Exerciţiul ”Caucaz 2020” – Rusia îşi testează capabilităţile diplomatico - militare

După conflictul ruso-georgian din 2008, conducerea politică de la  Kremlin a ordonat testarea anuală a capacităţii Statului Major General de a planifica şi conduce acţiuni militare. În acest fel au apărut exerciţiile strategice, pe timpul cărora sunt planificate şi conduse acţiuni militare complexe, care includ şi mobilizarea parţială a rezerviştilor şi industriei pentru apărare.

Exerciţiile de comandament şi stat-major de nivel strategic fac parte din categoria exerciţiilor planificate din timp. Conducerea acestora este asigurată de Ministerul rus al Apărării, iar controlul operaţional este exercitat de Statul Major General rus, prin Centrul Naţional de Conducere a Apărării. La nivel operativ, comanda şi controlul sunt asigurate de comandamentul operativ-strategic întrunit din regiunea militară în care se organizează exerciţiul.

Aceste exerciţii se desfăşoară prin rotaţie în fiecare zonă de responsabilitate a regiunilor militare Vest, Est, Centru şi Sud. Fiecărei regiuni militare, cu sarcini preponderent administrative, îi corespunde un comandament operativ-strategic întrunit, care este responsabil de aspectele operative, de la instruirea trupelor şi până la conducerea efectivă a forţelor în luptă. În afara celor patru regiuni militare, Rusia mai are şi comandamentul operativ strategic al Flotei de Nord, dar care nu a primit încă statutul de regiune militară.

Seria acestor tipuri de exerciţii a debutat cu ”Kavkaz-2008” (Sud), iar ultimele trei au fost ”Zapad-2017” (Vest), ”Vostok-2018” (Est), ”Ţentr-2019” (Centru).

Cifrele militarilor participanţi variază foarte mult, fiind influenţate de prevederile tratatului OSCE, cunoscut şi ca Documentul de la Viena. În cazul exerciţiilor ”Est” şi ”Centru”, ruşii tind să exagereze numărul de militari participanţi, incluzând pe lângă forţele participante şi militarii participanţi la diferite faze ale pregătirii exerciţiului. În cazul exerciţiilor ”Caucaz” şi ”Vest”, tendinţa oficialilor şi media ruse este de a minimiza numărul militarilor participanţi, obligaţi fiind să notifice activitatea în baza tratatului amintit. Cele mai elocvente exemple în acest sens sunt ”Est 2018”, când ruşii au făcut publică participarea a 300.000 de militari din Rusia şi ţările invitate, iar NATO a estimat participarea la 100.000 de militari. În cazurile ”Caucaz-2016” şi ”Vest-2017”, Moscova a anunţat participarea a 12.200-12.700 de militari, pe când analizele NATO au indicat valori de 70.000-120.000 de militari.

Toate aceste valori numerice sunt importante dacă privim retrospectiv la invazia Georgiei, din august 2008, precedată de ”Caucaz-2008”, când ruşii au anunţat participarea a 8.000 de militari, dar au mobilizat în realitate peste 40.000.

Pregătirile din acest an

Pregătirile pentru ”Caucaz 2020” au început în primul trimestru al acestui an. Astfel, în luna martie, o comisie condusă de ministrul adjunct al apărării din Rusia, Yunus-Bek Yevkurov, a examinat zonele în care vor fi planificate secvenţele tactice şi a verificat starea poligoanelor şi terenurilor în care se va desfăşura exerciţiul.

La ordinul preşedintelui rus, care este şi comandat suprem al Forţelor Armate, în data de 17 iulie a început verificarea inopinată a unităţilor şi marilor unităţi din RM Sud, Vest, Centru, a trupelor de desant aerian şi a infanteriei marine din cadrul Flotei de Nord şi Flotei Pacificului. Conform ministrului apărării, general de armată Serghei Şoigu, activitatea a fost planificată anterior pentru a verifica unităţile din sud-vestul Federaţiei Ruse. Exerciţiul de verificare s-a încheiat la 22 iulie, iar conform oficialilor ruşi, la verificare au participat peste 149.000 de militari, 26.800 de unităţi de echipament şi tehnică militară, 414 aparate de zbor, precum şi 106 nave de luptă şi auxiliare.

După încheierea activităţilor din cadrul verificării inopinate, majoritatea unităţilor şi marilor unităţi au executat marşuri combinate către garnizoanele de dislocare permanentă. O parte a unităţilor a continuat exerciţiile de pregătire. Astfel, la sfârşitul lunii iulie, unităţile şi marile unităţi din Regiunea Militară Sud au executat exerciţii tactice la nivel batalion infanterie mecanizată, tancuri şi artilerie. Conform oficialilor Regiunii Militare Sud, la aceste exerciţii au participat peste 10.000 de militari. Pe timpul exerciţiilor s-au desfăşurat exerciţii tactice, cu sau fără trageri de luptă, în poligoanele din regiunile Astrahan, Volgograd şi Rostov, în teritoriul Stavropol, în Daghestan, Osetia de Nord, Adîgheia, Cecenia şi Crimeea, precum şi în bazele militare ruseşti din Abhazia şi Osetia de Sud.

Ulterior, în perioada 24 august-4 septembrie, în cadrul celor trei armate de arme întrunite ale RM Sud, precum şi FRMN, a început executarea simultană a unor exerciţii de comandament şi stat major cu dublă partidă, la nivel brigadă şi divizie. Exerciţiile s-au desfăşurat, în poligoane din regiunile Astrahan, Volgograd şi Rostov, precum şi în Crimeea. Pe timpul exerciţiilor, comandanţii şi statele majore ale unităţilor şi marilor unităţi au planificat şi condus acţiunile de luptă ale forţelor subordonate, au organizat sprijinul şi cooperarea la nivel tactic şi operativ în scopul respingerii atacului adversarului.

State invitate la ”Caucaz 2020”

Mai mult decât un simplu spectacol de putere militară în acţiune, exerciţiile de acest tip servesc la transmiterea rolului indispensabil al Kremlinului în politica de securitate eurasiatică. Rusia a invitat să participe la exerciţii China, Pakistanul, Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul, Uzbekistanul, Mongolia, Siria, Iranul, Egiptul, Belarusul, Turcia, Armenia, Abhazia, Osetia de Sud, Azerbaidjanul, Turkmenistanul şi India. Această listă conţine mai multe perechi de state cu relaţii antagonice - cel mai important, Armenia şi Azerbaidjanul sunt angajate în prezent într-un conflict teritorial fierbinte. Acest lucru dovedeşte dorinţa Moscovei de proiectare a imaginii sale ca broker geopolitic autoritar în Eurasia.

Dar această imagine a fost ”blurată” de decizia recentă a Indiei de a se retrage de la participare, în condiţiile în care continuă ciocnirile între trupele indiene şi chineze de-a lungul zonei de frontieră din Himalaya, disputată de ambele părţi. Ministerul Apărării din India a menţionat, diplomatic, că motivul principal al retragerii este legat de creşterea numărului de cazuri de COVID-19 din ţară.

Deşi este puţin probabil ca decizia autorităţilor de la New Delhi să afecteze pe termen lung relaţiile ruso-indiene, retragerea Indiei de la participarea la exerciţiul ”Caucaz 2020” subminează imaginea Kremlinului ca element cheie al securităţii eurasiatice în jurul căruia ar trebui să ”orbiteze” toţi ceilalţi actori regionali. Această ipoteză este întărită şi de întâlnirea (4 septembrie) dintre ministrul indian al apărării şi omologul său chinez, la Moscova, pentru a discuta despre tensiunile de-a lungul Liniei de Control.

Scenariul probabil al exerciţiului

Este foarte probabil ca scenariul exerciţiului ”Caucaz 2020” să nu difere semnificativ faţă de cel din 2016, la care se vor adăuga elemente din exerciţiul ”Centru 2019” pentru a putea ”juca” şi statele invitate.

Obiectivul exerciţiului va include un mesaj politic clar adresat ţărilor vecine (Ucrainei, în special) şi membrilor NATO – demonstrarea capacităţii de a apăra şi menţine controlul asupra Crimeei şi de a respinge un atac de amploare aero-naval şi terestru asupra peninsulei, concomitent cu desfăşurarea unor acţiuni contra-teroriste, în comun cu ţările membre ale Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS) şi cu alte state invitate. În plan intern, exerciţiile militare de această anvergură transmit publicului rus mesajul că forţele sale armate dispun de capabilitatea de a apăra Crimeea şi reprezintă unul din pilonii statului ca ”mare putere mondială”.

Scenariul probabil al exerciţiului va fi următorul:

Statul ”Occidental” împreună cu aliaţii săi din cadrul ”Coaliţiei Albastre / Occidentală” atacă „Federaţia Nordului”, printr-o operaţie aero-navală şi terestră de amploare pe timpul căreia utilizează masiv rachetele şi războiul radio-electronic. Concomitent cu această acţiune, specifică unui conflict convenţional, în zona de est a RM Sud o organizaţie teroristă de sorginte islamistă destabilizează situaţia de securitate, încercând să înfiinţeze un ”califat”.

Ca urmare a acestui scenariu, apărătorii desfăşoară acţiuni preponderent defensive pentru oprirea atacului ”Coaliţiei Albastre”, creează condiţiile trecerii la contra-ofensivă, iar ulterior desfăşoară operaţii ofensive pentru învingerea inamicului.

Scenariul presupune utilizarea unei game foarte largi de procedee şi metode de acţiune, cum ar fi:

● apărarea mobilă rapidă (cu trupe din diviziile mobile);

● apărarea coastei, precum şi

● izolarea şi eliminarea grupurilor de informaţii sau de forţe speciale ale inamicului.

De asemenea, vor fi testate sistemele de comandă-control ale unităţilor şi marilor unităţi din RM Sud, cooperarea acestora cu unităţi din cadrul altor regiuni militare, precum şi cu autorităţile locale. În acelaşi timp, vor fi testate unele noi categorii de tehnică şi se vor căuta noi metode de utilizare în luptă a celor aflate deja în exploatare.

Probabil, Rusia va notifica exerciţiul conform Tratatului de la Viena, declarând un număr de 13.000 de militari participanţi. Cu toate acestea, având în vedere experienţele anterioare, este posibil ca numărul militarilor participanţi să depăşească cifrele notificate.

Anticipând desfăşurarea exerciţiului, s-ar putem să observăm...

... mai multe elemente importante. Printre acestea s-ar putea afla:

1. Testarea şi perfecţionarea structurii de comandă şi control (C2) şi a comunicaţiilor. Exerciţiile anterioare de acest nivel au presupus crearea unei reţele radio-electronice de protecţie care conecta părţi din regiunile Volga, Siberia, Ural şi Caucazul de Nord. Accentul pus în ultima perioadă pe operaţiunile militare bazate pe reţea ne permite să afirmăm că, şi în cadrul ”Caucaz 2020”, va fi utilizat acest concept pentru a testa fiabilitatea acestuia şi securitatea informaţiilor în condiţiile utilizării de către ”Coaliţia Albastră” a unor măsuri agresive specifice războiului electronic;

2. Testarea sistemului Anti-Access / Area Denial (A2/AD) din Peninsula Crimeea;

3. Utilizarea intensivă, pe de o parte, a sistemelor aeriene fără pilot (UAV) şi protecţia, pe de altă parte, împotriva UAV. O privire mai atentă asupra exerciţiilor militare ale Rusiei din ultimii trei ani indică o tendinţă constantă în direcţia respingerii atacurilor executate de ”inamic” cu UAV-uri, precum şi utilizarea acestora pentru culegerea de informaţii şi atacul asupra unor obiective;

4. Testarea mobilităţii strategice. Mobilitatea strategică joacă un rol crucial în modul de gândire rusesc asupra modului de ducere a acţiunilor de luptă la flancul estic al NATO. Mulţi ofiţeri ruşi înalţi consideră că, dacă izbucneşte conflictul cu NATO, la graniţa vestică a Rusiei, viteza de reacţie, mobilitatea trupelor şi sprijinul acestora sunt vitale pentru blocarea afluirii forţelor de angajare ulterioară şi de sprijin ale ”inamicului” şi pot influenţa rezultatul operaţiei. Va fi testată capacitatea de manevră a unităţilor aero-mobile care acum sunt mecanizate, prin dotarea lor cu tancuri;

5. Verificarea sprijinului logistic. Îmbunătăţirile aduse sistemului logistic, vor fi verificate în condiţii reale. Aceste îmbunătăţiri includ: accelerarea livrării pieselor de schimb, îmbunătăţirea interacţiunii cu industria de apărare şi eficientizarea procesului de reparare şi întreţinere a tehnicii militare avariate, concomitent cu evacuarea tehnicii distruse.

Nu în ultimul rând, este posibil să asistăm la utilizarea excesivă şi agresivă de către Rusia a notificării închiderii unor raioane din apele internaţionale sub pretextul executării tragerilor cu artileria sau rachetele.

Vom vedea şi scenarii de tip ”lebădă neagră”?

Orice exerciţiu de o asemenea anvergură în proximitatea graniţelor României şi a NATO creează o stare de alertă la scară internaţională, mai ales dacă ne gândim la momentele Georgia 2008 şi Crimeea 2014.

Desfăşurarea exerciţiului ”Caucaz 2020”, într-o perioadă marcată şi de alte evenimente internaţionale, cum ar fi: alegerile din SUA şi resursele insuficiente de apă din Peninsula Crimeea, ar putea fi considerate premise pentru o nouă intervenţie militară a Rusiei în Ucraina. Acest scenariu este, totuşi, puţin probabil în condiţiile în care:

- ar crea noi probleme politice, diplomatice, economice şi sociale Rusiei prin anexarea de noi teritorii;

- criza umanitară despre care vorbeşte Rusia este doar parţial adevărată. Problema alimentării cu apă a populaţiei Crimeei este, în general, rezolvată de Moscova, dar rămâne problema apei destinate irigaţiilor;

- deschiderea autostrăzii Tavrida în Crimeea uşurează furnizarea de alimente populaţiei din Crimeea, suplinind în acest fel producţia de alimente care necesită irigare;

- în acest moment Rusia nu are nevoie de ”acoperirea” exerciţiului ”Caucaz 2020” pentru a desfăşura o astfel de acţiune militară pentru cucerirea canalului de irigaţie dinspre Nipru. Rusia are deja pre-poziţionate trupe pentru a astfel de acţiune.

Ce se va întâmpla pe timpul exerciţiului ”Caucaz 2020”, dacă acesta va avea şi urmări care exced scenariului prezentat, vom afla peste doar mai puţin de două săptămâni. ”Monitorul Apărării şi Securităţii” vă va ţine la curent cu evoluţiile militare din imediata noastră vecinătate.