Evoluţii în cadrul Trupelor de Coastă ale Flotei Mării Negre a Rusiei
Cristian EremiaFlota Militară a Rusiei (FMR) are în compunere, pe lângă numeroasele tipuri de nave de suprafaţă, de submarine militare şi aviaţia flotelor, o altă componentă cu o putere defensivă considerabilă, dar şi cu capabilităţi ofensive notabile, şi anume Trupele de Coastă. Un tip de trupe relativ tinere, fiind constituite în actuala structură după anul 1990. Actualmente, Trupele de Coastă constituie o componentă de sine statătoare a FMR, dar care poate oricând fi folosită în operaţii întrunite de nivel operativ-strategic. Totodată, Trupele de Coastă au structuri distincte în cadrul fiecărei flote ruse, fiind compuse la rândul lor din Trupele de Rachete şi Artilerie de Coastă şi Infanteria Marină.

Imagine de ansamblu a Trupelor de Coastă ale Rusiei
Misiunile de bază ale Trupelor de Coastă (TC) sunt de a asigura apărarea şi protecţia bazelor navale ruse, a infrastructurilor portuale şi facilităţilor de coastă, precum şi a unor obiective de coastă de interes naţional strategic, precum şi de a asigura o ripostă sustenabilă împotriva oricărui atac inamic naval, aerian, cu forţe amfibii sau combinate. TC sunt pregătite şi dotate pentru a distruge nave de suprafaţă şi aeronave inamice, pentru a executa operaţiuni de desant aerian şi maritim, respectiv pentru a acţiona în cooperare cu celelalte categorii de forţe pentru asigurarea apărării anti-desant aerian sau maritim din zona de responsabilitate. Forţele şi mijloacele din compunere sunt organizate pe brigăzi, regimente, batalioane şi formaţiuni independente.
Infanteria Marină (IM) reprezintă trupele de coastă special pregătite pentru operaţii navale amfibii, pentru protecţia bazelor navale şi a raioanelor importante de coastă. Unităţile IM sunt organizate şi dotate astfel încât pot opera independent sau în cooperare, în defensivă, dar şi în ofensivă, pentru a ataca şi ocupa baze militare, porturi sau sectoare de litoral inamice. TC pot fi, de asemenea, angajate ca şi părţi componente ale unor forţe întrunite care includ formaţiuni militare terestre, în cazul unor operaţii militare de anvergură, care presupun organizarea de debarcări militare pe o zonă de litoral inamică ce se doreşte a fi cucerită. IM constituie prima forţă de atac când se intenţionează a fi cucerite capete de pod, astfel încât să asigure ulterior debarcarea cu pierderi cât mai mici a forţelor terestre proprii de ocupaţie.
Trupele de Rachete şi Artilerie de Coată (TRAC) deţin sisteme de rachete staţionare sau mobile, respectiv unităţi şi subunităţi de artilerie de coastă. Sistemele de armamente menţionate pot fi instalate pe platforme navale ale flotei, sau pe mijloace amfibii proprii. Misiunea de bază a TRAC este aceea de a nimici nave de suprafaţă sau aeronave militare inamice, de a distruge şi/sau ocupa infrastructuri navale sau obiective de coastă ale inamicului, respectiv mijloace amfibii ale adversarului. TRAC asigură protecţia bazelor navale şi a instalaţiilor terestre ale forţelor navale, terestre şi aeriene proprii.
Datorită lipsei de transparenţă privind dezvoltarea acestor trupe, există estimări diferite privind forţa lor reală, care se încadrează undeva într-un interval destul de larg, de la 20 la peste 35 de mii de militari, din care Infanteriei Marine ar reveni circa 10 - 12 mii de militari. O altă particularitate a TC datorită căreia nu poate fi evaluată pe ansamblu puterea lor combativă este aceea că fiecare unitate sau subunitate militară este dimensionată şi dotată cu sisteme de armamente în mod oarecum specific. Este avut în vedere caracterul de relativă unicitate al misiunilor specifice ale acestor trupe, proiectate în funcţie de zona de responsabilitate şi de particularităţile geostrategice ale acelei zone.
O altă particularitate a acestor trupe este aceea că, începând mai ales din anul 2018, unele unităţi militare ale acestora au fost trecute în plan operaţional la unele Corpuri de Armată, mari unităţi de nivel operativ-strategic care au de regulă misiuni ofensive sau defensive pe direcţii strategice bine determinate. În plus, formaţiuni militare terestre de diferite mărimi pot fi alocate la nevoie ca unităţi de rezervă ale Infanteriei Marine.
Cantitatea de noi sisteme de rachete cu performanţe tehnice ridicate este încă modestă pentru a asigura o apărare eficientă a tuturor liniilor coastă a teritoriilor naţionale, sau a teritoriilor de litoral necesar a fi protejate. Un exemplu în acest sens este situaţia considerată nesatisfăcătoare a dezvoltării TC ale Flotei Pacificului. Această realitate se datorează faptului că, la nivelul FMR a fost stabilită o ordine a priorităţilor de dezvoltare a flotelor în perspectiva anilor 2020-2027, prin intermediul documentului programatic fundamental, noua Doctrină Navală a Rusiei, care pune accentul pe dezvoltarea flotelor şi trupelor adiacente în Zona Arctică şi a Oceanului Atlantic.
Ca şi o evaluare generală, TC au în înzestrare la ora actuală sisteme de rachete şi de artilerie de coastă care să le permită să execute în mod considerabil misiunile specifice. IM deţine, de asemenea, un depozit corespunzător de armamente moderne. În contrast, au rămas în urmă măsurile de dezvoltare a structurilor organizatorice, care nu ar trebui să creeze limitări în plan operaţional. Aceste limitări se referă, de exemplu, la numărul de misiuni de desant tactic cu mijloace amfibii care poate fi executat, sau la mărimea raioanelor vulnerabile care ar putea fi apărate simultan.
Trupele de Coastă ale Flotei Mării Negre
Despre Flota Mării Negre a Rusiei (FMNR) s-a discutat deja în materiale analitice MAS. Având în vedere mărimea relativ redusă a acestei mări, existenţa unui litoral propriu şi a unor baze navale de dislocare permanentă, precum şi militarizarea intensivă de după anexarea în 2014 a Peninsulei Crimea - inclusiv în ceea ce priveşte forţele militare navale şi de coastă asociate, sarcinile strategilor ruşi pentru a prelua controlul în bazinul Mării Negre a devenit mult mai facilă.
Activităţile militare ruse în Marea Neagră pot fi acoperite acum cu uşurinţă, cu întrebuinţarea de nave de mărimi mai mici, a celor purtătoare de rachete, cu utilizarea sistemelor de rachete şi de artilerie de coastă, a unor submarine diesel, sau a forţelor de apărare aeriană ale aviaţiei militare a FMNR. Proporţional au crescut însă dificultăţile de a opera în bazinul Mării Negre pentru forţele navale considerate ostile de către Moscova, indiferent că este vorba despre forţe şi mijloace ale statelor riverane, sau de grupări navale aliate.
Totodată, Moscova a extins în ultimii ani paleta, frecvenţa şi anvergura exerciţiilor militare de pregătire operativă a forţelor navale a FMNR, cu desfăşurarea de trageri reale cu noi tipuri de rachete, ca de exemplu cu deja faimoasele rachete Kalibr instalate pe platforme navale. Şi, desigur, FMNR a dezvoltat exerciţii militare ruse de simulare a unor operaţiuni ofensive pentru desfăşurarea rapidă a forţelor ruse pe teritorii europene.
Ca să nu mai vorbim despre posibilităţi mult mai facile de implementare în regiune a sistemelor A2/AD (anti-access/area denial). Sisteme de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, apărarea aeriană, sau rachete de croazieră anti-navă, creează de acum în acest acvatoriu condiţii în care orice forţă considerată inamică de către ruşi nu mai poate opera fără luarea în calcul a unor riscuri serioase de ciocniri accidentale, sau chiar de confruntare militară directă. Se vehiculează faptul că, după implementarea cu succes în Marea Baltică a sistemului A2/AD, regiunea Mării Negre a devenit prioritară pentru implementarea unui astfel de concept.
În ceea ce priveşte dislocările din Crimea, în afară de sistemele Bal şi Bastion, mai este raportată dislocarea a 4 sisteme de apărare aeriană S-400, desfăşurate în Feodosia, Evpatoria, Sevastopol şi la frontiera cu Ucraina. De asemenea, rapoarte media indicau că cel puţin un sistem Bal a fost dislocat în proximitatea Strâmtorii Kerci, imediat după incidentul militar naval ucraineano-rus de pe noua frontieră maritimă ridicată de Moscova.
Pe de altă parte, având în vedere caracteristicile geografice ale Mării Negre, forţele armate ruse desfăşoară acţiuni rapide pentru instalarea în zonă a unor mijloace de apărare şi lovire cât mai invulnerabile, capabile să exercite o descurajare strategică regională, chiar fără luarea în calcul a dimensiunii de descurajare nucleară. Abordările ruse vor avea un impact pozitiv asupra ridicării stării de operativitate a forţelor, asupra mobilităţii militare a acestora pe direcţia strategică dorită şi, în general, asupra consolidării nivelului de pregătire pentru luptă pentru a fi angajate misiuni şi operaţii militare ruse cât mai îndrăzneţe.
După anul 2017, TC ale FMNR au fost reorganizate şi au în compunere următoarele:
- Brigada 810 Infanterie Marină, care are şi misiunea de a interzice ocuparea de către forţe inamice a vreunei facilităţi de coastă din zona de responsabilitate, sau de a realiza capete de pod pe teritorii ale unor state adverse. Această brigadă a fost constituită în 1967, are comandamentul la Sevastopol, a fost şi este implicată activ în conflicte locale şi regionale;
- Brigada Independentă 126 de Apărare de Coastă, ale cărei capabilităţi pot fi folosite pentru întărirea altor unităţi militare ale Corpului de Armată 22. Este dislocată la Perevalnoye - Regiunea Simferopol, şi a fost constituită în 2014 pe baza fostei Brigăzi 36 a forţelor armate ale Ucrainei;
- Brigada 127 de Cercetare (n.n. – de informaţii militare), care a fost constituită la Sevastopol în 2015. Are în compunere formaţiuni de forţe cu destinaţie specială, care pot fi întrebuinţate în operaţii speciale din cadrul unor operaţii de nivel operativ-strategic;
- Brigada Independentă 11 de Rachete şi Artilerie de Coastă (dislocată la Utash - Anapa), formată în 2014 din fostul regiment cu aceeaşi destinaţie. Are ca principală destinaţie apărarea infrastructurilor şi facilităţilor asociate Bazei Militare Navale a FMN din Novorosiysk, fiind înzestrată cu sisteme de rachete Bastion şi Redut, respectiv cu sisteme de artilerie Bereg;
- Brigada Independentă 15 de Rachete şi Artilerie de Coastă, care are ca principală destinaţie apărarea infrastructurilor şi facilităţilor adiacente Bazei Militare Navale din Sevastopol,
- Regimentul 854 de Rachete de Coastă, dislocat la Sevastopol, care cooperează operativ cu Brigada 15 şi care are în înzestrare sistemul de rachete Rubej;
- Regimentul 8 Independent de Artilerie de Coastă, dislocat la Simferopol, aflat în compunerea Corpului de Armată 22 din anul 2014. Are ca misiune de bază, printre altele, aceea de a lansa contra-atacuri în cooperare directă cu alte unităţi de aviaţie, rachete şi artilerie dislocate în Crimea. Este dotat cu sisteme de artilerie Smerch şi Krizantema;
- Regimentul 9 de Artilerie de Coastă, care cooperează şi poate fi angajat în misiuni de întărire a Brigăzii 126 pentru îndeplinirea de misiuni punctuale în Crimea;
- Regimentul 1096 de Rachete de Apărare Anti-aeriană, dislocat la Sevastopol, înzestrat cu sisteme de rachete Buk -M2, pe cale a fi înlocuite cu siteme Buk-M3;
- Batalionul 382 Infanterie Marină, dislocat la Temryuk – Ţinutul Krasnodar, care este singura unitate de acest fel pentru realizarea de misiuni specifice în regiunea Mării Azov.
În ceea ce priveşte principalele sisteme de armamente care dau putere militară acestor trupe, sunt de menţionat capacităţile performante ale unora dintre acestea. Astfel, sistemul 3K60 – Bal poate fi folosit pentru a apăra, inclusiv împotriva unor atacuri amfibii, bazele navale, infrastructuri critice, fâşiile de coastă şi strâmtori. Sistemul 3K55 Bastion este foarte eficace împotriva tuturor tipurilor de nave de suprafaţă şi, în general, împotriva tuturor ţintelor care reflectă un semnal radar suficient de mic pentru locaţie şi dirijare la ţintă a rachetelor. Sistemele de rachete Redut şi Rubej pot fi întrebuinţate practic împotriva oricărui tip de navă de suprafaţă. Sistemele de artilerie A-222 Bereg sunt performante pentru lovirea în proximitatea fâşiei de litoral a navelor de suprafaţă mici şi mijlocii, inclusiv din categoria celor cu mobilitate şi manevrabilitate ridicată. Deţin şi capabilitatea de a distruge ţintele terestre.
Dezvoltări trupe de coastă versus flote
Plecând de la situaţia actuală, planurile de dezvoltare a Trupelor de Coastă sunt în linii generale mai lente în comparaţie cu obiectivele de modernizare şi dezvoltare ale navelor militare ale flotelor. Ca atare, se poate evalua că FMR va putea conta cu adevărat pe trupe de coastă bine consolidate în plan geostrategic abia peste cel puţin zece ani. Tot atunci va putea conta pe infrastructuri de coastă bine dezvoltate la nivel teritorial, pe înzestrarea cu toate tipurile de sisteme de apărare de coastă moderne.
Cel mai probabil, eforturile vor fi dirijate pentru dezvoltarea trupelor de rachete şi artilerie de coastă, pentru introducerea în exploatare a unor noi sisteme de rachete performante anti-navă, respectiv pentru dezvoltarea de noi unităţi militare ale TC la nivelul tuturor flotelor, într-un număr suficient pentru a asigura niveluri de apărare de coastă eficace la ameninţările pe care strategii ruşi le întrevăd din partea unor potenţiali inamici. Se are în vedere dezvoltarea simultană a capabilităţilor ofensive ale TC, sau a capabilităţilor de sprijin pentru operaţii ofensive ale flotelor ruse.
În ceea ce priveşte parcul de amfibii, trebuie notată trecerea cu un ritm relativ bun la înlocuirea navelor mici învechite cu unele noi. Nu acelaşi lucru este valabil şi pentru navele militare cu deplasamente mai mari. Sunt menţinute încă în exploatare nave militare cu o vechime în servicul de luptă de 50 de ani, cum ar fi cele de tip Proiect 1171, sau cel Proiect 775, aflate în exploatare de peste 30 de ani. Pentru navele Infanteriei Maritime este urmărită ameliorarea capacităţii de a fi operabile în diferite condiţii climatice, respectiv dezvoltarea de nave militare multirol, inclusiv amfibii.
Pe termen mediu, pentru forţele de coastă este luată în calcul finalizarea pe ansamblu a noilor sisteme de rachete de coastă capabile să distrugă mai multe tipuri de rachete inamice şi dislocarea echilibrată în teritoriu a respectivelor trupe de rachete de coastă.
Pe termen lung, sunt de notat planurile de construcţie a navelor amfibii de luptă cu mobilitate extrem de ridicată în cele mai variate condiţii climatice, respectiv de dezvoltare a sistemelor de rachete înalt tehnologizate, capabile să nimicească diverse categorii de ţinte navale, submarine, aeriene şi terestre.
În ultimii ani au fost remarcate dislocări largi ale Trupelor de Coastă, cu precădere pe direcţiile strategice nord, vest şi sud. Strategii ruşi conştientizează realităţile, cum ar fi faptul că numai aproape jumătate din numărul unităţilor dislocate au fost unităţi noi, constituite în ultima perioadă de timp. Sau faptul că ritmul de reînnoire a FMR pe termen scurt se dovedeşte a fi unul relativ redus. Tocmai de aceea, vor accepta probabil o soluţie alternativă, aceea de alocare de unităţi terestre pentru flote şi distrubuirea către acestea a ultimelor sisteme moderne de rachete anti-navă care sosesc de la complexul militar industrial rusesc.
