EVENIMENTE POLITICO-MILITARE NATO-UE / SEPTEMBRIE

NATO

Noul comandament pentru mobilitatea forţelor NATO în Europa

Pornind de la premisa ca mişcarea şi logistica sunt elemente vitale ale desfăşurării forţelor şi capacităţii de a lupta, schimbările actuale privind tipul de ameninţări pentru securitatea transatlantică presupun trecerea de la o logistică specifică Războiul Rece (prestabilită, la graniţa dintre cele două Germanii) la una care să-i permită îndeplinirea misiunilor la nivel transatlantic, separat sau simultan, concomitent cu realizarea apărării şi descurajării într-un război convenţional la scară largă în Europa.

Exerciţiile desfăşurate de NATO, în anul 2017, au scos în evidenţă o realitate crudă, dar, în acelaşi timp, îngrijorătoare: dislocările de trupe şi tehnică militară prin toată Europa prezintă dezavantaje considerabile.

Conform unui anunţ făcut de purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, pe 18 septembrie, noul Comandament Întrunit pentru Sprijin şi Mobilitate a atins faza capacităţii iniţiale (IOC – Initial Operational Capability). Comandamentul este situat în localitatea Ulm din Germania. ”Noul comandament din Ulm va ajuta forţele noastre să devină mai mobile, ceea ce va permite o manevră de forţe şi mijloace la locul şi momentul potrivit” a mai adăugat Oana Lungescu.

Comandamentul, a cărui înfiinţare a fost aprobată de NATO anul trecut, este unul dintre cele două structuri ale Alianţei a căror misiune este de a asigura mobilitatea echipamentelor şi forţelor militare în caz de criză. Cel de al doilea comandament are sediul în Norfolk şi asigură mobilitatea între America de Nord şi Europa.

Noul comandament de la Ulm are, în prezent, 160 de militari şi până în 2021 va ajunge la încadrarea completă. În timpul unei crize, personalul va fi completat până la 600 de persoane. Comandamentul pentru Sprijin şi Mobilitate de la Ulm este subordonat comandantului suprem al Comandamentului Aliat din Europa (SACEUR), generalul Tod Wolters.

Configurarea de noi comenzi pentru gestionarea fluxului de forţe în situaţii de criză reprezintă una din modalităţile prin care NATO se adaptează noilor ameninţări de securitate europene şi globale. De asemenea, NATO şi UE discută despre aspectele diplomatice şi vamale pentru eficientizarea deplasărilor de trupe, dar şi despre îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi feroviare care trebuie să asigure fluxurile necesare, inclusiv pentru tehnica grea şenilată.

Strategia SUA pentru blocarea Rusiei în Marea Neagră

Rusia încearcă să ridice o nouă ”Cortină de fier”, care trece prin Marea Neagră, cu România, Turcia, Bulgaria, pe de o parte, şi cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, pe de altă parte, pentru a-şi putea folosi forţa împotriva ţărilor care nu fac parte din NATO, a declarat generalul în rezervă american Ben Hodges, care, între 2014 şi 2017, a fost comandant al Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR). Din acest motiv, generalul Ben Hodges consideră că este necesar ca NATO să-şi sporească prezenţa în Marea Neagră pentru asigurarea libertăţii de mişcare şi protejarea membrilor Alianţei, precum şi pentru descurajarea agresivităţii Rusiei.

La mijlocul lunii septembrie a.c., ambasadorul SUA în Grecia, declara că SUA ar intenţiona să achiziţioneze portul grecesc Alexandroupoli.

Coroborând cele două declaraţii putem estima că SUA se pregătesc să creeze un ”coridor NATO” destinat blocării Rusiei în Marea Neagră. Dar oare de ce este important portul grecesc amintit? Portul Alexandroupoli are o importanţă deosebită pentru politica SUA nu numai în Balcani, dar mai ales în Rusia. Conducta interconectoare Grecia-Bulgaria (IGB) şi conducta trans-adriatică (TAP) se află în proximitatea portului. Portul mai este important din perspectiva proximităţii sale faţă de Strâmtoarea Dardanele care face legătura între Marea Egee / Marea Mediterană şi Marea Neagră şi care este controlată de turci.

Turcia încalcă aproape zilnic spaţiul maritim şi aerian al Greciei, iar preşedintele turc este foarte agresiv în discursuri, prezintă hărţi pe care insulele greceşti din estul Mediteranei sunt ocupate de Turcia şi revendică suveranitatea asupra rezervelor de petrol şi gaze. De asemenea, Turcia ameninţă Grecia că o va ”inunda” cu imigranţi. În concluzie, Grecia are un vecin din ce în ce mai provocator şi cu atitudini expansioniste. În aceste condiţii, este de aşteptat ca Rusia să continue să nu reacţioneze la provocările Turciei împotriva Greciei, mai ales când relaţiile dintre Moscova şi Ankara sunt pe un trend ascendent.

Drept urmare, SUA încearcă să capitalizeze această situaţie şi să o valorifice în favoarea propriilor interese, prin accentuarea problemelor de securitate la care este supusă Grecia. Dacă guvernul de la Atena va decide să accepte oferta SUA, va fi o lovitură puternică pentru expansionismul turc în Marea Egee şi va crea o ameninţare majoră de securitate pentru Rusia. Nu trebuie uitat faptul că, în ciuda declinului demografic şi economic al Greciei din ultimii ani, forţele aeriene şi navale ale Greciei sunt printre cele mai bine dotate şi antrenate din NATO.

Sub pretextul asigurării sau sporirii securităţii Greciei, SUA încearcă să îşi ”aducă mai aproape” Grecia, o rivală tradiţională a Turciei, într-un moment în care Ankara continuă să sfideze NATO prin consolidarea relaţiilor cu Rusia. Odată cu achiziţia acestui port, SUA vor fi ”mai prezente” în Balcani (SUA mai pot folosi portul grecesc Souda Bay) şi vor putea opri cu uşurinţă comerţul maritim rusesc prin Marea Neagră prin blocarea Dardanelelor.

Cu oferta sa cu accent pe securitate, SUA vor provoca probabil dezbateri uriaşe la Atena, deoarece Grecia are nevoie de asigurări de securitate, dar nu va dori să provoace Rusia, ţară pe care grecii nu o văd ca un posibil adversar. Grecii îşi amintesc de credinţa lor ortodoxă creştină împărtăşită cu Rusia şi de rolul militar şi diplomatic al Moscovei în asigurarea independenţei Greciei faţă de Imperiul Otoman. Cu toate acestea, controlul portului Alexandroupoli de către SUA poate slăbi semnificativ capacităţile Rusiei de la Marea Neagră.

Pentru a evita acest scenariu, Rusia ar putea acţiona ca mediator între Ankara şi Atena, aşa cum a demonstrat şi în Siria, acum şi în Afganistan. Şansele sunt crescute în condiţiile în care relaţiile dintre Ankara şi Moscova înfloresc, iar Rusia este privită pozitiv de către majoritatea grecilor. În acest moment, Rusia se află într-o poziţie unică pentru a putea media între Grecia şi Turcia şi pentru a împiedica SUA să dobândească portul Alexandroupoli.

UNIUNEA EUROPEANĂ

UE întăreşte cooperarea în combaterea terorismului

Conform unui comunicat de presă al Eurojust, UE a creat un Registru judiciar de combatere a terorismului (Counter-Terrorism Register - CTR) pentru a consolida răspunsul judiciar al statelor membre la ameninţările teroriste şi pentru a îmbunătăţi nivelul de securitate a cetăţenilor. CTR, care a intrat în vigoare la 1 septembrie, centralizează informaţiile judiciare despre procedurile iniţiate în diferite state ale UE împotriva persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni de terorism. Informaţiile centralizate vor facilita coordonarea dintre procurori şi identificarea persoanelor sau reţelelor suspecte sau care fac obiectul cercetărilor în cazuri specifice, cu potenţiale implicaţii transfrontaliere. CTR este gestionat de Eurojust şi funcţionează 24 de ore din 24.

În urma atacurilor teroriste din Franţa, de la Paris şi Saint-Denis, în noiembrie 2015, au fost identificate legături transfrontaliere între suspecţi. Ulterior, Franţa, Germania, Spania, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda au luat iniţiativa înfiinţării unui registru la Eurojust în vederea colectării informaţiilor judiciare cu privire la activităţile şi reţelele teroriste şi a identificării modalităţilor de coordonare. Dimensiunea internaţională şi multilaterală a luptei împotriva terorismului, precum şi importanţa schimbului de informaţii, au fost demonstrate prin numărul tot mai mare de proceduri judiciare în curs care ajung la cunoştinţa Eurojust (580 în 2018).

Preşedintele Eurojust, Ladislav Hamran, a declarat: „Registrul de combatere a terorismului reprezintă un pas înainte important în contextul luptei împotriva terorismului. În condiţiile în care teroriştii operează în prezent din ce în ce mai mult în cadrul reţelelor transfrontaliere, UE trebuie să acţioneze în acelaşi sens. Oferind feedback rapid, în cadrul procedurilor judiciare, cu privire la legăturile transfrontaliere, putem îmbunătăţi nivelul de coordonare şi accelerare a acţiunilor împotriva persoanelor suspectate de săvârşirea activităţilor teroriste. Deţinerea informaţiilor corecte este esenţială în vederea combaterii terorismului şi va consolida UE ca spaţiu de justiţie şi securitate.”

Toate statele membre pot utiliza CTR şi pot înregistra informaţii referitoare la persoanele suspecte. Au fost convenite standarde comune în ceea ce priveşte informaţiile care se impun a fi furnizate, asigurându-se respectarea normelor existente în materie de protecţie a datelor personale.

CTR reprezintă o bază de date unică a UE pentru toate tipurile de activităţi teroriste, inclusiv grupări de extremă dreapta şi stânga. CTR se concentrează exclusiv asupra procedurilor judiciare şi condamnărilor şi prin urmare nu se va suprapune cu analiza penală efectuată de Europol.

Comisia Europeană înfiinţează Direcţia Generală pentru Industria de Apărare şi Spaţiu

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, pe 10 septembrie, că va înfiinţa Direcţia Generală pentru Industria de Apărare şi Spaţiu.

„Uniunea Europeană nu va fi niciodată o alianţă militară”, a spus Ursula von der Leyen. „Dar statelor membre ale Uniunii Europene li s-a spus de multe ori... că achiziţiile comune pentru forţele lor armate sunt de o importanţă capitală”, a declarat şefa Comisiei Europene. Von der Leyen a mai adăugat: ”Acest plan va aduce beneficii NATO conduse de americani, din care fac parte multe state UE. NATO va reprezenta întotdeauna apărarea noastră colectivă”.

Direcţia generală va fi pusă sub controlul comisarului francez pentru piaţa internă (Sylvie Goulard, dacă va fi confirmată), care va fi responsabil pentru trei domenii: economia digitală şi societatea, industria europeană şi piaţa unică şi industria apărării şi spaţiu. Astfel, Goulard va fi responsabilă de trei direcţii generale: Direcţia generală pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri (DG GROW), Direcţia generală pentru reţele de comunicaţii, conţinut şi tehnologie (DG CNECT) şi Direcţia Generală pentru Industrie şi Spaţiu de Apărare (DG pentru Industrie şi Spaţiu de Apărare).

În domeniul industriei de apărare şi spaţiului, Directorul General va:

▪ implementa Fondul European de Apărare - un nou instrument care va oferi sprijin financiar pentru proiectele comune de cercetare şi industrie;

▪ asigura o piaţă europeană deschisă şi competitivă a echipamentelor de apărare şi aplicarea normelor UE privind achiziţiile publice în domeniul apărării;

▪ implementa Planul de acţiune privind mobilitatea militară (în colaborare cu DG MOVE);

▪ favoriza o industrie spaţială inovatoare în UE;

▪ implementa programul spaţial viitor, care acoperă Sistemul european global de navigaţie prin satelit (Galileo), Serviciul european de suprapunere a navigaţiei geostatice (EGNOS) şi Programul european de observare a Pământului (Copernicus).

Directorul General pentru industria de apărare şi spaţiu va lua în subordine unităţile care au funcţionat până acum în cadrul DG GROW şi au fost responsabile pentru problemele legate de spaţiu şi de piaţa achiziţiilor publice de apărare. Este de aşteptat ca, odată cu adoptarea cadrului financiar multianual 2021-2027 şi stabilirea volumului de finanţare a Fondului European de Apărare, să fie înfiinţate noi instituţii pentru gestionarea fondului industriei de apărare şi spaţiului.

▪ Înfiinţarea unei direcţii generale (DG) pentru apărare a fost discutată la Bruxelles de mai bine de un an. Decizia de înfiinţare a DG pentru industrie şi spaţiu de apărare este un semnal politic care indică faptul că politica de apărare devine un domeniu de activitate din ce în ce mai important atât al Comisiei Europene, cât şi al întregii UE. Directorul General pentru Industria de Apărare şi Spaţiu ar trebui să se preocupe de creşterea cooperării între statele membre ale UE în domeniul industriei de apărare, capacităţilor militare, gestionării civile a crizelor cu participarea UE şi al mobilităţii militare.

▪ Din perspectiva îmbunătăţirii activităţii în politica de apărare, sarcinile şi poziţia noii DG în structura Comisiei Europene sunt privite cu scepticism de către unele state, în condiţiile în care competenţele DG sunt limitate la industria de apărare şi la programele spaţiale care au fost gestionate de DG GROW. Prin prisma mobilităţii militare, contribuţia noului DG va fi minoră în condiţiile în care finanţarea acestui proiect este parte a Connecting Europe (CEF) 2021-2027 şi care va rămâne în competenţa DG MOVE.

▪ Înfiinţarea noii DG pentru industria de apărare şi spaţiu se încadrează în planurile noului preşedinte al Comisiei Europene. Când a prezentat liniile directoare politice pentru noua Comisie Europeană („O Uniune care se străduieşte mai mult”), von der Leyen a afirmat că „avem nevoie de paşi îndrăzneţi pentru o apărare a UE autentică”. Astfel, nu poate fi exclus ca, pe lângă instrumentele actuale, noi iniţiative să fie introduse.

ACHIZIŢII MILITARE ŞI INDUSTRIA DE APĂRARE

Înfiinţarea unui nou Centru multinaţional de formare a echipajelor de elicoptere

La sfârşitul lunii august, Consiliul de conducere al EDA a aprobat ca noul centru multinaţional de formare a echipajelor de elicoptere (MHTC) să fie înfiinţat la Sintra, Portugalia. EDA, împreună cu 18 dintre statele sale membre, vor lucra la aranjamentul tehnic (TA) pentru deschiderea acestei facilităţi până la sfârşitul anului 2022.

Aprobarea înfiinţării centrului marchează cea mai recentă etapă dintr-o lungă serie de proiecte destinate elicopterelor gestionate de EDA din 2009. În prezent, EDA gestionează trei programe destinate elicopterelor. Cele trei programe vizează îmbunătăţirea interoperabilităţii şi creşterea gradului de standardizare în pregătirea echipajelor elicopterelor, prin activităţi comune de instruire şi utilizarea de tactici, tehnici şi proceduri (TTP) comune.

Proiectele EDA includ un curs de tactică pentru elicoptere (HTC) şi un curs de formare a instructorilor pentru tactica elicopterelor (HTIC). Primul proiect se concentrează pe îmbunătăţirea abilităţii tactice a echipajelor de elicoptere şi se realizează prin cursuri teoretice şi instrucţie pe simulatoare de zbor la baza aeriană Linton-on-Ouse din Marea Britanie. Cursul de instructori se bazează pe utilizarea celor mai bune echipaje în instruire pe baza conceptului ”train the trainer”. Cursul de instructori se desfăşoară la sol în Marea Britanie şi prin antrenament real în Suedia.

Cel de al treilea proiect al EDA este cel dedicat exerciţiilor complexe care reunesc echipaje de elicoptere, forţe terestre, unităţi de război electronic, forţe speciale. Astfel de exerciţii au loc anual şi se desfăşoară sub numele de ”Blade”. Următorul exerciţiu de acest tip ”Swift Blade” va avea loc în Belgia şi Olanda, în aprilie 2020.

EDA nu are menirea de furnizor de programe de pregătire de lungă durată, ci mai degrabă este un catalizator pentru pregătirea în comun şi întrunit a militarilor din diferite specialităţi. EDA lansează iniţiative care oferă valoare adăugată. În momentul în care aceste proiecte au ajuns la stadiul de maturitate, EDA încurajează statele membre sau organizaţiile multinaţionale să preia responsabilitatea administrativă şi organizatorică a acestor activităţi, permiţând Agenţiei Europene să se concentreze pe dezvoltarea unor noi iniţiative.