Evoluţia situaţiei generale din Kosovo, impredictibilă şi accelerată

Totodată, verdictul Curţii Constituţionale a declanşat şi o dezbatere cu privire la faptul dacă liderul Mişcării Vetëvendosje, fostul premier Albin Kurti, mai poate candida pentru Parlamentul de la Priştina.

Dezbaterea s-a declanşat deoarece, în ianuarie 2018, o instanţă a pronunţat pedepse cu închisoare condiţionată pentru patru parlamentari din Mişcarea Vetëvendosje – A.Kurti, Donika Kadaj-Bujupi, Albulena Haxhiu şi Faton Topalli – motivaţia fiind că au folosit gaze lacrimogene în Parlament.

În contextul creat, a devenit clar că hotărârea Curţii Constituţionale a deschis calea organizării alegerilor legislative anticipate în 14 februarie, dar a ridicat, de asemenea, semne mari de întrebare cu privire la eligibilitatea lui Albin Kurti. În pofida situaţiei create,  oficialii din cadrul Mişcării Vetëvendosje au declarat că A.Kurti va fi pe lista candidaţilor partidului. Fostul ministru al justiţiei, A.Haxhiu, a subliniat că „încercarea de a crea circumstanţe inexistente, nefondate şi inexacte, este inacceptabilă şi eronată ..., iar ziua alegerilor va fi o manifestare solemnă a democraţiei atunci când Mişcarea Vetëvendosje, cu o listă condusă de A.Kurti, va câştiga un sprijin popular puternic”.

Cu toate acestea, Faton Fetahu, avocat care a lucrat la dosarele trimise Curţii Constituţionale, a evidenţiat faptul că verdictul îi interzice lui A.Kurti să candideze la alegeri sau partidului său să-l nominalizeze pentru a deveni prim-ministru, subliniind pentru mass-media: „Curtea Constituţională a clarificat faptul că ar trebui să existe personalităţi curate în parlament, libere de orice sentinţă pentru acuzaţii penale”.

Albin Kurti a câştigat aproape 184.000 de voturi la alegerile din 2019, iar sondajele îl consideră lider pentru ocuparea funcţiei de prim-ministru. Fost membru al Curţii Constituţionale, Gjyljeta Mushkolaj a declarat că noua hotărâre a acestei instituţii „este mai complicată decât pare la prima vedere, fiind important ca şi Curtea Constituţională să conteste poziţia unui parlamentar al cărui mandat ar fi trebuit revocat mai devreme”. În acelaşi context, ea vede controverse şi tensiuni între lege şi Constituţie atunci când vine vorba de dreptul oamenilor de a candida la alegeri, subliniind: „Cu această interpretare, mă tem că Curtea Constituţională a iniţiat doar o problemă foarte gravă care ar putea provoca alte plângeri ale celor cărora li s-a interzis să candideze la alegeri ca deputaţi”.

La rândul său, Kreshnik Gashi, coordonatorul emisiunii „Justiţia în Kosovo”, a fost de acord că hotărârea ridică multe întrebări, inclusiv cu privire la alegerile locale programate pentru sfârşitul acestui an, subliniind că „aceasta va continua să producă crize politice, iar interpretarea acestui verdict va crea alte crize, deoarece există mulţi candidaţi pentru ocuparea poziţiei de primar, dar care au probleme cu legea”.

În altă ordine de idei, preşedintele interimar al Kosovo, Vjosa Osmani, a făcut cunoscută şi intenţia autorităţilor de la Priştina de a solicita, după ce administraţia Biden va fi instalată la putere, organizarea unor discuţii despre acordurile încheiate împreună cu Serbia şi semnate în luna septembrie 2020, în timp preşedinţiei lui Donald Trump. V.Osmani a fost aleasă preşedinte al parlamentului kosovar, în februarie 2020, şi a preluat funcţia de preşedinte interimar al Kosovo, în noiembrie 2020, când Hashim Thaçi a demisionat după ce a fost pus sub acuzare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Pe 4 ianuarie, V.Osmani a declarat că, după ce Biden îşi va prelua mandatul, Kosovo trebuie să discute cu Washingtonul despre revizuirea unora dintre acordurile menţionate şi despre care crede că s-au dovedit a fi dăunătoare. În acest context,  trebuie să reamintim că, în septembrie 2020, preşedinţii Kosovo şi Serbiei, Avdullah Hoti şi Aleksandar Vučić, au semnat la Casa Albă acorduri cu privire la probleme economice în principal, semnificativ fiind faptul că acordurile au fost semnate separat de Kosovo şi Serbia cu SUA, nu intre cele două entităţi.

„Trebuie să stăm şi să discutăm cu echipa preşedintelui american Biden, pentru a vedea ce părere are despre acele probleme la care s-a ajuns ca promisiuni, nu ca un acord”, a declarat V.Osmani pentru mass-media din Kosovo.

În acordul respectiv, Kosovo şi Serbia s-au angajat să colaboreze cu SUA pentru a explora posibilitatea de a împărţi lacul Ujmani/Gazivode, un rezervor strategic important, revendicat de ambele părţi.

Vjosa Osmani a subliniat că „nu este unul dintre cei care cred că noua administraţie americană va arunca doar acest acord în coş”, ea exprimându-şi speranţa că administraţia Biden va favoriza revizuirea unui acord mediat de UE şi semnat cu Serbia în 2015 pentru a înfiinţa o aşa-numită Asociaţie a municipalităţilor cu majoritate sârbă în nordul Kosovo. Sârbii văd această idee ca o garanţie că interesele lor vor fi protejate, dar politicienii albanezi din Kosovo susţin că astfel se creează un centru de putere sârb paralel.

Serbia insistă asupra faptului că Asociaţia trebuie înfiinţată în conformitate cu acordul, dar Curtea Constituţională din Kosovo a decis în 2015 că multe dintre dispoziţiile asociaţiei nu sunt conforme cu prevederile constituţionale kosovare. V.Osmani a susţinut că acordul, semnat de fostul prim-ministru Isa Mustafa, va face din Kosovo un stat disfuncţional, subliniind, în acelaşi timp, că „este convinsă că este în interesul administraţiei Biden să păstreze Kosovo funcţional”.

Este de remarcat că Serbia şi Kosovo au încheiat un acord iniţial privind aprovizionarea cu energie în 2015, ca parte a discuţiilor mediate de UE pentru normalizarea relaţiilor. Drept urmare, o companie din Mitrovica de Nord concurează pentru furnizarea de energie către cele patru municipalităţi sârbe din nordul Kosovo - dar aplicarea acordului poate fi întârziată de evoluţiile confuze din Kosovo.

În acelaşi context, este de remarcat că Serbia s-a retras, refuzând să accepte orice simbol al statalităţii fostei sale provincii a cărei independenţă nu o recunoaşte. Din această cauză, s-a convenit ca operatorul kosovar KOSTT să fie recunoscut ca furnizor pentru întreg teritoriul Kosovo, în timp ce Elektromreža Srbije, din Serbia, va oferi sprijin operatorului kosovar pentru a deveni membru al reţelei europene.

Aplicaţia a venit la două săptămâni după ce KOSTT a început să funcţioneze independent în toată ţara ca parte a unui nou bloc energetic, incluzând şi Albania. Măsura a dat independenţă KOSTT faţă de operatorul sârb Elektromreža Srbije , care până acum distribuia energie electrică către municipalităţile dominate de sârbii din nordul Kosovo.

Concluzionând, putem spune că situaţia din Kosovo devine una din ce în ce mai complexă şi că evoluţiile de acolo se accentuează accelerat, evoluţii care pot conduce la transformării impredictibile în 2021 în întreaga regiune a Balcanilor de Vest.