12 februarie 2020

Extremismul de dreapta devine o problemă în Bundeswehr-ul german

Negoiţă Sorin

De ceva vreme, Armata germană se confruntă cu un scandal de proporţii, prin apariţia tot mai multor manifestări asociate extremismului de dreapta, atât în rândul militarilor, dar şi al angajaţilor civili. Fenomenul, răspândit în aproape toată Armata federală germană, nu a ocolit nici unităţile de elită din cadrul forţelor speciale. Intensificarea cazurilor de extremism de dreapta din cadrul Bundeswehr-ului (1) şochează deopotrivă clasa politică, cât şi opinia publică germană.

Sursă foto: Mediafax

Structura responsabilă din cadrul Ministerului federal al apărării pentru identificarea manifestărilor extremiste de dreapta

Responsabilitatea principală în identificarea, localizarea şi monitorizarea subiecţilor care manifestă atitudini asociate extremismului în cadrul Bundeswehr-ului, dar şi pentru prevenirea şi împiedicarea degenerării şi extinderii acestora revine Serviciului de contrainformaţii militare (der Militärischer Abschirmdienst – MAD). MAD are un oficiu central (Bundesamt für MAD – BAMAD), cu sediul la Köln, care se află în coordonarea directă a Ministerului federal al apărării şi care subordonează opt structuri teritoriale în toată Germania. Aceste structuri cu responsabilităţi regionale, reprezintă principalul element de legătură al serviciului cu unităţile şi formaţiunile din subordinea Bundeswehr-ului. Serviciul este condus de un preşedinte civil şi doi vicepreşedinţi, unul militar (cu atribuţii de coordonare directă a structurilor militare teritoriale) şi unul civil. În strânsă cooperare cu structurile responsabile de evidenţa resurselor umane din cadrul unităţilor şi formaţiunilor Bundeswehr-ului, MAD acţionează, printre altele, pentru restricţionarea activităţii elementelor perturbatoare în cadrul forţelor armate şi, dacă este necesar, chiar pentru încetarea raporturilor de muncă ale acestora cu organismul militar.

Activitatea MAD se desfăşoară în baza Legii MAD, care este în acord cu Legea privind protecţia constituţională federală (2) şi Legea privind verificările de securitate (3) şi care defineşte „limitele” legale, în care o persoană poate fi considerată sau nu ca fiind extremistă. În situaţia existenţei unor indicii reale care privesc angajaţii Bundeswehr-ului, MAD culege informaţiile necesare, le procesează şi stabileşte în ce măsură acţiunile acestora se manifestă împotriva ordinii de bază liberal-democratice, sau dacă sunt îndreptate împotriva persoanelor, locurilor de muncă sau instituţiilor din cadrul Ministerului federal al apărării.

De reţinut că, potrivit conducerii MAD, fără existenţa unor suspiciuni rezonabile, serviciul nu colectează informaţii, nu supraveghează „la întâmplare” reţelele sociale pentru a identifica eventuale declaraţii extremiste şi nu foloseşte „informatori” din cadrul structurilor Bundeswehr-ului fără vreun motiv întemeiat.

De unde culege MAD informaţiile necesare şi care sunt modalităţile de identificare a extremiştilor de dreapta?

MAD primeşte informaţii din mai multe surse. Cele mai importante informaţii se regăsesc în rapoartele venite de la structurile de bază ale armatei. Având la bază apropierea care există între persoanele din cadrul structurilor mici, de tip companie (similare), comandanţii şi colegii sunt cei care observă, de cele mai multe ori, primele schimbări de comportament ale persoanelor în cauză. De altfel, în ultimii ani, a fost remarcată o creştere constantă a sensibilităţii personalului din cadrul subunităţilor pentru astfel de cazuri.

De multe ori, MAD a primit informaţii din partea altor organisme cu responsabilităţi în domeniul securităţii, precum autorităţile de apărare constituţională (contraspionaj) sau de la secţiile de poliţie. Totodată, un rol important pentru diseminarea informaţiilor între autorităţile cu responsabilităţi în domeniul securităţii îl joacă Centrul de apărare împotriva extremismului şi terorismului global (GETZ), în cadrul căruia o contribuţie importantă o are şi MAD.

În multe cazuri, MAD a obţinut informaţii privind posibile manifestări extremiste de dreapta din propriile ivestigaţii, care începând cu 2007 s-au ridicat la aproximativ 5000. Au mai fost obţinute informaţii serioase şi din interogatorii ale unor posibili suspecţi, sau chiar din partea unor cetăţeni binevoitori.

De-a lungul timpului, s-a constatat o dezvoltare continuă a extremismului ca şi fenomen, iar MAD a încercat să identifice modalităţile de recunoaştere a apariţiei acestuia şi a desfăşurat acţiuni de prevenire. Concluziile sunt că persoanele implicate nu au avut de-a face cu extremismul de la început, dar au trecut printr-un proces de radicalizare, promovat în special prin influenţa prietenilor şi cunoscuţilor, dar şi prin intermediul reţelelor de social-media, precum Facebook, Twitter sau WhatsApp. Dovezile indică atât persoane radicalizate „singulare”, cât şi membri ai unor grupări/grupuri sau celule extremiste de dreapta. Acţiunile acestora se rezumă la declaraţii extremiste sau xenofobe, participarea la evenimente cu caracter extremist, ascultarea muzicii cu tentă extremistă, răspândirea propagandei sau a însemnelor organizaţiilor extremiste de dreapta.

MAD identifică militarii germani ca fiind cazuri suspecte, atunci când există indicii clare privind viziunea extremistă şi anticonstituţională a acestora. În evaluarea cazurilor de extremism de dreapta, MAD foloseşte următoarele niveluri de clasificare, definite cu coduri de culori:

-        Roşu: extremist de dreapta recunoscut – pentru care este prevăzută concedierea imediată a persoanei în cauză;

-        Portocaliu: suspect, pentru care sunt disponibile informaţii relevante, sub pragul de extremist – cunoştinţele acumulate permit evaluarea şi aplicarea unor sancţiuni disciplinare, chiar interzicerea promovării persoanei în cauză;

-        Verde: suspiciunea nu se confirmă, ca atare nu se mai justifică măsuri speciale.

Numărul cazurilor suspecte de extremism de dreapta este în creştere în cadrul Bundeswehr-ului

Potrivit datelor proprii, MAD investighează la acest moment aproximativ 550 de cazuri de suspecţi de extremism de dreapta în cadrul Bundeswehr-ului. Actualul preşedinte al MAD, Christoph Gramm, a declarat săptămânalului „Welt am Sonntag”, că 360 din aceste cazuri au fost identificate numai anul trecut. În urma analizelor şi evaluărilor, unele cazuri au fost deferite justiţiei. Astfel, în 2019, au fost deja condamnaţi 14 extremişti, din care 8 extremişti de dreapta. În plus, potrivit lui Gramm, MAD a identificat şi un număr de 40 de persoane cu „lipsă de loialitate constituţională”. De altfel, acesta a precizat că scopul acţiunilor desfăşurate nu este numai îndepărtarea extremiştilor din cadrul Bundeswehr-ului, dar şi a persoanelor care manifestă acea lipsă de loialitate constituţională.

Creşterea semnificativă a numărului de suspecţi de extremism din ultima perioadă, ca de altfel şi apariţia din ce în ce mai mare a informaţiilor pe această speţă primite din partea militarilor cu un comportament corect, au declanşat sporirea atenţiei autorităţilor germane. Dintr-o altă perpspectivă, scepticii afirmă că MAD descoperă abia acum amploarea „gândirii extremiste de dreapta” în cadrul Bundeswehr-ului.

În urma unei solicitări a deputatului Partidului liberal-democrat (FDP) Benjamin Strasser, la jumătatea lunii ianuarie, Ministerul federal al apărării a transmis o situaţie a cazurilor soluţionate de MAD pe parcursul ultimilor 4 ani. Astfel, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 şi 29 noiembrie 2019, a fost înregistrat un număr de 1.256 cazuri suspecte asociate extremismului de dreapta, după cum urmează:

 

Cazuri suspecte

Măsuri disciplinare judiciare

Măsuri disciplinare simple

Ofiţeri

208

34

1

Subofiţeri

425

75

11

Soldaţi

531

38

45

Angajaţi civili şi alte categorii profesionale necunoscute

92

-

-

Total

1256

147

57

Sursa: https://augengeradeaus.net/2020/01/wieder-auf-der-tagesordnung-rechtsextremisten-in-der-bundeswehr/

Opiniile politicienilor germani sunt împărţite în privinţa modalităţilor de abordare şi a impactului pe care-l are apariţia acestor fenomene periculoase în cadrul unui organism de forţă al statului german, cum este Ministerul federal al apărării. De altfel, cifrele avansate reprezintă un motiv în plus pentru opoziţie de a critica Guvernul federal.

Politicianul ecologist (Partidul Verzilor) Konstantin von Notz, membru în Comisia de control al serviciilor secrete, vorbeşte despre o „dezvoltare dramatică şi îngrijorătoare” a fenomenului extremist şi consideră, pe fondul precedentelor din istoria germană, de-a dreptul inacceptabile asemenea evenimente. În plus, ecologişti cer îndepărtarea rapidă din armată a militarilor găsiţi vinovaţi.

Responsabilul pe probleme de apărare al FDP, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a cerut un sistem de raportare transparent, care să garanteze că informaţiile venite de la trupe nu sunt filtrate şi ajung direct „în vârful” ierarhiei militare. Pe de altă parte, având în vedere că marea majoritate a militarilor din Bundeswehr este angajată în respectarea cu stricteţe a Constituţiei, aceştia nu ar trebui să se afle sub ”imperiul suspiciunii generale” doar din cauza manifestărilor de dreapta.

Partidul Die Linke (Stânga) vorbeşte despre o adevărată ”reţea de extremă dreapta” în cadrul Bundeswehr-ului şi acuză o anumită cultură a ”negării şi minimalizării” problemei extremismului în cadrul Armatei federale.

Interesant este că până şi reprezentantul Partidului de extremă dreapta (AfD) din Comisia pentru apărare din Bundestag, Rüdiger Lucassen, s-a exprimat tranşant că „Militarii care se manifestă împotriva ordinii de bază liberal-democratice trebuie îndepărtaţi din serviciul forţelor armate”. Cu toate acestea, investigaţiile Serviciului secret militar pentru descoperirea unor astfel de persoane nu trebuie să degenereze într-un „test mental la scară largă”.

În contrast, Ministerul federal al apărării a recunoscut că MAD nu şi-a luat suficient de serios în seamă această sarcină în ultimii ani. Astfel că, în toamna anului trecut a fost iniţiată o reformă cuprinzătoare în cadrul MAD. Cu un nou vicepreşedinte civil, Burkhard Even, de profesie jurist, fost angajat al Serviciului federal de protecţie şi contraspionaj (Bundesamt für Verfassungsschutz – BfV), este de aşteptat ca MAD să coopereze mai strâns cu autorităţile civile şi să facă un schimb mai eficient de informaţii. În plus, MAD ar trebui să-şi mărească semnificativ efectivele în următorii ani şi să se concentreze mai mult pe apărarea împotriva fenomenelor extremiste. Referitor la acest aspect, Armin Schuster (CDU), preşedintele Comisiei de control parlamentar din Bundestag responsabilă pentru supravegherea serviciilor secrete (PKGr), a afirmat că există „un interes pentru un MAD puternic, ca parte a arhitecturii de securitate.”

Mai mult, în vederea transparentizării activităţii serviciului, preşedintele Gramm a anunţat luna trecută, că va publica în acest an, pentru prima dată, un raport oficial care să reflecte activitatea MAD. Până acum, informaţiile privind activitatea MAD au fost accesibile doar unui număr redus de parlamentari din comisiile de specialitate şi nu erau destinate publicului larg.

Cazurile suspecte de extremism de dreapta au afectat chiar şi Forţele speciale

Unitatea de elită a forţelor speciale (Kommando Spezialkräfte – KSK) a fost, de asemenea, serios afectată de apariţia unor cazuri suspecte de manifestări extremiste de dreapta. În prezent sunt înregistrate nu mai puţin de 20 de cazuri, care raportate la numărul total de militari din forţele speciale (aproximativ 1000 de persoane), reprezintă un procent de cinci ori mai mare în comparaţie cu cele din alte structuri ale Armatei federale.

Recent, a fost relatat cazul unui subofiţer din cadrul forţelor speciale care a fost recunoscut ca extremist convins de dreapta şi a fost suspendat la sfârşitul anului trecut. Militarul avea mulţi ani de experienţă în cadrul KSK, cu misiuni în străinătate în cadrul contingentelor disocate în Afganistan. În afara dovedirii implicării militarului în acţiuni cu caracter extremist, MAD a fost mandatat să cerceteze dacă aceste manifestări nu au fost niciodată observate la subofiţer, sau pur şi simplu au fost ignorate de-a lungul timpului.

Cazul subofiţerului nu este şi singurul care a necesitat acţiunea MAD în cadrul forţelor speciale. În februarie 2019, un ofiţer al unităţii de elită, foarte apreciat în Bundeswehr până la acel moment, a fost suspendat deoarece a fost identificat şi recunoscut de către MAD ca un susţinător al extremei drepte „Mişcarea identitară”. De asemenea, tot anul trecut, alţi doi ofiţeri de stat major (locotenent-colonei) au practicat salutul hitlerist în cadrul unei ceremonii private. Unul a fost deja investigat şi suspendat, iar cel de-al doilea se află în continuare în postura de suspect.

Aceste cazuri au lovit puternic Bundeswehr-ul, întrucât KSK este o unitate de elită a Armatei federale germane, specializată în eliberarea de ostatici în străinătate şi acţionează complet sub acoperire. Astfel că, pentru ministrul federal al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, apariţia acestor manifestări extremiste de dreapta în cadrul acestei structuri, unde selecţia este foarte riguroasă, reprezintă un semnal clar de alarmă că trebuie acţionat în consecinţă şi aplicate mai multe măsuri de prevenţie. De altfel, referitor la scandalul cu subofiţerul, oficialul german a afirmat recent pe timpul unei vizite în Kosovo că „Am tras primele concluzii din acest caz şi vom continua să urmărim fiecare alt caz cu aceeaşi atenţie şi consecvenţă. ...Fiecare caz va fi luat foarte în serios şi se va analiza în mod special dacă există reţele sau conexiuni în spatele acestuia.”

MAD a constituit deja în vara anului 2019 un grup special destinat investigaţiilor de specialitate în cadrul KSK şi pentru identificarea de noi informaţii despre presupuşi extremişti de dreapta, în vederea demascării acestora. Este adevărat însă, că activitatea de cercetare este oarecum dificilă în cadrul KSK, deoarece MAD nu are reprezentanţi în subunităţile acestei structuri militare speciale.

 

* * *

Ministerul federal al apărării este profund alarmat de intensificarea „gândirii de extremă dreapta” la personalul Bundeswehr-ului, în mod special în cadrul trupelor sale de elită, fapt pentru care îşi propune creşterea măsurilor de prevenţie şi întărirea cooperării cu celelalte autorităţi naţionale cu responsabilităţi în combaterea extremismului şi terorismului. Totodată, ministerul va acţiona în viitor pentru exploatarea tuturor procedeelor şi mijloacelor de culegere a informaţiilor, precum şi pentru monitorizarea comunicărilor persoanelor  suspecte în cadrul unor posibile reţele. În acest sens, elemente din compunerea MAD, printre care şi serviciul tehnic, vor fi consolidate şi finanţate ca atare.

De asemenea, pornind de la faptul că asemenea cazuri de orientări extremiste există nu numai în cadrul Bundeswehr-ului, dar şi în rândurile angajaţilor Ministerului de interne, la propunerea ministrului de interne creştin-social (CSU), Horst Seehofer, se încearcă constituirea, la nivel naţional, probabil spre sfârşitul verii, a unei „Celule pentru clarificarea activităţilor extremiste de dreapta în serviciul public” în cadrul BfV. Despre cum vor soluţiona autorităţile germane aceste situaţii şi dacă ele vor fi eliminate parţial sau în totalitate este greu de presupus, în condiţiile în care Bundeswehr-ul şi-a extins în ultimii ani aria de recrutare a militarilor, iar în prezent sunt angajaţi "mulţi soldaţi din familii de imigranţi sau cu dublă cetăţenie".

 

(1) Bundeswehr  (Apărarea Federală) – termenul care defineşte pe ansamblu Armata Germaniei - forţele militare, sistemul de administraţie şi de înzestrare. Bundeswehr-ul este format din punct de vedere structural din Forţele terestre (Heer), Forţele aeriene (Luftwaffe), Forţele Navale (Marine), Comandamentul logistic întrunit (Streitkräftebasis), Serviciul sanitar (Sanitätsdienst) şi Comandamentul spaţiului cibernetic şi informaţional (Kommando Cyber- und Informationsraum - KdoCIR).

(2) Legea care reglementează activitatea Serviciului federal de protecţie şi contraspionaj (Bundesamt für Verfassungsschutz – BfV).

(3) Legea care reglementează cerinţele, procedura de verificare şi accesul la informaţii a persoanelor cărora li se încredinţează anumite activităţi sensibile din domeniul securităţii - echivalentul Legii privind protecţia informaţiilor clasificate.