Extrema dreaptă germană „destabilizează” unitatea de elită a Bundeswehr-ului

Ce reprezintă Forţele speciale în cadrul Bundeswehr-ului şi ce misiuni au?

Comandamentul Forţelor Speciale (KSK – das Kommando Spezialkräfte) este o structură militară specializată, organizată la nivel de brigadă, ale cărei efective se situează undeva între 1.100 şi 1.400 de militari (1), cu o pregătire şi dotare la cele mai înalte standarde. Comandamentul, care are o organizare atipică, în afara regulilor organizaţionale, are în compunere o structură de stat major, 6 companii specializate pentru misiuni de luptă (4 de comando, 1 de comando specială şi 1 de cercetare specială), fiecare cu aproximativ 100-150 de militari (2), precum şi elemente de sprijin şi instruire. Conducerea KSK este asigurată, începând din iunie 2018, de către generalul de brigadă Markus Kreitmayr.

Forţele şi mijloacele KSK sunt folosite îndeosebi pentru operaţiuni speciale şi misiuni de tip comando, combaterea terorismului, în misiuni de cercetare, salvare, evacuare şi recuperare a ostaticilor, precum şi pentru consiliere militară. Comandamentul şi structurile sale operaţionale şi de asigurare sunt dislocate în localitatea Calw din landul Baden-Württemberg, în apropiere de Stuttgart (sud-vestul Germaniei).

KSK au fost înfiinţate în anul 1996, în baza prevederilor Cartei Albe 1994, în care este stipulată nevoia de a adapta Bundeswehr-ul la noi misiuni, inclusiv prin constituirea de forţe de reacţie la criză. Ca modele de configurare şi organizare au fost luate Forţele speciale britanice SAS (Special Air Forces), Forţele pentru operaţii speciale americane (US Special Operations Forces) şi Forţele de protecţie a graniţelor GSG 9 (Grenzschutzgruppe 9) ale Poliţiei federale germane. Activitatea acestei structuri de elită se desfăşoară sub incidenţa secretului militar, ceea ce a generat de-a lungul timpului o serie de critici, atât din partea membrilor Parlamentului german, dar şi a presei, referitoare la „netransparenţa” informaţiilor asupra rezultatelor sau pierderilor din timpul misiunilor desfăşurate.

De-a lungul existenţei sale de aproape un sfert de veac, KSK a participat la numeroase misiuni în afara teritoriului Germaniei, printre care cele mai cunoscute ar fi ISAF în Afganistan, Operaţiunea „Enduring Freedom” (OEF) împotriva terorismului global (ex. Bătălia de la Bora Bora şi Operaţiunea Anaconda), Operaţiunea „Pegasus” din Libia (2011) sau misiunea de instruire din Afganistan (din 2018). În toată această perioadă a trecut prin două restructurări (1998 şi 2005), date de necesitatea creşterii efectivelor ca urmare a înmulţirii sau diversificării  misiunilor, dar a avut şi unele pierderi, care de obicei au fost păstrate în secret (3).

Recrutarea candidaţilor în vederea accederii în KSK este foarte drastică şi presupune îndeplinirea unor cerinţe de bază care trebuie să se situeze „peste medie”, precum performanţa fizică, rezistenţa psihologică şi stabilitatea la stres, voinţă, responsabilitate, discreţie totală, precum şi capacitatea de a lucra în echipă, dar şi unele cerinţe speciale (4). Pregătirea personalului cuprinde mai multe faze, de la teste de aptitudini, selecţie fizică şi psihologică, până la programe complexe de supravieţuire, rezistenţă la interogatorii şi marşuri, precum şi de constituire a echipelor şi de soluţionare în comun a problemelor. Toată această pregătire durează aprox. 4 luni şi este urmată de aproximativ 20 de cursuri, pe durata a 2-3 ani, care se desfăşoară în cca. 17 şcoli de pregătire specializată din întreaga lume, în diferite medii – polar (Norvegia), montan (Austria), deşert (El Paso/Texas, SUA), maritim (San Diego/California, SUA) sau chiar în junglă (Guyana Franceză, Belize), dar şi pentru formarea unor deprinderi speciale – lunetişti (Goose Bay, Canada) şi antrenament cu paraşuta în cădere liberă (Eloy/Arizona, SUA). Conform estimărilor, datorită condiţiilor deosebit de complexe în care se desfăşoară pregătirea, rata de succes a finalizării acesteia de către cursanţi nu depăşea 10% acum 15-20 de ani, însă în ultima perioadă a crescut semnificativ la o medie de 20%.

Tendinţele extremiste de dreapta şi lipsa de loialitate constituţională s-au înmulţit în rândul militarilor KSK

Aşa cum rezultă din ordinul de zi al ministrului german al apărării, Annegrett Kramp-Karrenbauer, semnat în data de 1 iulie, în condiţiile în care majoritatea covârşitoare a militarilor şi angajaţilor „au fost şi sunt fermi şi convinşi de valorile Constituţiei şi o apără”, în cadrul KSK au devenit tot mai frecvente, începând din aprilie 2017, „cazuri suspecte de atitudini extremiste de dreapta şi lipsă de loialitate constituţională”.

De altfel, la începutul acestui an, Serviciul de contrainformaţii militare (MAD – der Militärischer Abschirmdienst) a declarat că în toată Armata germană fuseseră identificaţi şi investigaţi până atunci aproape 600 de posibili simpatizanţi ai extremei dreapta germane, din care 20 aparţineau KSK. Deşi la prima vedere acest număr pare destul de mic, raportat la efectivele totale ale Forţelor speciale reprezintă un procent mult mai mare decât în celelalte structuri ale Forţelor armate germane.

Din cei 20 „suspecţi”, pentru 9 militari, care au simpatizat cu extrema dreaptă, au fost deja dispuse sancţiuni corespunzătoare, iar altor 3 militari li s-a impus suspendarea serviciului şi interzicerea portului uniformei. Recent (martie), un militar a fost identificat ca extremist şi îndepărtat din Bundeswehr, iar un altul se află în faza de concediere. Alţi 2 militari au fost transferaţi la alte structuri, iar în două cazuri suspecte se desfăşoară procedura disciplinară. Dintre toţi, numai pentru un singur caz suspiciunea a fost considerată ca fiind nefondată.

Relevante sunt câteva cazuri de militari suspecţi, care, în urma investigaţiilor şi analizei MAD, s-au dovedit a avea simpatii sau chiar au fost identificaţi ca extremişti de dreapta. În primul rând, un subofiţer cu o bogată experienţă în cadrul KSK şi cu misiuni în cadrul contingentelor dislocate în Afganistan a fost „calificat” ca extremist convins de dreapta şi îndepărtat din Bundeswehr la începutul acestui an. De asemenea, un ofiţer al unităţii de elită, foarte apreciat în Bundeswehr, a fost suspendat deoarece a fost recunoscut ca susţinător al organizaţiei de extremă dreapta „Mişcarea identitară”, iar un instructor cu o vechime considerabilă în KSK a fost incriminat pentru „atitudine naţional-conservatoare cel puţin agresivă”, trebuind să părăsească de curând Bundeswehr-ul. Totodată, în iunie a fost expus şi cazul unui tânăr islamist, despre care se spune că s-a radicalizat în timpul misiunii ONU din Mali.

Nu în ultimul rând, se pare că cele mai multe probleme îşi au originea într-o petrecere de rămas bun, din aprilie 2017, a unui experimentat comandant al Companiei a 2-a comando, Pascal D., unde s-au auzit cântece cu accente de dreapta (rock) şi s-a practicat salutul hitlerist. În urma investigaţiilor asupra acestei petreceri, la care ar fi participat aproximativ 70 de persoane din Forţele speciale, ofiţerul a părăsit KSK, dar este în continuare în Bundeswehr. MAD a continuat să examineze acest eveniment şi să investigheze persoanele participante, dar s-a lovit de un „zid de tăcere”, întrucât unii sunt probabil de acord cu astfel de manifestări, iar alţii se tem de repercursiuni. Mai mult, în urma unor inspecţii inopinate la structurile KSK s-a descoperit recent lipsa unei cantităţi însemnate de muniţie – 37.000 de cartuşe dintr-un loc de depozitare şi 46.000 de cartuşe din alt loc, precum şi a 62 kilograme de explozibil, acestea neputând fi justificate. Concomitent, în urma unor percheziţii pe proprietatea subofiţerului (Oberstabsfeldwebel) Philipp Sch. (Collm, Saxonia), participant la petrecerea amintită, poliţia federală a descoperit, pe 13 mai, un depozit subteran cu mai multe arme de foc (inclusiv un AK-47) şi subansamble, câteva mii de cartuşe şi explozibil, aparent din stocurile Bundeswehr-ului, dar şi unele texte/înscrisuri extremiste de dreapta (inclusiv o carte cu cântece SS). În urma acestei acţiuni militarul a fost arestat şi supus investigaţiilor.

După descoperirea depozitului de arme din Saxonia, comandantul KSK, generalul de brigadă Markus Kreitmayr, convins că este necesară o reformă a structurii de forţe speciale din subordinea sa, s-a adresat furios potenţialilor extremişti, prin intermediul unei scrisori, afirmând că „Voi nu sunteţi ai noştri! Ar trebui să părăsiţi din proprie iniţiativă unitatea noastră!”. Mai mult, acesta i-a atenţionat că, dacă nu vor respecta această solicitare, vor fi „găsiţi şi îndepărtaţi”.

Pornind de la aceste evenimente, în vederea analizării situaţiei create, ministrul german al apărării a constituit, în urmă cu aproximativ o lună (29 mai), un grup de lucru condus de însuşi inspectorul general al Bundeswehr-ului (militarul cu funcţia cea mai mare din Armata federală), generalul Eberhard Zorn. Grupul de lucru a trebuit să prezinte concluziile şi calea de urmat pentru combaterea, cât mai eficientă, şi eliminarea tendinţelor extremiste de dreapta din cadrul KSK, înainte ca situaţia să degenereze. Activitatea grupului de lucru a fost susţinută îndeaproape de către însărcinatul pentru apărare (Ombudsman) din cadrul Bundestag-ului, Eva Högl.

Totodată, pe 12 iunie, publicaţia Spiegel Online a prezentat scrisoarea unui căpitan KSK, adresată ministrului Kramp-Karrenbauer, în care descrie abuzurile de extremă dreapta din cadrul unităţii de forţe speciale ca fiind profunde şi structurale şi care a lovit „ca o bombă” în Ministerul federal al apărării. Ofiţerul creionează o imagine sumbră pentru KSK, arătând că tendinţele extremiste de dreapta au fost „percepute în interior”, dar „din motive diferite, colectiv ignorate sau chiar tolerate”. De asemenea, el s-a plâns de „dependenţa frustrantă colectivă a cursanţilor de caracterul arbitrar al formatorilor şi superiorilor, care conduce la un fel de supunere morbidă”. Spre deosebire de celelalte structuri ale Bundeswehr-ului, în cadrul KSK, unde militarii rămân mai mulţi ani la rând împreună, se crează o mai mare „dependenţă de grup” şi o aşa-zisă „bunăvoinţă a superiorilor”. Publicaţia germană defineşte acest demers ca „un strigăt dramatic de ajutor” adresat ministrului federal al apărării. Totodată, pentru remedierea abuzurilor, căpitanul a propus o anchetă externă a acestora şi o reformă ulterioară a unităţii. Ministrul Kramp-Karrenbauer a considerat această scrisoare drept un demers pozitiv, apreciind că „Zidul de tăcere este pe cale să fie dărâmat”.

Măsuri fără precedent decise de Ministerul federal al apărării pentru „resetarea” forţelor speciale

În urma acestor constatări şi dezvăluiri, precum şi a intenselor acuzaţii faţă de extremismul de dreapta, care a situat KSK, în ultimele luni, pe prima pagină a mai multor publicaţii, ministrul Kramp-Karrenbauer a decis reformarea forţelor speciale, pentru a deveni mai suple şi „mai puţin independente” faţă de lanţul de comandă existent în Bundeswehr, „în special din cauza unei culturi toxice a unor persoane aflate la conducerea lor”.

În acest sens, ministrul apărării a informat Bundestag-ul şi opinia publică germană, pe 1 iulie, în legătură cu dispunerea a nu mai puţin de 60 de măsuri prin care se va asigura reformarea KSK. Astfel, Forţele speciale vor avea un răgaz de 4 luni, până la sfârşitul lui octombrie, pentru „a se curăţa din interior” şi pentru a apăsa „butonul de resetare”. Unitatea ar trebui să continue pe viitor executarea misiunilor speciale, însă, pentru moment, este foarte important să fie îndepărtate cât mai rapid din structura acesteia toate elementele extremiste de dreapta. Legat de acest aspect, Kramp-Karrenbauer a afirmat foarte hotărâtă, la un post de radio, că „Oricine se dovedeşte a fi un extremist de dreapta nu are ce căuta în Bundeswehr şi trebuie să-l părăsească”. Totodată, aşa cum se arată în raportul întocmit de grupul de lucru condus de inspectorul general al Bundeswehr-ului, până la finalizarea reformei, KSK se va afla în „stare de probă”.

Cele mai importante măsuri care se vor lua în această perioadă de 4 luni se referă la următoarele aspecte:

• constituirea unui „Comitet consultativ” condus de inspectorul general al Bundeswehr-ului, care va oferi sprijin şi va supraveghea reforma KSK şi-l va informa în permanenţă pe ministrul apărării asupra evoluţiei acesteia;
• efectivele de militari ai KSK, care se află în prezent la exerciţii sau misiuni internaţionale, vor trebui să-şi înceteze activitatea în străinătate şi să se întoarcă la sediul unităţii, actualele angajamente fiind preluate de alte unităţi ale Bundeswehr-ului, acolo unde situaţia permite/impune;
• Compania a 2-a din cele patru companii de comando, în cadrul căreia au avut loc cele mai mari „derapaje” către extrema dreaptă, care au fost în parte acoperite de membrii subunităţii dintr-un fals „spirit de corp”, va fi desfiinţată, fără a fi constituită o altă structură;
• activitatea de instruire şi antrenare a militarilor din Forţele speciale nu se va mai desfăşura independent în cadrul KSK, ci va fi preluată de către Forţele terestre, prin încorporarea acesteia în cadrul programului de instruire al Şcolii de infanterie;
• pentru poziţiile de conducere din cadrul KSK vor fi obligatorii în viitor stagii pe funcţii din afara forţelor speciale, în domeniile instrucţie şi conducere, iar periodic va exista o rotaţie a personalului de conducere între subunităţile Comandamentului, cu scopul de a „sparge unitatea de corp” a acestora;
• Datorită manipulării deficitare a echipamentelor, muniţiei şi explozibililor se va desfăşura o inventariere generală, sub coordonarea Diviziei de Forţe Rapide (DSK – Division Schnelle Kräfte) din care face parte KSK, întrucât nu s-a putut stabili, până la acest moment, ce s-a întâmplat cu zecile de mii de cartuşe şi explozibilul dispărute, urmând ca ulterior să fie utilizat un sistem digital pentru identificarea corectă a stocurilor.

Aceste măsuri vor fi puse în aplicare imediat, iar la sfârşitul perioadei de implementare (31 octombrie), ministrul apărării va evalua stadiul şi modificările apărute şi, dacă este necesar, va decide asupra măsurilor şi ajustărilor suplimentare. Iar dacă „auto-curăţarea internă” a KSK şi măsurile luate nu se vor dovedi eficiente, se va pune problema dacă Forţele speciale mai pot fi păstrate în forma lor actuală şi în locaţia curentă.

Nu în ultimul rând, ministrul Kramp-Karrenbauer a tras un semnal de alarmă, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Süddeutsche Zeitung, privind acţiunile unor cercuri extremiste de dreapta, dar şi a unor forţe politice cu vederi de dreapta, care ar putea influenţa sau chiar profita de situaţia creată în cadrul Bundeswehr-ului. Răspunzând la întrebarea privind implicarea Partidului de dreapta Allianz für Deutschland (AfD), aceasta a declarat că „Acest lucru se explică de la sine. Ce este clar: Fiecare militar este un cetăţean în uniformă. Atâta timp cât se află în limitele Legii fundamentale, el poate să-şi exprime opiniile. Situaţia se schimbă însă, atunci când un partid sau o mişcare este monitorizată de (Oficiul federal pentru) protecţia Constituţiei.” De asemenea, ministrul apărării este de părere că militarii din Forţele speciale ar trebui să aibă posibilitatea de a le fi recunoscute rezultatele muncii lor şi să poată vorbi liber despre acestea, bineînţeles cu respectarea informaţiilor secrete din misiunile specifice.

(1) Datorită confidenţialităţii, nu există informaţii oficiale cu privire la efectivele exacte ale Forţelor speciale.

(2) Fiecare din cele 4 companii de comando sunt organizate pe câte 6 plutoane – 1 pentru conducere şi 5 specializate pe diferite misiuni, care să asigure îndeplinirea unei misiuni de comando indiferent de zona unde îşi desfăşoară activitatea. Pe de altă parte, compania de comando specială are misiuni specializate, precum controlul tactic aerian, apărare împotriva ameninţărilor provocate de explozibili (EOD), sprijin nemijlocit al companiilor de comando, fiind de obicei prima şi ultima din zona de operaţii, iar compania de cercetare specială asigură activităţi specifice de cercetare şi recunoaştere în funcţie de locaţia misiunii https://de.wikipedia.org/wiki/Kommando_Spezialkräfte

(3) Pe 5 martie 2013, pentru prima dată, ministrul apărării de atunci, Thomas de Meziere, a informat publicul despre uciderea în acţiune a unui militar din cadrul KSK, pe timpul unei operaţiuni în nordul Afganistanului. Nu se cunosc alte pierderi până la acel moment care să se fi întâmplat în timpul misiunilor, ci numai ca urmare a unor accidente de circulaţie sau pe timpul antrenamentelor şi exerciţiilor de scufundare, paraşutare sau trageri. https://de.wikipedia.org/wiki/Kommando_Spezialkräfte

(4) Întrucât sunt destinate operaţiunilor militare deosebit de sensibile şi funcţionează în general în medii ostile - în mare parte izolate, fără niciun sprijin şi în condiţiile cele mai adverse pentru o perioadă mai lungă de timp, echilibrul mental are o importanţă deosebită. Chiar dacă sunt lipsiţi de somn, cu o alimentaţie neregulată, în condiţii igienice precare şi ameninţări care le pun viaţa în pericol la  limita performanţei, militarii din comando-urile germane trebuie totuşi să demonstreze în mod constant performanţe deosebite (ex. - pe timpul misiunii de salvare a unor ostatici, trebuie să execute tragerea asupra răpitorului în fracţiuni de secundă, astfel încât să nu fie lovit niciun ostatic). Caracteristici importante sunt, de asemenea, munca în echipă şi flexibilitatea mentală, în timp ce militarul trebuie să fie capabil să se adapteze rapid la schimbarea condiţiilor şi cerinţelor de operare. Totodată, militarii trebuie să facă faţă, din punct de vedere psihologic, la realitatea că performanţele lor sunt greu de apreciat în mod deschis datorită secretului, nici în public, nici în mediul social şi nici măcar în familiile lor. Această confidenţialitate privind propriile experienţe faţă de prieteni şi rude reprezintă o încărcătură psihologică constantă. https://de.wikipedia.org/wiki/Kommando_Spezialkräfte