Fără pace în Alaska. Trump şi Putin nu au anunţat o încetare a focului. Preşedintele rus a reiterat necesitatea rezolvării „cauzelor fundamentale” ale războiului. Eşec al diplomaţiei americane?

Prima interacţiune dintre cei doi lideri, de pe pista de aterizare a avioanelor prezidenţiale părea să anunţe o întâlnire extrem de pozitivă. Am văzut cum Donald Trump l-a aşteptat pe Vladimir Putin cu aplauze, apoi au existat strângeri de mână puternice şi zâmbete din partea celor doi, care au refuzat, însă, să răspundă întrebărilor jurnaliştilor care îi aşteptau acolo.

A fost o primire în care pe lângă tonul prieteniei pe care preşedintele american a vrut să îl dea, a inclus şi o demonstraţie de forţă având în vedere că lângă covorul roşu erau plasate câteva aeronave F-22 Raptor din cadrul Forţelor Aeriene Americane, care, în mod ironic, de multe ori sunt ridicate de la sol în Alaska tocmai pentru a intercepta aeronave ruseşti, care se apropie prea mult de spaţiul aerian americna.

 De asemenea, înainte ca cei doi să plece, împreună, cu o singură maşină, cea a preşedintelui american (unde au avut şi prima discuţie tete-a-tete) au fost martorii unui zbor al unui bombardier B2 şi a unor aeronave F-35. SUA au vrut să îi arate lui Vladimir Putin şi lumii întregi că este o întâlnire a două ţări puternice, dar că SUA rămân puterea militară absolută. Să nu uităm că Trump are şi un background de televiziune, deci el ştie cât de importante sunt aceste elemente pentru public.

Ulterior, însă, după întâlnirea care a durat trei ore, declaraţia de presă a fost foarte scurtă, fără întrebări din partea jurnaliştilor şi cu alte schimbări de planuri ulterioare. De exemplu, nu au mai existat discuţii comerciale pentru că prânzul la care trebuia să participe şi consilierii pe economie ai cei doi lideri.

Mulţi vorbesc deja despre un eşec al diplomaţiei americane pentru că ştim că Donald Turmp a mers în Alaska cu scopul de a obţine măcar un acord de încetare a focului în Ucraina şi se vorbea chiar şi despre alte înţelegeri comerciale care ar fi putut fi semnate între SUA şi Rusia. Nici măcar nu au fost menţionate acestea.

 Preşedintele Vladimir Putin a început discursul cu o lecţie de istorie, despre importanţa alegerii Alaskăi drept loc de întâlnire şi ulterior, despre legătura dintre Rusia şi Ucraina, pe care a numit-o „naţiune soră”, precizând că ce se întâmplă în Ucraina este tragic şi pentru ruşi, că împart aceeaşi istoric, deşi tot toate evenimentele tragice din Ucraina sunt provocate chiar de ruşi.

 Putin nu a vorbit despre ce se întâmplă în Ucraina ca despre un război, ci o „situaţie”, un „conflict”. A apreciat eforturile lui Donald Trump de a rezolva conflictul şi a transmis că şi Rusia vrea acelaşi lucru, dar vrea o soluţionare pe termen lung

Extrem de important şi sugestiv este că a făcut din nou referire la „cauzele fundamentale” ale războiului, care trebuie rezolvate şi ştim care sunt acestea în gândirea rusă: extinderea NATO în estul Europei şi faptul că Ucraina are o armată acum puternică. Kremlinul sugerează astfel aceleaşi condiţii exprimate anterior pentru încheierea conflictului: demilitarizarea Ucrainei, declararea neutralităţii şi renunţarea la NATO. Este clar de aici că Putin nu a renunţat şi nu şi-a schimbat deloc poziţia.

Donald Trump a părut cam fără vlagă după întâlnire, discursul a fost mai scurt şi a subliniat că a ajuns la „un fel de” înţelegere, dar că va trebui să dea nişte telefoane pentru a-i informa pe preşedintele Volodimir Zelenski, liderii europeni şi pe Mark Rutte despre rezultate. Cu Zelenski deja a vorbit, mai bine de o oră, prin telefon şi au stabilit să se vadă luni la Washington. Nu au oferit detalii despre ce s-a discutat în Alaska.

Cel mai probabil, nu s-a vorbit despre o încetare a focului, ci despre cum vede Rusia încheierea războiului pe termen lung, aşadar, împărţirea de teritorii. Acum, spune Trump, totul este în mâinile lui Volodimir Zelenski, o manieră destul de uşoară de a pune pe umerii altcuiva rezultatele unui summit care pare eşuat.

Prin urmare, Donald Trump s-a întors cu mâna goală din Alaska, şi fără acord de încetare a focului şi fără stabilirea unei întâlniri trilaterale. Interesant este că Trump i-a comunicat lui Zelenski disponibilitatea SUA şi Rusiei de a avea o astfel de întâlnire, dar acum Kremlinul anunţă că nici nu s-a discutat despre acest subiect în Anchorage.

Apropiaţii lui Donald Trump l-au văzut şi perceput destul de obosit pe acesta şi, de altfel, el chiar înainte de a ateriza în Alaska a declarat că îl oboseşte toată această situaţie şi că ar prefera să se concentreze pe problemele interne. Nu trebuie exclusă şi o posibilă dezangajare a preşedintelui Trump din toată această situaţie.

Cât despre Volodimir Zelenski, acesta cu siguranţă îşi va măsura bine cuvintele, pentru că ştie că Donald Trump este „sensibil”, dar este posibil ca acesta să nu îşi schimbe poziţia cu privire la cedarea de teritorii, cel puţin nu în totalitate la cele patru regiuni. A spus, în repetate rânduri, că vrea întâi un acord de încetare a focului şi apoi discuţii despre teritorii. Dacă Trump nu a obţinut decât o reînnoire a poziţiilor anterioare ale lui Putin, atunci Zelenski şi aliaţii săi vor refuza orice înţelegere şi războiul va continua cu ajutor mai mare din partea statelor europene. Şi pentru SUA este importantă această perspectivă, mai ales că au promis contracte de 50 de miliarde de dolari pentru armata ucraineană, plătite cu bani europeni.

Cât despre Vladimir Putin, el a câştigat într-o oarecare măsură aseară pentru că a reuşit să fie readus pe scena internaţională, să fie primit cu aplauze de reprezentantul unei superputeri şi să sfideze întreaga comunitate internaţională şi marile democraţii, care au pus pe capul lui un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională. Vladimir Putin nu voia, cum au şi susţinut mulţi analişti, să meargă pentru a discuta de război, el voia să refacă relaţiile cu SUA şi să arate că izolarea diplomatică a luat sfârşit.