25 martie 2020

Facultatea de Business din Londra: recesiunea mondială este inevitabilă

Andreea Soare

Facultatea de Business din Londra a realizat un studiu care vizează recomandări pentru reducerea efectelor pandemiei globale COVID-19 în materie de politici de sănătate şi propuneri care să ajute la stabilizarea macroeconomică, relatează Mediafax. Recesiunea mondială este, conform autorilor acestui studiu, inevitabilă.

Sursă foto: ProfiMedia

Din punct de vedere ştiinţific, studiul constată că noul COVID-19, cea mai gravă criză medicală a contemporaneităţii, necesită transformarea hotelurilor, unităţilor militare şi a şcolilor în secţii de terapie intensivă, întrucât numărul pacienţilor este prea mare, iar cel al locurilor în secţiile de terapie intensivă şi al aparatelor de venţilaţie artificială este prea mic. De asemenea, se subliniază necesitatea preluării de către Armată a atribuţiilor poliţiei şi a instruirii celor din urmă şi a voluntarilor.

Printre măsurile medicale care trebuie avute în vedere de guvernele statelor afectate de COVID-19 se numără folosirea timpului obţinut prin politicile de diminuare a contagierii  pentru testarea unui segment-mostră de populaţie, în scopul colectării informaţiiilor de încredere şi netendenţioase despre prevalenţa Covid-19, pentru analize statistice intense naţionale şi în mai multe ţări (în etape diferite) şi pentru dezvoltarea unor strategii de supraveghere pe baza informaţiilor de încredere, notează Mediafax.

O altă consecinţă a pandemiei de coronavirus este recesiunea economică, „inevitabilă” conform autorilor studiului, chiar şi pe pieţele emergente. Acest lucru este consecinţa unui şoc asupra scăderii cererii de produse şi, implicit, a închiderii acestor firme, care vor conduce economia spre depresiune.

Potrivit studiului, efectele directe şi indirecte asupra economiei sunt:

Etapa 1. perturbarea parţială a reţelelor de aprovizionare şi bilanţul deceselor generează amplificarea incertitudinii şi panică în rândul cetăţenilor şi firmelor;
Etapa 2. Incertitudinea accentuată şi panica au ca efecte reducerea consumului şi investiţiilor;
Etapa 3. Scăderea accentuată a cererii afectează puternic fluxurile corporative de lichidităţi, generând situaţii de faliment în companii;
Etapa 4. Disponibilizările şi plecările angajaţilor conduc la rate mari ale şomajului;
Etapa 5. Veniturile salariale scad semnificativ, generând amplificarea creditelor neperformante, afectând cererea şi accentuând instabilitatea.

Recesiunea mondială este inevitabilă

De asemenea, o scădere temporară a activităţilor economice (cu 50% timp de o lună şi cu 25% în următoarele două luni) va genera o reducere a PIB-ului cu aproape 10% anual, mai relatează Mediafax. Dacă restricţiile sunt prelungite şi se amplifică tendinţa în scădere în spirala furnizare / cerere (fără intervenţii politice), scăderea riscă să ajungă la 15% din PIB. Scăderea producţiei asociată Marii Recesiuni a fost de circa 4,5%, iar efectele nu au fost depăşite în totalitate. Scăderea generată de criza Covid-19 riscă să devină permanentă, astfel că o recesiune mondială este inevitabilă, iar o recesiune în China pare probabilă începând din trimestrul al doilea al acestui an, precizează autorii, Paolo Surico şi Andrea Galeotti.

Pentru a minimiza efectele economice, autorii studiului recomandă acordarea de facilităţi familiilor pentru amânarea plăţii creditelor ipotecare şi a chiriilor şi alimentarea cu lichidităţi, pentru a se asigura că angajaţii continuă să îşi primească salariile şi în carantină sau în timpul şomajului temporar şi pentru a asigura firmele că au fluxuri de lichidităţi. Printre politicile macroeconomice se numără alocarea fondurilor guvernamentale pentru sectorul medical public, facilităţi fiscale, reduceri fiscale, pauze fiscale, suspendarea plăţii taxelor şi acordarea temporară a unui venit universal familiilor sau reducerea dobânzilor de referinţă.

Toate aceste recomandări trebuie să aibă în considerare faptul că trebuie acordate imediat şi în mod masiv, să înceapă cu bugetele pentru sănătate echivalente cu pierderile, să conţină acordarea de lichidităţi familiilor şi companiilor, să existe o coordonare a intervenţiilor fiscale şi monetare şi, bineînţeles, să fie măsuri luate la nivel global.