară (RM) Sud şi-au intensificat antrenamentele înaintea desfăşurării exerciţiului de comandament şi stat-major de nivel strategic ”Caucaz 2020”.

Dacă până la misiunea din 05 august, aeronava Boeing RC-135W River Joint a decolat de la Baza Aeriană Mildenholl din Marea Britanie şi a intrat în Marea Neagră prin spaţiul aerian al României, pentru misiunile din 07, 10, 12 şi 14 august aeronava a decolat din Cipru şi a intrat în spaţiul aerian al Mării Negre prin Bulgaria.

Pe 15 august, în Marea Neagră, a îndeplinit misiuni şi un avion de cercetare radioelectronică britanic (Sentinel 1) care a decolat de la baza aeriană Akrotiri din Cipru.

În toate situaţiile în care forţele aeriene ruse au fost alertate, acestea au respectat procedurile internaţionale de securitate aeriană, fără a provoca incidente de securitate.

Intensificarea zborurilor de cercetare indică creşterea interesului SUA pentru regiunea Mării Negre în condiţiile în care nivelul activităţilor de instrucţie în RM Sud se află la un nivel ridicat în perspectiva exerciţiului ”Caucaz 2020” pe timpul căruia se vor ”juca” probabil Comandamentele Întrunite Sud, Vest şi Centru. În acelaşi timp, atât misiunile de recunoaştere şi cercetare, cât şi cele de identificare şi interceptare, ar putea escalada cu uşurinţă într-o confruntare mai largă, foarte periculoasă, generată de simpla manevră neaşteptată şi periculoasă a unui pilot. În aceste condiţii, se poate afirma că liderii politici şi militari ai celor două state (SUA şi Rusia) ar trebui să dea dovadă de o mare prudenţă. Deşi informaţiile culese de avioanele de cercetare care zboară în largul coastelor ruseşti aduc un plus de valoare informaţiilor obţinute de la sateliţii militari, trebuie menţinut un echilibru care să nu afecteze relaţiile diplomatice şi militare dintre SUA/NATO şi Rusia. Dar, până la urmă, este vorba şi de menţinerea unei presiuni asupra Rusiei care doreşte să se reafirme militar în jurul graniţelor sale şi are pretenţia deţinerii supremaţiei aero-navale în Marea Neagră.

Operaţii desfăşurate de Federaţia Rusă.

• Estul Ucrainei

De la intrarea în vigoare a armistiţiului, pe 27 iulie, nu a fost înregistrată nicio încălcare a acestuia prin utilizarea pieselor de artilerie. De asemenea, forţele armate ucrainene nu au raportat decesul sau rănirea vreunui militar ca urmare a schimbului de focuri cu separatiştii ruşi. Cu toate acestea, separatiştii au deschis focul cu armament de infanterie în mod provocator, fără însă a primi replica militarilor ucraineni.

Conform unor surse ucrainene, în prima săptămână din august, Rusia a transportat, în zonele ocupate din estul Ucrainei, vehicule blindate de luptă, 30 de camioane încărcate cu arme de infanterie, muniţie şi alte echipamente militare, precum şi aproximativ 1.000 de tone de combustibil.

Nici la această dată nu se cunoaşte cine sunt semnatarii acordului de încetare a focului. Avem citate din acest document - de la OSCE, de exemplu, sau de la Ministerul Apărării ucrainean, dar nu şi textul original. În cadrul comunicatului de presă al OSCE se menţionează că armistiţiul s-a semnat în cadrul Grupului Trilateral de Contact (GTC) cu participarea ”unor reprezentanţi ai unor zone din Donbas şi Lugansk”. Acest lucru este foarte important, deoarece oficialii ucraineni neagă sau negau existenţa unor „reprezentanţi” oficiali ai zonelor ocupate. Mai mult decât atât, actul a fost semnat în cadrul GTC, din care Rusia s-a retras. Declaraţia OSCE indică o posibilă reîntoarcere a Rusiei în GTC? În aceste condiţii, dacă încetarea focului va funcţiona ca şi până în prezent, ce concesii politice ar vrea să obţină Putin de la el? Acest lucru este foarte important deoarece, dacă Putin a fost de acord cu încetarea focului, ar trebui să existe un motiv pentru asta. Şi este clar că Putin ar dori să reducă sancţiunile împotriva Rusiei şi ar dori să prezinte conflictul din Donbas ca pe un conflict intern. Aşadar, este foarte important pentru el să spună că încetarea focului nu este între Ucraina şi Rusia, ci între Ucraina şi separatiştii pro-ruşi, iar acest lucru va avea un efect negativ asupra poziţiei de negociere a Ucrainei în privinţa teritoriilor separatiste.

• Marea Mediterană

Dragorul ”Ivan Golubeţ” şi remorcherul de salvare ”Căpitan Guriev” din cadrul FRMN au traversat Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, urmând să se alăture GNORM (Gruparea Navală Operativă a Forţelor Navale din Marea Mediterană).

În prezent, GNORM este condusă de fregata ”Amiral Makarov” a FRMN, care se află în regiune de la sfârşitul lunii iunie. De asemenea, în portul Tartus, Siria, se mai află alte două platforme purtătoare de rachete de croazieră ”Kalibr” din compunerea FRMN, respectiv submarinele diesel-electrice ”Novorossiisk” şi ”Rostov pe Don”.

Sursa foto: Twitter

Echipajul distrugătorului ”Viceamiral Kulakov” (Flota de Nord) a început, la 4 august, executarea unui marş de lungă durată. La 7 august, distrugătorul a traversat Strâmtoarea Gibraltar şi a intrat în apele Mării Mediterane. În perioada 10-13 august, distrugătorul a făcut o escală în portul Alger, iar în perioada imediat următoare a executat un exerciţiu de căutare şi distrugere a unui submarin. Distrugătorul va intra în compunerea GNORM.

• Siria

După reluarea patrulelor comune ruso-turce pe autostrada M4, un vehicul militar turcesc a fost ţinta unui atac. În acelaşi timp, opoziţia siriană a doborât două aeronave fără pilot ale Rusiei în zonele Idlib şi Latakia.

Luni (17 august), preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cel turc, Recep Tayyip Erdogan, au avut o convorbire telefonică pe timpul căreia au discutat ”evoluţiile din Siria cu accent pe intensificarea eforturilor comune de combatere a terorismului şi au fost de acord să îşi coordoneze în continuare acţiunile” pe baza acordurilor anterioare. Discuţia s-a concentrat şi pe situaţia din Libia şi estul Mării Mediterane.

Privind situaţia militară din teren, putem afirma că Rusia nu a reuşit să-şi stabilească propriile grupuri de presiune politică la nivel naţional în Siria. Nici nu a reuşit să exercite o influenţă decizională în forţele armate siriene. Această stare de fapt complică relaţiile dintre Moscova şi Damasc. De exemplu, fiecare escaladare a conflictului din Idlib pune presiune pe relaţiile dintre Moscova şi Ankara, reducând flexibilitatea Rusiei şi creând o imagine negativă în ochii monarhiilor sunnite şi Occidentului.

În acelaşi timp, Rusia este pragmatică când vine vorba de evaluarea capacităţilor sale, care sunt limitate de condiţiile economice din Siria şi de posibilitatea afectării imaginii Moscovei în lume. Aparent, acestea sunt motivele pentru care autorităţile ruse nu doresc să ocupe o poziţie dominantă în structurile de putere din Damasc sau să sprijine influenţa Iranului în Siria. Mai mult decât atât, legăturile Moscovei cu fosta opoziţie - o opoziţie care nu a fost eliminată definitiv - permit Moscovei să ajungă nu numai la un compromis cu autorităţile de la Damasc, dar să şi descurajeze expansiunea iraniană în anumite zone. O astfel de strategie de acţiune presupune utilizarea înţeleaptă a resurselor pe care Rusia a reuşit să le obţină în plan militar şi selectarea atentă a sferelor lor de influenţă politică.

În aceste condiţii, intenţia Rusiei este de a-şi consolida prezenţa şi influenţa în nord-estul Siriei prin intermediul unor formaţiuni pro-ruse compuse din luptători anti-regim care s-au predat. În acest fel ar ”ţine în şah” şi Damascul şi Teheranul, cel din urmă având interese majore (de exemplu ”coridorul shia”).

Totuşi, această strategie a Moscovei este încă în primele etape de materializare şi există şanse să nu depăşească nici această etapă până când situaţia nu se va cristaliza. În ciuda dependenţei de Moscova, Assad se sprijină şi pe Teheran pentru a obţine beneficii din ambele părţi. Bashar al Assad consideră că viabilitatea şi flexibilitatea regimului său poate fi menţinută de politicienii fideli, oamenii de afaceri şi o armată care se abţine de la exprimarea nemulţumirilor şi este de acord cu politica preşedintelui sirian. Flirtul Moscovei cu centre alternative de putere poate fi considerat de Damasc un sabotaj. În aceste condiţii, Moscova ar trebui, probabil, să discute mai întâi cu Damascul, înainte de a întreprinde ceva.

Dar, până la urmă, obiectivul actual al Moscovei este de a-şi continua prezenţa militară în Siria, de a fi ”un ghimpe în coasta” Turciei şi Teheranului şi să îşi menţină sferele de influenţă necesare influenţării deciziilor politice şi militare ulterioare ale Damascului. 

Exerciţii şi alte activităţi de pregătire ale forţelor militare ruse din RM Sud

Activităţile de pregătire de luptă din Regiunea Militară (RM) Sud s-au menţinut la un nivel ridicat (specific acestei perioade de instrucţie) pentru toate categoriile de forţe armate – terestre, navale şi aeriene - şi pentru toate specialităţile.

• Bilanţul activităţii de verificare inopinată

La 5 august, Centrul Naţional de Comandă a făcut bilanţul exerciţiului inopinat de verificare care s-a desfăşurat în cadrul RM Sud şi Vest, forţelor aeropurtate şi Flotilei Mării Caspice. La bilanţ a participat ministrul apărării, general de armată Serghei Şoigu. Exerciţiul de verificare s-a desfăşurat în perioada 17-21 iulie.

Ministrul Şoigu a declarat că verificarea a demonstrat posibilităţile ridicate ale armatei şi flotilei de a neutraliza ameninţările la adresa securităţii naţionale. Oficialul a mai afirmat că ”în general, în pofida unor limitări în punerea în aplicare a planurilor de instruire legate de pandemia de coronavirus, marile unităţi operative, marile unităţi şi unităţi militare au demonstrat posibilităţi ridicate de neutralizare a ameninţărilor la adresa securităţii militare a Federaţiei Ruse”.

• Marea Neagră

La 11 august, echipaje ale avioanelor Su-24M, Su-25SM şi Su-30M2, din compunerea marii unităţi de forţe aeriene şi apărare antiaeriană din Peninsula Crimeea, au executat zboruri de instrucţie şi antrenament deasupra Mării Negre. În timpul zborurilor, piloţii avioanelor de bombardament, de asalt şi de vânătoare au executat un exerciţiu pentru respingerea unui atac aerian asupra bazelor navale ale FRMN, precum şi o acţiune ofensivă asupra unei grupări navale. Exerciţiul s-a desfăşurat în cooperare cu forţele navale ale FRMN. Pe parcursul exerciţiului de antrenament, piloţii au exersat, individual şi în formaţie, procedurile de interceptare şi atac a ţintelor aeriene şi navale, precum şi contracararea mijloacelor de război electronic ale adversarului.

În contextul acestui exerciţiu, sistemul de supraveghere şi control aerian al NATO a detectat o activitate aeriană susţinută în spaţiul aerian internaţional din vestul Mării Negre. Când aparatele de zbor s-au apropiat de spaţiul aerian al NATO, Centrul de operaţiuni aeriene combinate de la Torrejón (Spania) a alertat şi dispus ridicarea de la sol a aeronavelor aparţinând Turciei, României şi Bulgariei. Acestea au efectuat identificarea aeriană a aeronavelor militare ruse şi au executat misiuni de patrulare aeriană pentru a respinge un posibil atac.

• Instrucţia a continuat la un tempo ridicat

Activităţile de instrucţie au continuat cu unităţile şi marile unităţi din toate categoriile de forţe şi specialităţile militare.

Comandamentele au executat exerciţii pentru conducerea trupelor în acţiune, în timp ce subunităţile luptătoare au executat trageri de luptă cu toate categoriile de armament şi tehnică din dotare. De asemenea, au fost desfăşurate exerciţii tactice specifice defensivei (apărarea litoralului sau a unui obiectiv, respingerea atacului unei grupări navale, încercuirea şi nimicirea unui desant aerian, trecerea unui curs de apă) şi ofensivei (debarcarea şi ocuparea unui cap de pod pe litoral, desantarea şi ocuparea unui obiectiv, forţarea unui curs de apă).

La 10 august, în zona de responsabilitate a RM Sud a început executarea unor exerciţii complexe cu unităţile de sprijin şi cu cele de poliţie militară. Exerciţiile se desfăşoară sub conducerea şefului Statului Major General al Forţelor Armate şi prim-adjunct al ministrului apărării, general de armată Valeri Gherasimov. Pe timpul exerciţiilor, vor fi desfăşurate acţiuni de sprijin (tehnico-material, genistic, de protecţie CBRN, medical, hidrometeorologic, topogeodezic şi de navigaţie) al unităţilor luptătoare. În acelaşi timp, pe timpul exerciţiilor vor fi desfăşurate acţiuni pentru sprijinul unităţilor din cadrul Forţelor Aerocosmice şi Forţelor Navale.

Principalele exerciţii se desfăşoară în poligoanele Kapustin Yar, Ashuluk, Opuk, Adanak, Kuzminski, Kadamovski şi Prudboi, precum şi în Crimeea, principalii beneficiari fiind unităţile luptătoare care desfăşoară exerciţii în aceste poligoane.

Exerciţiile la care participă unităţile de sprijin marchează încheierea unei etape de pregătire pentru luptă a marilor unităţi şi unităţilor militare din toate specialităţile de sprijin. De asemenea, acest exerciţiu ne indică faptul că pregătirile pentru exerciţiul de comandament şi stat major la nivel strategic ”Caucaz-2020” au intrat în linie dreaptă.

Arme, tehnologii şi proceduri militare noi

Modernizarea şi dotarea unităţilor şi marilor unităţi din cadrul RM Sud continuă.

• O nouă navă mică purtătoare de rachete a ajuns în portul Novorossiisk

Nava mică purtătoare de rachete „Graivoron” a ajuns la baza navală Novorossiisk, unde va efectua mai multe teste, înainte de predarea către FRMN. După ce va intra în compunerea FRMN, ”Graivoron” va deveni a patra navă mică purtătoare de rachete din Marea Neagră dotată cu complexul de rachete de mare precizie Kalibr-NK.

„Graivoron” este cea de a noua navă proiect 21631 care va intra în compunerea FRMN.

Navele mici purtătoare de rachete Proiect 21631, clasa Buian-M, sunt nave multirol de tip râu-mare. Acestea sunt dotate cu cele mai moderne armamente de artilerie şi rachete, rachete anti-aeriene, inclusiv cu complexul de rachete Kalibr-NK. Deplasamentul navelor este de 949 de tone, lungimea de 75 de metri şi lăţimea de 11 metri. Viteza maximă a acestora este de 25 de noduri. Distanţa de navigaţie este de 2.500 de mile, iar autonomia de 10 zile. Echipajul este format din 52 de militari.

POTENŢIALE EVOLUŢII ÎN PERIOADA URMĂTOARE

• Din punct de vedere militar, situaţia din estul Ucrainei va rămâne în continuare fragilă.

• Activităţile militare din RM Sud se vor situa în continuare la un nivel ridicat, atât pe fondul recuperării exerciţiilor anulate pe timpul pandemiei, cât şi a faptului că în septembrie se va desfăşura exerciţiul de nivel strategic „Caucaz 2020”.