10 decembrie 2019

Extrema dreaptă europeană - dominată de "Lone Wolfs" şi radicalizarea online

Monitorul Apărării şi Securităţii

La fel ca şi terorismul inspirat de ideologia salafist-jihadistă, activitatea extremei drepte europene a evoluat şi s-a adaptat noilor tehnologii şi instrumente de comunicare. A trecut, astfel, de la abordarea ”faţă în faţă”, la mediul online, nu doar pentru a face legătura între persoane cu aceleaşi viziuni, ci şi pentru a capta atenţia unui public ţintă, pentru a recruta şi pentru a radicaliza anumite persoane care, în cele din urmă, se angajează în activităţi violente săvârşind crime din ură sau chiar atentate de natură teroristă. În acelaşi timp, evoluţia comunicaţiilor a permis grupurilor de extremă dreapta din Europa să intimideze grupurile adverse neadaptate la noile tehnologii. În raportul anual al UE privind terorismul (TeSAT 2019) se precizează că numărul celor arestaţi pentru terorism de extremă dreapta a rămas la un nivel redus, dar este în creştere pentru al treilea an consecutiv. Extremiştii de dreapta continuă să aibă ca teme principale ”islamizarea” societăţii europene şi pierderea identităţii naţionale. Cu toate acestea, extrema dreaptă europeană este foarte eterogenă.

Sursă foto: Mediafax

Scena extremei drepte europene

La începutul acestui an, Monitorul Apărării şi Securităţii publica un articol referitor la ”parteneriatul” dintre extremismul de dreapta şi terorism. De atunci lucrurile nu au evoluat într-un mod pozitiv. Climatul profund polarizat al Europei a generat o creştere a popularităţii dreptei, a partidelor populiste şi ideologiilor naţionaliste. Acest fapt este menţionat şi în raportul anual al UE privind terorismul (TeSAT 2019).

Scena extremismului de dreapta european este foarte eterogenă, atât în interiorul fiecărui stat, cât şi la nivelul întregii uniuni. Spectrul mişcărilor de extremă dreapta include grupuri naţional-socialiste şi neo-naziste, grupuri revizioniste, grupuri anti-guvernamentale, grupuri antisemite, skinheads, anti-feministe, anti-LGBT şi, nu în ultimul rând, aşa numitele grupuri de ”hooligans”. În acest sens, Jacob Aasland Ravndal, un cercetător al Centrului de Cercetare a Extremismului (C-REX) de la Universitatea din Oslo, afirma: ”violenţa de extremă dreaptă este un mare univers greu de captat şi clasificat”.

În timp ce marea majoritate a grupurilor extremiste de dreapta din spaţiul UE nu recurge la violenţă, activitatea acestor grupuri sprijină menţinerea unui climat de frică şi animozitate împotriva comunităţilor minoritare sau ţintă (refugiaţi, persoane de alte religii, etnii sau rase). Un astfel de climat, construit pe xenofobie, antisemitism, islamofobie, anti-migraţie, oferă terenul fertil pentru angajarea unor indivizi în acţiuni violente împotriva persoanelor sau proprietăţilor grupurilor minoritare, acţiuni care, în unele cazuri, pot fi caracterizate ca fiind de natură teroristă.

Din perspectivă politică, în ultimul deceniu, în statele membre ale UE a fost înregistrată o creştere a succeselor electorale pentru partidele naţionaliste şi de extremă dreapta. Astfel de partide precum Frontul Naţional / Adunarea Naţională, din Franţa, VOX, în Spania, Democraţii din Suedia, Zorii de Aur, în Grecia, Dreptul şi Justiţia, în Polonia, Partidul pentru Libertate din Olanda şi Partidul Popular Danez, sunt doar câteva exemple ale ascensiunii extremei-drepte pe scena politică europeană. Din punct de vedere al violenţei, în 2018 au fost oprite trei atentate: unul pentru asasinarea HYPERLINK "https://www.bbc.com/news/world-europe-46138158"premierului spaniol HYPERLINK "https://www.bbc.com/news/world-europe-46138158"Pedro HYPERLINK "https://www.bbc.com/news/world-europe-46138158"SáncHYPERLINK "https://www.bbc.com/news/world-europe-46138158"hHYPERLINK "https://www.bbc.com/news/world-europe-46138158"ez, unul pentru uciderea lui Emmanuel HYPERLINK "https://www.reuters.com/article/us-france-security/france-arrests-six-over-plot-to-attack-macron-official-idUSKCN1NB1KX"Macron şi un potenţial atac terorist în Londra.

Din punct de vedere geografic, mişcările de extremă dreaptă ar putea fi împărţite în două categorii. Astfel, mişcările din nordul Europei sunt predominant orientate ideologic împotriva migraţiei, în timp ce mişcările din sud sunt în mod tradiţional orientate către ideologia fascistă.

Schimbare de generaţie, radicalizare online

Schimbările survenite în activitatea extremei drepte europene derivă din schimbarea actorilor (schimbul de generaţii), schimbarea percepţiei asupra principalelor ameninţări şi evoluţia tehnologică a comunicaţiilor.

Din punct de vedere al vârstei membrilor acestor grupuri, se poate afirma că atractivitatea pentru grupurile de extremă dreapta este eterogenă în spaţiul european. În cazul ”skinhead” au rămas fideli doar cei mai în vârstă şi într-o măsură foarte mică sau aproape deloc tinerii. În schimb există grupuri care au o atractivitate crescută în rândul tinerilor, cum ar fi ”Identitatea Generaţiei” (Generation Identity), grup de orientare anti-migraţie cu numeroşi susţinători în Franţa, Germania şi Austria. Cu toate acestea, mişcările de tineret ale dreptei tind să fie mai puţin orientate către violenţă. De asemenea, aceste grupuri tind să recruteze mai puţin din masa de tineri marginalizaţi. În acelaşi timp, în ţări precum Italia, Germania, Grecia şi Polonia există grupuri fasciste şi extremist-naţionaliste cu potenţial violent care atrag tinerii şi pe care îi implică în crime comise din ură, confruntări violente cu opozanţii sau forţele de ordine şi foarte rar în atacuri de tip terorist.

Odată cu dezvoltarea mediului online, are loc o schimbare majoră a spaţiului confruntărilor – de la nivelul fizic, confruntările s-au mutat, dar nu în totalitate, în mediul online. Întâlnirile fizice şi activismul stradal au fost translatate, în marea lor majoritate, pe Facebook, Twitter, YouTube, Telegram, VKontakte, Discord şi MeWe. Una dintre consecinţele acestei transformări este reducerea numărului de confruntări stradale cu grupurile oponente de stânga, spre exemplu.

La fel ca şi în cazul terorismului motivat religios, principala ameninţare este generată de posibilitatea săvârşirii unor acţiuni violente sau de tip terorist din partea ”lupilor-singuratici” sau a unui grup autonom de susţinători sau simpatizanţi ai ideologiilor de extremă dreaptă. Dacă în trecut, capacitatea acţională a actorilor singulari sau grupurilor autonome era extrem de redusă, în prezent astfel de cazuri pot fi mult mai frecvente şi mai letale. Chiar dacă nu a avut loc pe teritoriul european, cazul lui Brenton Tarrant care a ucis 51 de musulmani în Noua Zeelandă poate fi un exemplu şi, de ce nu, o sursă de inspiraţie pentru unii ”lupi-singuratici” europeni care acţionează în spiritul ideologiei unei mişcări de extremă dreapta … mai ales că Brenton Tarrant  a fost, la rândul lui, inspirat în acţiunea sa de Anders Behring Breivik, cel care a ucis 77 de persoane şi a rănit sute de alte persoane într-un atac cu bombă într-o clădire din Oslo, continuat cu un masacru pe insula Utøya.

Auto-radicalizarea, care este specifică organizaţiilor sau grupurilor teroriste, câştigă teren şi în cazul mişcărilor de extremă dreapta. Auto-radicalizarea online, prin accesarea unor forumuri ne-editate, cum ar fi 4chan, 8chan sau EndChan, au devenit terenul fertil pentru ”producerea” de extremişti de dreapta solitari care sunt greu de identificat şi de monitorizat de către instituţiile statului cu atribuţii în aplicarea legii.

Se observă o tendinţă în creştere privind mediatizarea acţiunilor, chiar şi atunci când sunt opera unor persoane individuale, postarea clipurilor cu momentul atacului pe forumurile online sau chiar pe aplicaţiile de social-media. Acest trend a început cu atacul din Noua Zeelandă (Christchurch) şi a ajuns şi în Europa, în cazul atacurilor din Norvegia (10 august, moscheea Bærum ) şi Germania (9 octombrie, sinagoga din Halle). Prin aceste postări online, atacatorii doresc să obţină recunoaştere şi preamărire din partea utilizatorilor aceluiaşi forum. Părerile sunt împărţite … unii membri ai grupului sau forumului ”sărbătoresc” reuşita şi actualizează clasamentul celor mai prolifici  sau ”adevăraţi susţinători” ai cauzei grupului online, în timp ce o parte a membrilor grupului sau chiar alte organizaţii de extremă dreaptă cu ideologie similară încearcă să se distanţeze de aceste atacuri şi de ”publicitate”, considerând că dăunează intereselor grupului. Cu toate acestea, această tehnică subculturală, morbidă, poate deveni un ”must”, un imperativ pentru aceste forumuri şi poate determina anumite persoane să urmeze exemplul atacatorului pentru a câştiga respectul celorlalţi.

Concluzii şi perspective

Mişcările de extremă dreapta, la fel ca şi terorismul de sorginte religioasă, evoluează. Numitorul comun par să fie radicalizarea, ura, premeditarea, deţinerea ”adevărului absolut” şi dorinţa ”restabilirii ordinii” conform propriilor convingeri. De asemenea, utilizarea Internetului şi, în special, a reţelelor sociale a permis ambelor părţi să recruteze, să radicalizeze persoane, să motiveze autorii atacurilor şi să distribuie ”pe viu” momentul actului barbar de ucidere a semenilor lor.

Această spirală a violenţei generată de atacurile teroriste inspirate de ideologia salafist-jihadistă, dar şi de acţiunile violente ale mişcărilor de extremă dreapta este alimentată de tendinţele care se manifestă în prezent în Europa - ură, criminalitate şi radicalizare.

Cei doi poli ai extremismului cultivă gândirea apocaliptică şi teoriile conspiraţiei, incitând la violenţă, nesupunere şi la executarea de atentate, ca măsură extremă, dar ”necesară”, pentru ”eradicarea răului din societate”.

În faţa acestor provocări, instituţiile naţionale ale statelor membre ale UE, dar şi cele comune ale uniunii trebuie să se adreseze cauzelor şi nu efectelor acestora.