MAS Raport SpecialNATO - UE

Raport săptămânal NATO - UE LEVANT Balkanii de Vest Regiunea Mării Negre

30 noiembrie 2019 - Rapoarte speciale - NATO - UE

EVENIMENTE POLITICO-MILITARE NATO-UE (NOIEMBRIE)

Monitorul Apărării şi Securităţii

• Germania şi SUA doresc o interoperabilitate crescută • Coeziunea NATO şi cel de-al cincilea domeniu operaţional – spaţiul cosmic • PESCO – noi proiecte aprobate • UE întăreşte FRONTEX • Germania îşi măreşte cheltuielile pentru apărare … dar rămâne sub pragul de 2%

Sursă foto: Mediafax

NATO

Germania şi SUA doresc o interoperabilitate crescută

La 24 octombrie 2019, şefii statelor majore ale forţelor terestre din Germania şi SUA, gl.lt  Jörg Vollmer şi omologul său, gl. James McConville, au convenit să semneze „Declaraţia de viziune strategică”. Obiectivul final al acestui document este de a creşte semnificativ interoperabilitatea între forţele terestre din cele două state până în 2027, la toate nivelurile organizaţionale.

Printre altele, acordul prevede şi dezvoltarea unei proceduri coordonate în domeniile culegerii şi schimbului de informaţii la nivel tactic, permiţând o mai bună coordonare a targetingului, dar şi o creştere a interoperabilităţii în domeniul supravegherii şi cercetării. Toate aceste schimbări vor fi deosebit de importante pentru forţele terestre din cele două ţări, îndeosebi în operaţiile cu un ritm rapid al acţiunilor de luptă, în care schimbul rapid şi oportun de informaţii poate însemna un avantaj decisiv.

Forţele terestre germane mai au un acord similar semnat cu Olanda, în care se prevede crearea unei reţele între forţele armate ale celor două state, în special pentru forţele terestre (TEN – Tactical Edge Network). TEN va avea sediul în Koblenz, pentru partea germană, şi în Centrul pentru tehnologie şi proiectare din Amersfoort, în Olanda.

Atunci când va fi complet implementat, TEN va permite contactul în timp real între Bundeswehr şi programul de comunicare tactică FOXTROT al forţelor armate ale Olandei, permiţând schimbul rapid de informaţii, precum şi vizualizarea ordinelor de acţiune, generând un timp de răspuns mai scurt pe câmpul de luptă. În ceea ce priveşte finanţarea, partea germană o estimează la 12 miliarde de euro pentru perioada din 2019-2030. În principal, fondurile vor fi destinate modernizării a 25.000 de vehicule militare, precum şi pentru dotarea a 155.000 de militari cu echipamente noi, cum ar fi sisteme de calculatoare, receptoare radio, tablete şi telefoane inteligente care să permită vizualizarea sau transmiterea unor informaţii în timp real.

În mod firesc se ridică mai multe întrebări: De ce ar fi nevoie de două acorduri bilaterale care, în general, au acelaşi scop – creşterea interoperabilităţii între forţele terestre? Operatorii germani de la nivel tactic vor şti pe care reţea să disemineze informaţiile culese? Câte echipamente va transporta soldatul german – unul pentru cooperarea cu SUA şi unul pentru cooperarea cu Olanda? Vor fi, într-un final, integrate cele trei sisteme – cel german, cel olandez şi cel american?

În ciuda acestor posibile probleme, ambele acorduri sunt binevenite.

 

Coeziunea NATO şi cel de-al cincilea domeniu operaţional – spaţiul cosmic

În contextul în care China şi Rusia testează şi operaţionalizează tehnologii care pot ameninţa accesul şi libertatea NATO de a opera în spaţiul cosmic, miniştrii de externe din ţările membre ale Alianţei au decis declararea spaţiului drept al cincilea domeniu operaţional al NATO, pe lângă domeniile terestru, maritim, aerian şi cyber. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat importanţa accesului aliaţilor la serviciile, produsele şi capabilităţile spaţiale atât din perspectiva operaţiilor şi misiunilor proprii, cât şi pentru o descurajare şi apărare aliată coerentă. În acelaşi timp, el a afirmat că Alianţa nu se va implica în militarizarea spaţiului cosmic, prin dislocarea de arme şi va evita duplicarea eforturilor naţionale în acest domeniu, în condiţiile în care din cei 2.000 de sateliţi care orbitează Terra, 900 aparţin SUA, iar alţi 200 aparţin altor state membre ale NATO.

Decizia NATO vine în contextul în care nedorind să rateze momentul de fi primul în domeniu şi de a-şi dovedi potenţa în faţa SUA, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat, în iulie a.c., crearea Comandamentului spaţial francez. Ulterior, în august, preşedintele Donald Trump participa la înfiinţarea Comandamentul Spaţial al SUA, în subordinea forţelor aeriene. Dacă Congresul va autoriza acest lucru, Comandamentul Spaţial ar putea deveni cea de a şasea categorie de forţe din cadrul departamentului american al apărării, alături de forţele terestre, navale, aeriene, infanteria marină şi garda de coastă.

Decizia finală va fi luată în cadrul summit-ului NATO de la Londra … un summit dur, în care toţi aliaţii trebuie convinşi să aloce 2% din PIB domeniului apărării, iar rivalităţile dintre SUA şi Franţa trebuie aplanate. Turcia, membru NATO, a achiziţionat deja armament rusesc, împotriva sfaturilor primite de la SUA şi de la alţi membri ai Alianţei, iar alte ţări, printre care şi Italia, s-au înscris în iniţiativa Chinei ”Belt and Road”. În ajunul împlinirii a 70 de ani de la crearea NATO, cea mai mare provocare a lui Jens Stoltenberg este menţinerea coeziunii şi relevanţei Alianţei. Să fie spaţiul cosmic rezolvarea?

 

UNIUNEA EUROPEANĂ

PESCO – noi proiecte aprobate

Sub egida PESCO, în reuniunea ministerială desfăşurată în data de 12 noiembrie a fost aprobată cea de a treia etapă de dezvoltare, materializată printr-o serie de 13 proiecte. PESCO reprezintă un cadru de cooperare între statele membre UE care decid să se reunească şi să realizeze proiecte cu finanţare din bugetele naţionale pentru dezvoltarea capabilităţilor militare definite ca prioritare prin intermediul Planului de dezvoltare a capabilităţilor (CDP). Negocierile privind proiectele de apărare europeană s-au desfăşurat pe parcursul mai multor luni, decizia de adoptare a acestora urmând apelului recent făcut de preşedintele francez, Emmanuel Macron, privind consolidarea cooperării statelor europene în domeniul apărării, la puţin timp după ce a afirmat că NATO este „în moarte cerebrală”.

Prin cele 13 proiecte aprobate se urmăreşte „trecerea treptată de la proiecte izolate la activităţi de cooperare planificate şi bazate pe impact, în scopul stabilirii unei arhitecturi coerente de capabilităţi de apărare”. Cea de a treia etapă de dezvoltare este marcată de amplificarea cercetării şi dezvoltării tehnologiilor în domeniile cibernetic şi spaţiului cosmic. De asemenea, proiectele aprobate vizează îmbunătăţirea colaborării pentru dezvoltarea capabilităţilor de apărare pe mare, în aer şi în spaţiu.

Franţa, Germania, Italia şi Spania conduc 7 din cele 13 proiecte, în timp ce conducerea a şase proiecte este împărţită între ţările din Europa de sud şi de est (Portugalia, Ungaria, Polonia şi România).

România este naţiune lider pentru proiectele ”Poligon de antrenament în domeniul CBRN” (CBRNDTR – CBRN Defence Training Range) şi ”Reţeaua UE pentru centrele de scafandrii” (EUNDC – EU Network of Diving Centres). La primul proiect, participă Franţa şi Italia, iar la cel de al doilea Bulgaria şi Franţa.

Cinci din cele 13 proiecte se referă la facilităţi de formare şi antrenare.  În cadrul acestora se urmăreşte îmbunătăţirea cooperării între militari, prin utilizarea unor proceduri de acţiune comune. Proiectele se concentrează pe diferite aspecte ale instruirii tactice, cum ar fi simularea (EUROSIM), apărarea cibernetică (EU CAIH), acordarea asistenţei medicale pentru forţele speciale (SMTC), apărarea CBRN (CBRNDTR) şi coordonarea pregătirii în cadrul centrelor de scufundări (EUNDC). Celelalte proiecte prevăd realizarea unor nave de patrulare (EPC), a unui echipament de bruiaj electronic aeropurtat (AEA) şi a unei tehnologii de monitorizare a rachetelor balistice (TWISTER).

Proiectele aprobate la începutul lunii noiembrie, materializează un progres semnificativ în privinţa cooperării şi coordonării membrilor participanţi la PESCO concomitent cu întărirea cooperării europene în domeniul apărării.

 

UE întăreşte FRONTEX

La începutul lunii noiembrie, Consiliul European a adoptat oficial propunerea Comisiei de consolidare a Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (FRONTEX).

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi comisarul pentru afaceri interne, migraţie şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, au precizat că, prin noul regulament adoptat de Consiliu, se realizează transformarea FRONTEX într-o structură cu propriul personal care va fi aptă să ofere un real sprijin statelor membre pentru gestionarea frontierei externe a UE, oriunde şi ori de câte ori este nevoie.

Noul regulament al Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă consolidează instituţia din punct de vedere al personalului şi al echipamentelor. De asemenea, acordă un mandat mai larg instituţiei pentru a sprijini activităţile statelor membre, în special în ceea ce priveşte controlul la frontieră şi cooperarea cu ţările terţe, în special cu cele care au graniţă comună cu UE. Noul regulament va încorpora Sistemul European de Supraveghere a Frontierei (EUROSUR) în cadrul FRONTEX, pentru a îmbunătăţi funcţionarea acestuia.

Pentru a asigura gestionarea coerentă a frontierelor externe ale UE şi pentru a putea răspunde potenţialelor crizelor, FRONTEX va avea la dispoziţie o structură de personal proprie, formată din apx. 10.000 de persoane, până în 2027.

 

ACHIZIŢII MILITARE ŞI INDUSTRIA DE APĂRARE

Germania îşi măreşte cheltuielile pentru apărare … dar rămâne sub pragul de 2%

Comisia de buget din Bundestag, parlamentul german, a aprobat, la 14 noiembrie, un buget destinat apărării în valoare de peste 50,3 de miliarde de euro, pentru anul fiscal 2020. Purtătorul de cuvânt al ministerului german al apărării a declarat la 18 noiembrie că, în 2019, Germania a alocat pentru sectorul apărării 47,9 miliarde de euro sau echivalentul a 1,39% din produsul intern brut (PIB) al acestei ţări. Pentru anul 2020, cheltuielile planificate sunt de 50,3 miliarde euro sau 1,42% din PIB.

Bugetul ministerului apărării german va fi orientat spre achiziţia de armamente şi echipamente, întreţinerea şi acoperirea costurilor de exploatare a tehnicii, precum şi pentru salarizarea personalului. Mai mult de 655 milioane de euro vor fi investiţi în achiziţii, cum ar fi vehicule de transport, nave de luptă, echipamente de comunicaţii şi uniforme. De asemenea, Bundeswehr intenţionează ca o parte din buget să fie alocat transportului gratuit pe calea ferată pentru militari.

Alocările bugetare pentru echiparea militarilor vor creşte cu apx. 155 de milioane de euro, în special în ceea ce priveşte echipamentele de protecţie.

Bugetul pentru anul 2020 include şi cheltuieli pentru proiectul Groupware Bw. Prin acest proiect se va realiza o nouă platformă digitală cu peste 190.000 de utilizatori, care vor avea acces la servicii de e-mail, audio / video şi chat la locul de muncă. Aceasta se bazează pe familia de produse Microsoft. În plus, Comisia pentru buget din Bundestag a alocat fonduri suplimentare pentru proiectul ”Herkules”, astfel încât în perioada 2020-2023 să poată fi contractate noi servicii suplimentare de tehnologie informaţională de la compania BWI GmbH.

În ciuda acestei creşteri, alocările pentru sectorul apărării se situează sub minimul de 2%, obiectiv stabilit în cadrul NATO. Cu toate că ministrul german al apărării se arată optimist privind acest buget şi speră la creşteri pentru anii următori, preşedintele american Donald Trump va continua să arate Germania ”cu degetul” pentru neîndeplinirea obiectivului de finanţare din cadrul NATO.

Anunţul a fost făcut cu câteva săptămâni înaintea summit-ului NATO de la Londra din 3-4 decembrie, la care unul dintre subiectele fierbinţi va fi majorarea cheltuielilor pentru apărare în cadrul Alianţei.