Evenimente politico-militare NATO-UE / Martie 2019

NATO

• Raportul anual al Secretarului General: „NATO: potrivit pentru viitor”
• Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate in Europa (SHAPE) va avea un nou comandant
UNIUNEA EUROPEANĂ
• Reuniunea Informală a Comitetului Special Athena
• Consiliului de asociere UE – Turcia
• Reuniunea Consiliului Afaceri Externe
• Reuniunea Consiliului European

ACHIZIŢII MILITARE ŞI INDUSTRIA DE APĂRARE
• 525 de milioane de euro pentru Eurodrone şi alte proiecte comune de cercetare şi industriale prin Fondul european de apărare

NATO

Raportul anual al Secretarului General: „NATO: potrivit pentru viitor”

În perspectiva evenimentelor care vor marca 70 de ani de la înfiinţarea NATO - reuniunea miniştrilor de externe de la Washington DC în aprilie şi întâlnirea liderilor Alianţei de la Londra din decembrie, Secretarul General al Alianţei, Jens Stoltenberg, a prezentat pe 14 martie, raportul său anual pentru anul 2018. Dezideratul major al Alianţei, pentru a rămâne un pilon al stabilităţii pentru generaţiile viitoare, l-a constituit unitatea membrilor săi şi continuarea modernizării NATO.

Întărirea poziţiei de descurajare şi de apărare a NATO, consolidarea apărării cibernetice, combaterea terorismul internaţional, aprofundarea parteneriatelor au făcut ca, în anul 2018, Alianţa să poată răspunde provocărilor actuale, adaptându-se provocărilor de mâine şi investind în viitor.

Principala responsabilitate a NATO, de a proteja şi apăra teritoriul şi populaţiile Alianţei împotriva oricărui atac, este îndeplinită de întreg personalul, bărbaţi si femei, aparţinând forţelor armate ale ţărilor aliate şi ale celor partenere. Sub pavilionul NATO, aceştia, din nordul îndepărtat până la Marea Mediterană şi de la Oceanul Atlantic de Nord până în Afganistan, sunt hotărâţi să asigure securitatea naţiunilor, ei reprezentând expresia cea mai clară şi cea mai puternică a tot ceea ce înseamnă Alianţa.

Consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO în mediul terestru, aerian, naval, spaţial şi cibernetic, prin adaptarea şi consolidarea răspunsului adecvat unui mediu de securitate complex şi imprevizibil cu o serie de provocări şi ameninţări statale şi non-statale, inclusiv atacuri teroriste, cibernetice şi hibride a reprezentat preocuparea comună a liderilor organizaţiei Nord-Atlantice.

Din perspectiva investiţiilor în securitate, raportul arată că aliaţii europeni şi Canada au crescut valoarea cheltuielilor de apărare cu aproximativ 4% şi că, în perioada 2016-2018, au contribuit cu o sumă suplimentară cumulată de peste 41 de miliarde de dolari. De asemenea, în anul 2018, şapte aliaţi, din cei opt care s-au angajat, au ajuns la 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, de la trei aliaţi în 2014.

Modernizarea Alianţei a reprezentat unul din obiectivele principale ale anului 2018, un an plin de reforme pentru NATO. Structura de comandă a beneficiat de o adaptare majoră prin constituirea celor două comandamente la Norfolk (SUA) si Ulm (Germania), precum şi a Centrului de Operaţii Cibernetice la Mons (Belgia). Tot în domeniul modernizării, decizia liderilor aliaţi de a îmbunătăţi sistemul de procurare a capabilităţilor militare, prin intermediul NATO, va asigura reducerea birocraţiei inutile şi a complexităţii procedurilor specifice, precum şi transparenţa procesului de asigurare a acestora, la termenele şi costurile convenite. Din acest punct de vedere, finanţarea comună a NATO, va constitui un pilon al solidarităţii Alianţei pentru anii ce vor veni.

Pregătirea NATO pentru epoca digitală este esenţială pentru succesul Alianţei. Abordarea tehnologiilor digitale pentru asigurarea comunicaţiilor, comandă şi control, capabilităţi şi servicii de tehnologie a informaţiilor, va contribui la utilizarea coerentă şi eficientă a tehnologiei informaţiei în cadrul structurilor civile şi militare ale Alianţei. De asemenea, NATO lucrează în parteneriat cu industria pentru a explora aplicarea analizelor şi a inteligenţei artificiale iar obiectivul este de a crea şi utiliza, până în anul 2025, un set standardizat de aplicaţii pentru tehnologia informaţiei şi servicii.  

Menţinerea avantajului tehnologic reprezintă cheia succesului Alianţei,  iar pentru aceasta, NATO va trebui să-şi continue colaborarea cu industria. O industrie de apărare puternică va stimula inovaţia şi va produce capabilităţile de vârf ale NATO. Forumul „Industria NATO” a devenit un eveniment important pentru funcţionarii din structurile de securitate şi comandanţii militari, aliaţi şi parteneri, iar evenimentul găzduit de Germania, în noiembrie 2018, a oferit o platforma de discuţii pentru aceştia şi lideri din industria de apărare, think-tank-uri şi mediul academic.

Pregătirea Alianţei prin exerciţii reprezintă un element important al descurajării şi contribuie la dezvoltarea de noi capabilităţi pentru a demonstra puterea militară a NATO în faţa oricărui adversar potenţial.

În anul 2018, NATO a efectuat 104 exerciţii, cu participare aliată şi parteneri, diversificate ca domeniul de aplicare, durată şi formă. Adăugând la acestea cele 188 de exerciţii naţionale asociate cu NATO, raportul concluzionează că acestea au contribuit la îmbunătăţirea interoperabilităţii şi consolidarea posturii de descurajare a NATO.

Ca sursă de stabilitate şi de securitate în lumea de astăzi, NATO contribuie la proiectarea stabilităţii prin operaţiunile sale, instruirea forţele armate ale ţărilor partenere şi, nu în ultimul rând, prin implicarea şi dialogul politic. În anul analizat în raport, NATO, prin lupta împotriva terorismului, operaţiunile şi misiunile în cadrul Alianţei, aprofundarea consultărilor cu partenerii şi sprijinul acestora, lansarea noii misiuni de instruire în Irak,  cooperarea cu Uniunea Europeană şi invitarea în organizaţie a Macedoniei de Nord, a demonstrat că, în această perioadă de creştere a tensiunilor geopolitice, aprofundarea dialogului politic ajută la stimularea înţelegerii regionale şi la schimbul de expertiză.

Ca o concluzie generală, Raportul anual al Secretarului General, demonstrează că NATO este o familie în continuă creştere iar angajamentul comun de a asigura protecţie reciprocă va asigura puterea Alianţei.

Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate în Europa (SHAPE) va avea un nou comandant

Aşa cum anticipam încă din luna decembrie (aici), generalul Tod Wolters (US AF) a fost nominalizat de preşedintele Trump pentru funcţia de comandant al Comandamentului Suprem al Puterilor Aliate în Europa (SHAPE). Cu acordul NATO, primit deja, urmează a fi confirmat de Senatul SUA pentru a putea ocupa aceasta funcţie începând cu luna mai a acestui an. Din această poziţie, generalul Wolters va conduce şi Comandamentul European al SUA.

El îi va succeda în funcţie generalului Curtis M. Scaparrotti (US Army) şi va avea în responsabilitate elaborarea directivelor generale şi desfăşurarea operaţiunilor militare globale ale NATO. Într-un cadru general, generalul Wolters va răspunde de supravegherea operaţiunilor NATO în Afganistan, Kosovo şi Irak şi de punerea în aplicare a deciziilor summit-urilor de la Varşovia şi de la Bruxelles. Va urmări ca postura de descurajare şi apărare a Alianţei să rămână credibilă, coerentă şi trainică asigurând-se că Alianţa va continua să protejeze libertatea şi securitatea tuturor aliaţilor. De asemenea, el va continua facilitarea comunicării Mil-to-Mil cu şeful Statului Major General al Forţelor Armate şi primul adjunct al ministrului apărării din Federaţia Rusă, pentru a promova predictibilitatea şi transparenţa militară în relaţia NATO-Rusia.

Notă biografică. Generalul Tod Wolters este absolvent al Academiei Forţelor Aeriene în anul 1982. El şi-a început cariera de pilot pe avionul uşor, de atac şi observare OV-10, ulterior devenind pilot pe F-15. Pe parcursul carierei sale, a zburat pe F-22, T-38 şi A-10. A participat în Operaţia Desert Storm, la războaiele din Irak şi Afganistan. În acest moment, în baza aeriană Ramstein din Germania, el ocupă funcţia de comandant al Forţelor Aeriene ale S.U.A. din Europa şi Africa. Din această poziţie, îndeplineşte funcţia de comandant al Comandamentului Aliat al Forţelor Aeriene al NATO şi Director al Centrului de Competenţă al Puterii Aeriene Întrunite.

Generalul Wolters va prelua noul său rol în NATO într-un moment în care Alianţa se pregăteşte pentru eventuala dispariţie a Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), un pact de dezarmare ruso-american care a protejat Europa în ultimele trei decenii.

Dintre provocările ce stau în faţa noului comandant NATO putem enumera apariţia unei potenţiale baze americane în Polonia, agresiunea hibridă a Rusiei în Balcani şi Marea Neagră şi lobby-ul puternic al Ucrainei pentru un ajutor militar substanţial şi sprijinirea dorinţei acesteia de a se alătura NATO.

În plus faţă de aceste elemente, Iniţiativa Europeană de Descurajare va constitui o alta provocare pentru noul comandant al NATO, în calitatea sa comandant al Forţelor Americane în Europa, în condiţiile în care bugetul destinat acestui program va suferi o diminuare de aproximativ 10% în noul an financiar. Suma de 5,9 miliarde de dolari va fi utilizata cu predilecţie în beneficiul Forţelor Terestre pentru creşterea prezenţei militare americane în Europa, exerciţii suplimentare şi instruirea cu aliaţii şi partenerii, îmbunătăţirea pre-poziţionării echipamentelor americane în Europa, îmbunătăţirea infrastructurii pentru instruire şi construirea capabilităţilor aliate şi partenere. Toate acestea în condiţiile în care Forţele Aeriene investesc deja în construcţii militare importante pentru Islanda şi Polonia.

UNIUNEA EUROPEANĂ

Reuniunea Informală a Comitetului Special Athena

În zilele de 7 şi 8 martie, conform calendarului de activităţi al Preşedinţiei României la Consiliul UE, Ministerul Apărării Naţionale a organizat, la Bucureşti, Reuniunea Informală a Comitetului Special Athena.

Înfiinţat la 1 martie 2004, de către Consiliul Uniunii Europene, Mecanismul Athena gestionează finanţarea costurilor comune legate de operaţiunile militare ale UE în cadrul politicii comune de securitate şi apărare a UE (PSAC). Finanţarea se face dintr-un fond special destinat, realizat prin contribuţiile statelor membre cu o cotă anuală bazată pe venitul naţional brut.

Pe timpul reuniunii, discuţiile s-au concentrat pe aspecte ce ţin de revizuirea regulilor financiare, în special în ceea ce priveşte amendarea procedurii de achiziţii publice. Pe parcursul sesiunii de lucru au fost evidenţiate lecţiile desprinse din practica finanţării operaţiilor şi misiunilor, precum şi recomandările rezultate în urma activităţilor de audit asupra achiziţiilor publice, recomandări care au indicat necesitatea revizuirii anumitor prevederi ale actualelor reguli financiare ale Mecanismului Athena.

Consiliului de asociere UE – Turcia

Pe 14 martie 2019, la Bruxelles a avut loc cea de-a 54-a şedinţă a Consiliului de asociere Turcia-UE. După aproape patru ani (18 mai 2015), reuniunea celui mai înalt organism decizional dintre UE şi Turcia s-a întrunit pentru continuarea şi diversificarea dialogului instituţional. Alături de Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate - Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, au participat ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, ministrul adjunct de externe, Faruk Kaymakçı, precum şi Johannes Hahn, comisarul UE pentru politica europeană de vecinătate şi negocierea extinderii.

Consiliul de asociere UE - Turcia a fost înfiinţat în conformitate cu Acordul de la Ankara, şi a intrat în vigoare la 1 decembrie 1964. În anul 1987 Turcia a solicitat aderarea la UE iar discuţiile pentru aderare au început în anul 2005. Obiecţiile administraţiei cipriote greceşti şi opoziţia din partea Germaniei şi a Franţei au făcut ca aceste discuţii să fie blocate în anul 2007. De-a lungul timpului, negocierile a avut nenumărate sincope ce au culminat în anul 2016 (24 noiembrie), cu suspendarea negocierilor. Decizia suspendării (nu era obligatorie, n.n.) a fost adoptată de Parlamentul European şi avea în vedere îngrijorările legate de respectarea drepturilor omului şi de supremaţia legii. În anul 2017, oficialii UE au declarat că politicile turceşti încalcă criteriile de eligibilitate de la Copenhaga pentru aderarea la UE.

La 26 iunie 2018, Consiliul Afaceri Generale al UE a declarat că „Turcia s-a îndepărtat de Uniunea Europeană. Prin urmare, negocierile de aderare a Turciei au încetat efectiv şi nu se pot lua în considerare alte capitole pentru deschidere sau închidere şi nu este prevăzută nicio altă activitate în vederea modernizării Uniunii vamale UE-Turcia”.

La aceasta reuniune, UE a reamintit Turciei concluziile Consiliului European din martie 2018 privind Marea Egee şi Mediterana de Est şi a exprimat solidaritatea europeană cu Republica Cipru în legătură cu declaraţiile oficialităţilor turce privind activitatea de foraj în zona economică exclusivă cipriotă. De asemenea, au fost discutate perspectivele de reluare a negocierilor pentru soluţionarea problemei Ciprului şi s-a exprimat disponibilitatea UE de a asista procesul atunci când ONU consideră că poate începe din nou.

În plus, au fost abordate criteriile politice şi economice ale aderării Turciei la UE, alinierea la acquis-ul comunitar, negocierile de liberalizare a vizelor, Uniunea vamală şi cooperarea financiară.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe

Desfăşurată la 18 martie 2019, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Afaceri Externe a coincis cu a 5-a aniversare a anexării ilegale a Crimeei de către Rusia.
Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate a UE şi miniştrii de externe au marcat evenimentul prin reiterarea elementelor-cheie ale poziţiei publice a UE faţă de această problematică.

Pe acest subiect, UE a declarat în repetate rânduri că nu recunoaşte această încălcare a dreptului internaţional şi că nu va recunoaşte, nici în viitor, acest lucru. UE se află în solidaritate cu Ucraina, susţinând suveranitatea şi integritatea sa teritorială.

În conformitate cu agenda discuţiilor, Înaltul Reprezentant şi miniştrii de externe au salutat rezultatele celei de-a treia conferinţe de la Bruxelles privind susţinerea viitorului Siriei şi a regiunii, reafirmând sprijinul UE pentru procesul politic condus de ONU. De asemenea, participanţii şi-au exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte situaţia umanitară din Venezuela, ce continuă să se deterioreze, reiterând necesitatea urgentă de a găsi o cale către un proces politic.

Consiliul a purtat un schimb amplu de opinii privind China şi relaţiile dintre UE şi China, miniştrii de externe salutând evaluarea comună făcută în comunicarea comună a Înaltului Reprezentant şi a Comisiei intitulată „UE-China: o viziune strategică”, adoptată la 12 martie.

Referitor la Republica Moldova, Consiliul a discutat despre rezultatul alegerilor parlamentare din 24 februarie. Miniştrii de externe au subliniat importanţa unui proces transparent şi credibil de formare a guvernului care să reflecte o adevărată majoritate parlamentară şi care să respecte rezultatul alegerilor. Aceştia au subliniat importanţa ne-interferenţei în procesul de negocieri pentru noul executiv şi au reamintit că UE nu sprijină partidele individuale şi actorii politici specifici, ci valori şi principii. Miniştrii de externe au confirmat importanţa principiului condiţionalităţii în acordarea asistenţei macrofinanciare, care a trebuit să fie oprită temporar ca urmare a deteriorării grave a statului de drept şi a nerespectării principiilor democratice.

Discutând despre Yemen, miniştrii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de îmbunătăţire a situaţiei umanitare grave, în special în ceea ce priveşte accesul la ajutorul umanitar reamintind că nu poate exista o soluţie militară pentru rezolvarea conflictului şi că singura cale de urmat este punerea în aplicare a Acordului de la Stockholm în toate prevederile sale.

Reuniunea Consiliului European

Şefii de state şi de guverne s-au reunit, la Bruxelles, în perioada 21-22 martie, în cadrul Consiliului Europei. Lucrările au fost conduse de Preşedintele Consiliului, Donald Tusk. În prima zi a lucrărilor, principalul subiect al dezbaterilor l-a constituit Brexit-ul. Desfăşurat în formatul articolului 50, cei 27 de membri au evaluat cele mai recente evoluţii legate de Brexit, acum când, la 29 martie 2019, se încheie perioada celor doi ani care au urmat anunţării de către Marea Britanie a intenţiei sale de a părăsi UE.

Liderii europeni au luat act de scrisoarea din 20 martie 2019 a prim-ministrului Theresa May, în care aceasta solicita amânarea Brexit-ului până la 30 iunie 2019. Aceştia au oferit o prelungire până la 22 mai 2019. Prelungirea va fi acordată dacă parlamentul britanic va aproba săptămâna viitoare acordul de retragere. În caz contrar, liderii UE convin asupra amânării Brexit-ului până la 12 aprilie 2019 şi se aşteaptă ca Regatul Unit „să indice, înainte de această dată, o cale de urmat”. „Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuţie a Acordului privind retragerea, care a fost convenit între Uniune şi Regatul Unit în noiembrie 2018.”

Ca răspuns, Consiliul European a aprobat (în conformitate cu articolul 50), de asemenea, Instrumentul referitor la acordul de retragere şi Declaraţia comună în completarea Declaraţiei politice, convenite între Comisia Europeană şi Guvernul Regatului Unit la Strasbourg, la 11 martie 2019

În continuare, liderii europeni au discutat despre pregătirile viitorului summit cu China, care va avea loc la Bruxelles, la 9 aprilie 2019. Rezultatul discuţiilor va contribui la pregătirile Agendei Strategice a UE, care va fi discutată la Sibiu, la 9 mai, şi adoptată în cadrul Consiliul European din iunie.

A doua zi, lucrările au debutat cu un schimb de opinii cu prim-miniştrii Islandei, Liechtenstein-ului şi Norvegiei pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a creării Spaţiul Economic European (European Economic Area - SEE).

Acordul privind Spaţiul Economic European a fost semnat în 1992 în Porto, Portugalia şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994. Aceasta prevede includerea legislaţiei UE care reglementează patru libertăţi - libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a persoanelor şi a capitalului - în întreaga Uniune Europeană.

Un alt subiect de discuţii l-a reprezentat Consolidarea bazei economice a UE, aceasta având o importanţă capitală pentru prosperitatea şi competitivitatea Europei, precum şi pentru rolul său pe scena mondială. În acest context, liderii europeni au purtat discuţii privind evoluţia viitoare a pieţei unice, uniunea pieţelor de capital, precum şi politicile şi dimensiunile digitale, industriale şi comerciale în cadrul procesului de pregătire pentru următoarea agendă strategică. Consiliul European a abordat priorităţile pentru semestrul european 2019 urmând să aprobe Recomandarea privind politica economică a zonei euro.

În cadrul temei privind schimbările climatice, discuţiile au oferit orientări privind direcţia generală şi priorităţile politice pentru a-i permite Uniunii Europene să prezinte, până în 2020, o strategie pe termen lung în conformitate cu Acordul de la Paris.

La capitolul combaterea dezinformării, şefii de stat sau de guvern au evaluat progresele înregistrate în combaterea dezinformării şi necesitatea de a apăra integritatea democratică a alegerilor europene şi naţionale în întreaga UE.

ACHIZIŢII MILITARE ŞI INDUSTRIA DE APĂRARE

525 de milioane de euro pentru Eurodrone şi alte proiecte comune, de cercetare şi industriale, prin Fondul european de apărare

Comisia Europeană a adoptat, pe 19 martie, programe de lucru pentru cofinanţarea proiectelor industriale comune de apărare în perioada 2019-2020 în valoare de până la 500 de milioane de euro. Alte 25 de milioane de euro au fost alocate pentru a sprijini proiectele de cercetare în colaborare, existente la această dată, pentru anul 2019.

Prin aceste decizii, Comisia lansează primele proiecte industriale de apărare comune finanţate de UE prin intermediul Programului european de dezvoltare industrială din domeniul apărării (EDIDP) în domeniile: tehnologii pentru construcţia dronelor, comunicarea prin satelit, sistemele de avertizare timpurie, inteligenţa artificială, supravegherea maritimă şi apărare cibernetică.

Programului european de dezvoltare industrială din domeniul apărării (EDIDP), convenit cu ţările UE, prevede cofinanţarea cu 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea comună a capacităţilor de apărare în perioada 2019-2020.

În următoarele zile, Comisia va publica 9 solicitări de propuneri pentru 2019, urmând 12 noi cereri pentru 2020. Aceste solicitări vor acoperi domenii prioritare în toate domeniile - aerian, terestru, maritim, cibernetic şi spaţiu:
• asigurarea operaţiunilor, protecţiei şi mobilităţii forţelor militare (80 de milioane de euro sunt disponibile pentru a ajuta la dezvoltarea capabilităţilor de detectare a ameninţărilor CBRN sau a sistemelor de contrabandă);
• informaţii, comunicare securizată şi cibernetic: 182 milioane de euro vor acoperi conştientizarea situaţiei cibernetice şi apărarea, capacitatea de supraveghere a situaţiei spaţiale şi de avertizare timpurie sau pentru capacităţile de supraveghere maritimă;
• abilitatea de a desfăşura operaţiuni high-end: 71 de milioane de euro vor susţine modernizarea sau dezvoltarea următoarei generaţii de capabilităţi de lovire terestră de înaltă precizie, capabilităţi de luptă la sol, capabilităţi de luptă aeriană şi viitoare sisteme navale;
• tehnologii inovatoare de apărare şi susţinerea IMM-urilor: 27 milioane de euro vor sprijini soluţiile în tehnologiile de inteligenţă artificială, realitate virtuală şi cibernetică, precum şi pentru sprijinirea IMM-urilor;
• în plus, au fost propuse două proiecte pentru acordarea directă: 100 milioane euro pentru sprijinirea dezvoltării Eurodronei, o capacitate crucială pentru autonomia strategică a Europei şi 37 milioane euro pentru sprijinirea comunicaţiilor militare interoperabile şi sigure ESSOR (European Secure Software Defined Radio).