Exerciţiile NATO de la graniţa estică a continentului devin minuscule fără participarea SUA. Cum se va apăra Europa fără SUA?

Manevrele vor avea loc în România, Bulgaria şi Grecia. În România, tragerile din poligoane vor avea loc în perioada 10-21 februarie, a precizat MApN.

Anul trecut, NATO a anunţat cel mai mare exerciţiu de la terminarea Războiului Rece, cu 90.000 de militari. „Steadfast Defender 2024 s-a încheiat pe 31 mai 2024, iar în cele patru luni, aliaţii au demonstrat cum pot desfăşura rapid forţe de pe ambele maluri ale Atlanticului în întreaga Alianţă. Aproximativ 90.000 de militari, peste 80 de avioane, 50 de nave şi 1.100 de vehicule de luptă au luat parte la exerciţiu”, transmitea Aliaţa în urmă cu mai puţin de un an.

Ce s-a întâmplat de atunci?

Preşedintele Donald Trump vrea să retragă 20.000 de militari americani din Europa şi să ceară o subvenţie de la aliaţi pentru a plăti prezenţa militară americană rămasă pe continent, a raportat săptămâna aceasta agenţia naţională de ştiri italiană, conform Stars and Stripes. Săptămâna trecută, ANSA a declarat că Trump a transmis liderilor europeni mesajul său de reducere a trupelor.

Nu este ceva nou, Trump a încercat să reducă şi în primul mandat trupele americane de pe continent cu 12.000 de militari şi a cerut mai mulţi bani de la ţările care găzduiesc aceste trupe, în special Germania.

SUA au aproximativ 65.000 de militari staţionaţi permanent în Europa, din care aproape 39.000 sunt din Forţele Terestre, la care se adaugă 16.000 trupe rotaţionale care asigură şi grupurile de luptă înaintate de pe flancul estic din România, Bulgaria, Slovacia şi Polonia. Nu este clar ce unităţi vor fi vizate de reduceri, dar rotaţia brigăzilor de blindate pe flancul estic al NATO, un pivot al descurajării aliate de la invazia rusă din 2014 în Ucraina, ar putea fi în vizorul lui Trump, conform declaraţiilor unor oficiali de la Pentagon, conform Stars and Stripes.

Joi, Trump a declarat unei audienţe de lideri globali adunaţi la un forum economic la Davos, Elveţia, că actualul prag NATO de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare este insuficient. „De asemenea, voi cere tuturor naţiunilor NATO să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, ceea ce ar fi trebuit să fie cu ani în urmă", a spus Trump, vorbind virtual de la Washington.

Astfel de mesaje creează deja tensiuni între Trump şi liderii europeni, ştiind că nicio ţară europeană în acest moment, poate cu excepţia Poloniei, nu are in intenţie să crească bugetul Apărării la 5 la sută din Produsul Intern Brut.

În România, cei mai mulţi militari americani, aproximativ 4.000, sunt în baza din Kogălniceanu, unde ţara noastră investeşte două miliarde de euro pentru extinderea ei pentru a găzdui peste 10.000 de militari, dar şi o escadrilă de aeronave F-16. Militarii americani din România fac parte din trupele rotaţionale, care ar putea fi retrase primele şi ar lăsa ţara noastră fără un scut de descurajare.

De altfel, retragerea trupelor americane din estul Europei ar fi un mesaj de încurajare pentru viitoare ameninţări din partea Rusiei.

O întrebare rămasă fără răspuns este dacă Trump va onora noile planuri militare ale Alianţei anunţate la summit-ul de la Vilnius, unde 300.000 de militari ar trebui să fie în stare de alertă ridicată pentru a descuraja sau respinge un atac prin surpriză.

Fără o implicare mare a Statelor Unite în apărarea aliaţilor din estului Europei, aceştia devin pradă uşoară ambiţiilor Rusiei, dacă ţările mari de pe continent nu înlocuiesc forţele SUA, iar până în acest moment nu au fost declaraţii convingătoare în acest sens.

De exemplu, dacă se retrag americanii de la Kogălniceanu, România va mai avea doar 1.000 de militari aliaţi la Cincu, în cadrul Grupului de luptă NATO. În caz de criză sau război, Franţa va disloca aici o brigadă, grupul ajungând la maxim 5.000 de militari. La aceştia se adaugă cei aproximativ 20.000 de militari români care ocupă funcţii combative, un număr insuficient pentru a descuraja sau respinge o invazie surpriză a Rusiei, aşa cum s-a întâmplat în Ucraina.

Fără SUA, există două variante pentru europeni: ori se unesc, ori fiecare se descurcă cum poate. Dacă s-ar uni, ţările europene ar avea un buget de peste 400 miliarde dolari, triplu faţă de Rusia, şi o armată de aproape două milioane de militari, dublă faţă de cea a Moscovei.

Din păcate, însă, sunt puţine mesaje de unire, iar ţări precum Ungaria, Slovacia şi Turcia joacă deja la două capete. În viitorul apropiat, ţările puternice ale continentului, precum Franţa, Germania, Spania, Italia şi chiar Marea Britanie, ar trebui să decidă ce vor face cu apărarea Europei.

Liderii civili şi militari români ar trebui să facă cât mai curând planuri pentru apărarea ţării, inclusiv pe cel mai rău scenariu, în care Rusia câştigă în Ucraina şi Kievul şi Chişinăul cad pradă trupelor sau influenţei ruseşti, iar dezbinarea din NATO nu ne garantează o intervenţie masivă a aliaţilor. Dacă mergem pe modelul Poloniei, ar trebui construite linii de fortificaţie la graniţă, mărit numărul de militari, crearea de trupe teritoriale, dezvoltarea industriei de armament, pregătirea populaţiei pentru apărare, construirea de buncăre şi adăposturi etc.