FĂRĂ „CALIFAT”, ISIL ÎNCEARCĂ SĂ SE REINVENTEZE. CHIAR ŞI ÎN BALCANII DE VEST

Aproximativ 40.000 de membri ai ISIL operează în 102 ţări din Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Europa şi America de Nord, reprezentând încă o ameninţare semnificativă.

După scăderea capacităţilor sale umane în Irak şi Siria de la circa 60.000 la 5.000-6.000 de luptători şi, implicit, a reducerii controlului ISIL asupra ”Califatului”, celulele grupării s-au reorientat către un ”califat”  virtual şi către alte spaţii care să le asigure libertatea de mişcare şi de acţiune.

Afganistanul pare să fie un noul teatru alternativ de operaţii pentru luptătorii ISIL, dar se prefigurează şi alte zone în care ISIL va putea acţiona. Printre acestea se poate număra şi regiunea Balcanilor de Vest.

Balcanii de Vest, mediu favorabil promovării ideologiilor extremiste

Prin dinamica politică, militară şi de securitate specifică, Balcanii de Vest continuă să joace un rol foarte important în promovarea ideologiei şi propagandei mişcărilor extremiste. Miturile istorice şi religioase ale regiunii stau la baza construirii conflictelor din Balcanii de Vest ca o confruntare între creştinism şi islam. Un exemplu este dezvoltarea de către grupările naţionalist-extremiste creştine a conceptului de ”apărare a Europei de invazia hoardelor musulmane”, concept care a generat răspunsuri şi reacţii similare / dar opuse de-a lungul istoriei cum este şi catalogarea Balcanilor de Vest ca ”frontieră pentru musulmani”.

Balcanii de Vest găzduiesc comunităţi musulmane semnificative şi, aşa cum era de aşteptat, acestea nu au fost ocolite de propaganda ISIL, care exploatat efectele războiului din fosta Iugoslavie, din anii 1990, finalizat cu împărţirea regiunii şi trasarea unor noi graniţe pe criterii etnice şi religioase.

Retorica ISIL este caracterizată şi semnificativ marcată de ameninţările adresate ”necredincioşilor” sârbi şi croaţi pentru crimele de război săvârşite împotriva musulmanilor, dar include şi ameninţări deosebit de grave pentru apostaţi, musulmanii care au renunţat la propria religie, pentru cei care nu susţin radicalismul islamic în Bosnia şi Herţegovina (BIH), Serbia, Albania, Kosovo şi Macedonia de Nord.

Statul Islamic - trecerea de la o etapă la alta a existenţei sale în Balcanii de Vest

Din 4.000 de europeni care s-au alăturat ISIL, 900  provin din Balcanii de Vest, numărul fiind semnificativ raportat la numărul de locuitori al statelor de origine. Cei mai mulţi simpatizanţi au plecat, în ordine, din Kosovo, BIH, Macedonia de Nord, Albania, Serbia şi Muntenegru. Sistemele politice locale, democratice şi în formare, sunt foarte fragile din cauza tendinţelor uneori extremiste ale curentelor naţionaliste. ISIL utilizează, în scopul radicalizării propriilor adepţi, aceste motivaţii politice, sociale şi personale specifice intereselor geopolitice ale fiecărei entităţi în parte, într-un context regional caracterizat de o mare diversitate etnică, culturală şi religioasă.

Conform datelor statistice şi evaluărilor făcute cu mult înainte de căderea ultimelor bastioane ale ISIL în Siria şi Irak (Mosul, Raqqa şi Deir ez-Zor), în 2017, peste 300 de adulţi s-au întors în Balcanii de Vest (tabel).

Tabel - Situaţia persoanelor adulte/luptători ai SI care s-au întors în Balcanii de Vest din Siria/Irak, 2012-2017

Reîntoarcerea persoanelor care au participat la acţiunile teroriste ale ISIL în diverse zone de conflict constituie, în prezent, una dintre principalele provocări pentru structurile de informaţii, securitate şi antiterorism europene, deoarece impune gestionarea eficientă a reintegrării a sute de persoane. În acest context, nu trebuie omise persoanele care s-au întors deja în Europa, pe trasee de migraţie, cunoscute sau nu, din Balcanii de Vest sau din Marea Mediterană, aceştia solicitând  azil şi, implicit, beneficiind chiar de protecţie în timp ce ar putea planifica şi pune în operă posibile atacuri teroriste.

Potrivit unei analize a riscurilor în Balcanii de Vest, elaborată în 2018 la nivelul Frontex, trecerile ilegale de frontieră din Balcanii de Vest (Albania, BIH, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia) au scăzut cu 90% faţă de anul precedent. În acelaşi timp, însă, staţionarea ilegală a migranţilor a crescut cu 48%, iar utilizatorii de documente false de călătorie sunt mai mulţi cu 91%. O astfel de evoluţie contribuie la creşterea riscului de infiltrare individuală a luptătorilor ISIL în diverse state şi dezvoltarea unor celule teroriste după ajungerea la destinaţiile stabilite.

Croaţia se află pe un traseu pe care un număr mare de migranţi din Orientul Mijlociu şi din Asia Centrală, încearcă să ajungă în state dezvoltate din UE, traversând ilegal frontiera din BIH în Croaţia.

Conform datelor făcute publice de structurile naţionale de poliţie, la sfârşitul lunii septembrie 2018, numărul imigranţilor neautorizaţi din Croaţia crescuse cu peste 30%, (în 2017 numărul estimat al acestora a fost de 4.800 de persoane), cei mai mulţi provenind din Afganistan.

Aproximativ 464 de persoane au rămas în zonele de conflict, mai mult de jumătate dintre aceştia din urmă fiind consideraţi necombatanţi care au însoţit luptătorii de sex feminin (tabel).

Tabel - Situaţia persoanelor recrutate de SI din Balcanii de Vest şi rămase în Siria/Irak, 2017

Având în vedere că peste 200 de bărbaţi, femei şi copii, sau 1 din 5, au murit în teatrele de operaţii din regiune, în perioada 2012-2017, dar şi amploarea luptelor şi bombardamentelor ce au precedat capturarea bastioanelor menţionate, conform analizelor efectuate, se presupune că restul contingentelor de luptători din Balcanii de Vest care au participat la acţiunile ISIL în Siria şi Irak au fost grav decimate în ultimul an. Orice persoană care se va întoarce din acest spaţiu în Balcanii de Vest, inclusiv minorii, ar fi putut fi martor sau supravieţuitor al atrocităţilor deosebit de brutale sau tratamentelor inumane din zonele de conflict şi va avea nevoie de servicii care să sprijine reintegrarea, resocializarea şi, dacă este cazul, deradicalizarea.

Potrivit datelor oficiale, Bosnia şi Herţegovina (BIH) este una din principalele entităţi balcanice exportatoare de luptători jihadişti în Orientul Mijlociu. Această entitate în care aproape jumătate din locuitori se identifică drept musulmani, este catalogată ca fiind un ”sanctuar pentru luptătorii, planificatorii şi recrutorii SI”, în pofida faptului că doar 4% dintre aceştia aderă la opinii radicale. Dintre cei 200 de bosniaci participanţi la războiul din Siria, 50 au fost ucişi, iar dintre cei 50 de luptători care s-au întors în BIH, 40 au fost aduşi în faţa justiţiei. Potrivit Centrului Internaţional pentru Studierea Radicalizării (ICSR) de la Colegiul Regal din Londra, numărul real al luptătorilor bosniaci care au participat la acţiunile ISIL este de cel puţin 330, o parte semnificativă a acestora fiind, probabil, se pare mujahedini care au rămas în BIH după sfârşitul războiului din fosta Iugoslavie.

Potrivit unui studiu al Iniţiativei Atlantice, cel mai detaliat cu privire la luptătorilor bosniaci din cadrul ISIL, până în 2015, aceştia pot fi împărţiţi în două categorii, cu motivaţii diferite:

-  foşti membri sau persoane apropiate unităţilor de mujahedini care au acţionat în războiul din BIH, în perioada 1992-1995, majoritatea fiind la mijlocul sau la sfârşitul vârstei de 40 de ani;

-   persoane convertite la islam, aflate la sfârşitul adolescenţei şi la începutul vârstei de 20 de ani.

Primul grup percepe războiul din Siria şi Irakul ca fiind continuarea jihadului pe care l-au încheiat în 1995, în momentul intrării în vigoare a Acordului de Pace de la Dayton. Cel de-al doilea este condus în acţiunile desfăşurate mai ales de adrenalină şi de motivaţia de auto-validare, respect faţă de sine şi apartenenţa la un grup şi la un scop comun.

În Kosovo, la 11 august 2014, guvernul de la Priştina a făcut cunoscută arestarea a 40 de cetăţeni kosovari suspectaţi de implicarea în atacurile teroriste ale ISIL din Irak şi Siria. Au fost efectuate arestări după raiduri executate în 60 de locaţii din Kosovo, dovezile găsite şi ridicate fiind explozibili, arme şi muniţii. Poliţia kosovară a pus sub control mai mulţi imami locali, precum şi alţi şase albanezi, pentru implicare în recrutarea pentru ISIL.

Se deschide un paradox: cum o societate pro-americană, în care trupele NATO sunt catalogate ca eliberatoare în 1999, poate avea un număr foarte mare de jihadişti raportat la populaţia totală? Potrivit datelor centrului independent, Global Research, la sfârşitul lunii iulie 2016, 314 de kosovari, inclusiv 38 de femei, s-au alăturat organizaţiei teroriste ISIL. La acea vreme, în Kosovo erau identificate cinci tabere militare de pregătire pentru luptători, situate în apropierea graniţei cu Albania şi Macedonia.

În martie 2016, au fost lansate ipoteze interesante cu privire la tipologia şi motivaţiei militanţilor kosovari, după ce o serie de documente (a căror autenticitate rămâne contestată) au fost înmânate oficialilor de către un luptător ISIL care a dezertat. Detalii foarte interesante au apărut cu privire la documentele de înregistrare în gruparea teroristă a patru kosovari, una din cele 23 de întrebări făcând referire la opţiunea de carieră pentru care putea opta fiecare: ”luptător”, ”misiuni sinucigaşe” sau ”luptător care nu se aşteaptă să se întoarcă în ţara de origine”.

În Macedonia de Nord, potrivit ministerului de externe macedonean (martie 2016), aproximativ 140 de foşti militari macedoneni proveniţi din rândurile minorităţii albaneze au luptat în ISIL, 20 pierzându-şi viaţa. În general, aceste persoane au fost caracterizate ca având un nivel ridicat de analfabetism religios şi unul foarte slab de cunoaştere a islamului.

În Albania a fost creat un mediu favorabil pentru grupurile radicale islamice, apărute în 1990, în contextul dezechilibrelor politice, ideologice, economice şi sociale ce au fost generate după căderea regimului comunist. În această ţară, grupările radicale erau islamice doar cu numele, pentru că, de fapt, motivaţia lor de a folosi violenţa şi constrângerea era una comună şi altor grupări extremiste de altă sorginte religioasă sau etnică. În acest context, aproximativ 90 de albanezi s-au alăturat ISIL, mulţi dintre aceştia fiind ucişi sau dispăruţi. Se presupune că majoritatea simpatizanţilor din Albania au fost recrutaţi în perioada 2012-2014, numeroase activităţi fiind desfăşurate în apropiere de Kosovo.

În perioada 2015-2017, poliţia albaneză a efectuat o serie de arestări care au redus semnificativ procesul de recrutare a viitorilor terorişti. A fost identificat şi arestat la Tirana inclusiv un luptător macedonean, membru al ISIL.

În octombrie 2016, autorităţile albaneze au reţinut patru albanezi şi 15 sirieni, care se presupune că au încercat să ajungă în Europa de Vest prin Kosovo. În noiembrie 2016, poliţia albaneză a arestat patru suspecţi de terorism, doi în Shkodra, lângă graniţa cu Muntenegru şi alţi doi în Peshkopi, lângă graniţa cu Macedonia de Nord. În ianuarie 2017, poliţia a arestat şi un presupus militant străin în Kosovo, acuzat de terorism.

Posibilitatea unui act terorist la scară largă în Balcanii de Vest a devenit evidentă în noiembrie 2016, când forţele de securitate din Albania şi Kosovo au contracarat un atac terorist asupra unei echipe israeliene de fotbal în timpul meciului de calificare pentru Cupa Mondială, din Elbasan, Albania. Pe 17 noiembrie 2016, mai mulţi membri ai ISIL au fost arestaţi.

Avertizarea cu privire la atacul planificat a venit din partea serviciilor secrete israeliene, care au interceptat conversaţii online între un albanez născut în Kosovo, care, ulterior, a fost ucis în Siria de forţele coaliţiei, la 8 iunie 2017, şi un grup de susţinători ai ISIL.

Un total de 19 persoane, inclusiv presupusul creier al atacului planificat, au fost arestaţi în Albania, Kosovo şi Macedonia de Nord. Numai în Albania, peste 170 de persoane au fost reţinute şi interogate în legătură cu acest posibil atac, inclusiv 30 luptători ai ISIL reîntorşi recent din Siria. Operaţiunea a fost catalogată ca un exemplu de colaborare între agenţiile regionale de informaţii şi partenerii internaţionali, dar a scos în evidenţă şi vulnerabilităţi semnificative de securitate.

În perioada 2015-2017, în Balcanii de Vest, sute de presupuşi terorişti şi militanţi ai ISIL au fost reţinuţi şi anchetaţi, zeci de persoane fiind acuzate şi condamnate pentru implicarea lor în procesul de radicalizare, recrutare, finanţare sau participare la grupuri teroriste, printre care şi ISIL. Începând cu 2015, instanţele din regiune au emis sentinţe cu verdicte de "vinovat" împotriva a zeci de persoane pentru infracţiuni legate de participarea la conflicte externe şi acţiuni teroriste, în 2017 fiind încarcerate pentru crimele săvârşite 70 de persoane (tabel).

Tabel - Pedepsele pronunţate şi nr. de persoane încarcerate pentru participarea la acţiunile SI în Siria/Irak

Până în prezent, autorităţile din Balcanii de Vest au depus eforturi mai ales pentru investigarea, urmărirea penală, condamnarea şi încarcerarea luptătorilor ISIL care s-au întors în regiune, şi mai puţin pentru deradicalizarea, reabilitarea şi reintegrarea socială. Jihadiştii deţinuţi trăiesc în închisori alături de alţi infractori, ceea ce creează riscuri suplimentare, deoarece deţinuţii radicalizaţi pot, de asemenea, să profite de un mediu favorabil pentru perfecţionarea planurilor operaţionale şi dezvoltarea unor celule teroriste.

Concluzii

Radicalizarea şi recrutarea în Balcanii de Vest au fost facilitate în oraşele mari. Până de curând, influenţa internetului în procesul de radicalizare în regiune a fost considerată destul de limitată şi s-a considerat a fi doar un factor secundar, dar cu capacitatea de a multiplica efectele dorite de grupările extremiste şi teroriste.

Rolul crescând al internetului ca platformă de radicalizare şi recrutare în regiune contribuie la creşterea temerilor cu privire la potenţialul şi rolul pe care l-ar putea avea, în regiunea Balcanilor de Vest, acei membri ai ISIL de tipul ”lupilor singuratici”.

Analizele şi evaluările făcute scot din ce în ce mai mult în evidenţă transferul centrului de greutate al eforturilor pe diseminarea naraţiunilor extremiste şi a diferitelor mesaje către potenţiale grupuri ţintă, în spaţii online mai puţin vizibile şi care oferă o relativă siguranţă în ceea ce priveşte expunerea şi, implicit, declanşarea unor investigaţii de către structurile de informaţii şi securitate.

Pe termen mediu şi lung, entităţile din Balcanii de Vest se vor confruntă cu aceste noi provocări de securitate legate de deradicalizarea şi reintegrarea persoanelor care au participat la acţiunile ISIL din Siria şi Irak, dar care s-au întors în entităţile din care fac parte. În contextul bine cunoscutului naţionalism balcanic, fără o platformă credibilă de reintegrare socială care să asigure dezangajarea efectivă faţă de gruparea extremistă pentru care au luptat, aceşti foşti luptători ai ISIL ar putea reprezenta o ameninţare ca viitori recrutori în regiune.

Marea provocare pentru Balcanii de Vest pe termen lung ar putea să o constituie extremismul violent, chiar dacă acest risc este apreciat ca fiind supraestimat de un mare număr de experţi şi cercetători preocupaţi mult mai mult de răspândirea extremismului non-violent. Procesul de radicalizare din regiune afectează nu numai comunităţile musulmane, ci şi pe cele non-musulmane. Media evidenţiază faptul că persoane din comunitatea slavă ortodoxă creştină din regiune participă la conflictul din Ucraina alăturându-se forţelor pro-ruse sau celor pro-ucrainene care sunt implicate în luptele din zonă.

Lupta împotriva grupărilor extremiste şi radicalizării în Balcanii de Vest ar trebui să se desfăşoare pe trei direcţii:

·         Intelligence multinaţional - prin dezvoltarea cu fermitate a unei cooperări internaţionale strânse în domeniul informaţiilor, securităţii şi terorismului pentru realizarea unei colectări foarte bune a informaţiilor, a unei analize cu credibilitate ridicată şi unui schimb eficient de cunoaştere şi modele mentale pentru înţelegere foarte exactă a fenomenului la nivel regional şi global şi pentru realizarea unui sistem de avertizare timpurie şi reacţie performant;

·         mass-media şi organizaţii internaţionale - prin măsuri clare de contracarare a dezinformării, manipulării, promovării intoleranţei şi incitării la violenţe;

·         financiar-economic - prin realizarea unei cooperări internaţionale strânse în domeniu pentru blocarea finanţării grupărilor extremiste şi teroriste.

Pentru a preveni şi a combate în mod eficient extremismul violent, guvernele locale, organizaţiile reprezentative ale societăţii civile, strategii, cercetătorii şi practicienii trebuie să identifice şi să prezinte o paletă mai diversificată de variante decizionale, scenarii şi soluţii pentru o sferă mai largă care cuprinde, pe lângă radicalismul islamic şi alte forme de extremism şi radicalism de tip etno-naţionalist, în creştere accentuată în regiunea Balcanilor de Vest.

Strategiile entităţilor din Balcanii de Vest se aliniază modelului ”prevenire, urmărire şi răspuns” instituit, în 2010, de către UE, care se axează pe acţiunile structurilor de poliţie, pe educaţie comunitară menită să contracareze propaganda extremistă, precum şi pe monitorizarea social-media şi internetului în ceea ce priveşte activitatea teroristă. Un exemplu este cel al Albaniei, care a înfiinţat Centrul pentru Combaterea Extremismului Violent, pentru coordonarea regională şi dezvoltarea capacităţilor părţilor interesate.

Actuala profundă divizare politică, socială, etnică şi religioasă a BIH şi tensiunile care persistă de foarte multă vreme între Serbia şi Kosovo, vor continua să reprezinte oportunităţi semnificative pe care grupările extremiste şi teroriste, printre care ISIL ocupă un loc important, le-ar putea exploata în vederea unor provocări majore la adresa securităţii în regiune, la adresa întregii Europe.