Evenimente politico-militare NATO-UE / Februarie 2019

NATO
• Reuniunea miniştrilor apărării din ţările membre NATO;
• Extinderea NATO – Republica Macedonia de Nord

UNIUNEA EUROPEANĂ
• Reuniunea informală a miniştrilor apărării ai Uniunii Europene

ACHIZIŢII MILITARE ŞI INDUSTRIA DE APĂRARE
• Prima livrare de armament antitanc printr-un nou proiect multinaţional NATO;
• NATO Communications and Information Agency – NCIA anunţă Conferinţa NITEC19

NATO

Reuniunea miniştrilor apărării din ţările membre NATO

Miniştrii apărării din cadrul NATO s-au întâlnit la Bruxelles, în perioada 13-14 februarie, având pe agenda reuniunii teme importante, specifice momentului actual, sensibil pentru securitatea transatlantică.

Principalele subiecte ale dezbaterilor au cuprins: Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), postura NATO de apărare şi descurajare, contribuţiile financiare ale membrilor în domeniul apărării, misiunile şi operaţiunile NATO, Cooperarea europeană.

Forumul a început cu o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, care a examinat posibilele implicaţii pentru Alianţă ale evoluţiilor recente din sfera Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) şi ale încălcării continue a dispoziţiilor sale de către Rusia. În cadrul discuţiilor a fost subliniat faptul că toţi Aliaţii sunt de acord cu decizia SUA de a se retrage din acest tratat. Deşi Moscova continuă să dezvolte şi să disloce mai multe batalioane de rachete SSC-8, participanţii la reuniune au convenit că NATO nu doreşte o nouă cursă a înarmărilor dar, în acelaşi timp, acţiunile ulterioare trebuie planificate pentru o lume fără Tratatul INF. Din acest punct de vedere, s-au discutat măsurile pe care ar trebui să le ia NATO pentru a se adapta la o lume cu mai multe rachete ruseşti, menţinând-şi o postură de descurajare şi apărare eficientă.

Reuniunea a continuat cu o sesiune dedicată dezvoltării potenţialului de descurajare şi defensiv al NATO, concentrându-se pe iniţiativa de pregătire şi pe conceptul de consolidare a Alianţei. Miniştrii apărării au adoptat noi orientări politice pentru obiectivele şi priorităţile următorului ciclu de planificare a apărării din NATO.

Agenda evenimentului a inclus discuţii privind cheltuielile pentru apărare ale membrilor, întrucât doar opt dintre aliaţi îndeplinesc angajamentul celor 2% din PIB. Iar în cadrul acestor cheltuieli, utilizarea a 20% pentru procurarea de capabilităţi devine o problemă în condiţiile în care multe naţiuni europene utilizează majoritatea bugetului pentru cheltuieli de personal.

Referitor la viitorul misiunii în Afganistan, pe fondul propunerilor SUA de a retrage parte din forţele sale aflate în teatrul de operaţii, miniştrii au concluzionat că această misiune rămâne o prioritate a Alianţei. Pe fondul discuţiilor americane de negociere a unui acord de pace între talibani şi guvernul afgan, NATO s-a angajat ca prezenţa sa în Afganistan să contribuie la finalizarea acestora în scopul încheierii conflictului de 17 ani. De asemenea, efortul NATO pentru continuarea misiunii de formare în Irak a fost unanim apreciat şi susţinut pentru contribuţia sa la consolidarea capacităţii Irakului pentru prevenirea reapariţiei statului islamic sau a altor grupări teroriste în zonă.

În aceeaşi sesiune, miniştrii au discutat despre revizuirea nivelul sprijinului aliat pentru Forţa de Securitate din Kosovo, după decizia parlamentului kosovar de a transforma Forţa de Securitate a Kosovo, de 2.500 de membri, într-o armată naţională cu un efectiv de aproximativ 5.000 de persoane. O decizie în acest sens se va lua cel mai târziu în primăvară.

În cele din urmă, miniştrii au încheiat discuţiile într-o sesiune de lucru comună cu Înaltul Reprezentant / Vicepreşedinte al Comisiei UE, Federica Mogherini, miniştrii apărării Jussi Niinistö din Finlanda şi Peter Hultqvist din Suedia, cu subiectul privind cooperarea NATO-UE şi eforturile de consolidare a pilonului european în cadrul NATO. În acest cadru, Aliaţii au salutat intensificarea concentrării Uniunii Europene asupra apărării ca mijloc de întărire a NATO. Secretarul general NATO a solicitat o cooperare mai strânsă în ceea ce priveşte cheltuielile din domeniul apărării, pentru noi capacităţi, mobilitatea militară şi „asigurarea unei implicări cât mai complete a aliaţilor NATO din afara UE”.

Ministrul apărării al Republicii Macedonia de Nord, Radmila Shekerinska, a participat, pentru prima dată ca invitat oficial, în toate discuţiile reuniunii.

În marja aceleiaşi reuniuni, miniştrii apărării din Croaţia, Ungaria, Slovacia şi Slovenia au semnat o scrisoare de intenţie (LOI) pentru înfiinţarea unei Componente de Comandă Regionale pentru Operaţii Speciale (Regional Special Operations Component Command - R-SOCC). Sub conducerea Ungariei, cei patru aliaţi europeni şi naţiunea parteneră Austria, vor colabora împreună pentru a forma un R-SOCC dislocabil pentru operaţiuni de mică intensitate.

Această iniţiativă reprezintă un alt exemplu de cooperare între aliaţii NATO şi partenerii săi şi constituie un pas semnificativ în consolidarea capacităţilor Forţelor pentru operaţii speciale din regiune.

Extinderea NATO – Republica Macedonia de Nord

La 6 februarie, la sediul NATO din Bruxelles, ministrul macedonean de externe, Nikola Dimitrov, a semnat Protocolul de aderare, împreună cu reprezentanţii celor 29 de state membre ale Alianţei, în cadrul unei ceremonii prezidate de Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Aspiraţiile popoarelor balcanice, chiar dacă unele sunt încă legate cultural şi economic de Rusia, de a adera la NATO, UE sau la ambele organizaţii, au ca fundament dorinţa acestora de a reduce potenţialul conflictelor interetnice, concomitent cu afilierea la valorile democratice occidentale.

În întâmpinarea acestor aspiraţii, NATO, prin politica sa de deschidere, oferă oportunităţi tuturor celor care îi împărtăşesc valorile şi sunt dispuşi şi capabili să-şi asume responsabilităţile şi obligaţiile aderării. Particularizând, integrarea euro-atlantică a partenerilor din Balcanii de Vest este considerată cea mai bună modalitate de a asigura securitatea şi stabilitatea pe termen lung, în întreaga regiune.

La summit-ul de la Bucureşti, din aprilie 2008, aliaţii au convenit că o invitaţie de aderare la Alianţă va fi extinsă şi asupra Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei de îndată ce se va ajunge la o soluţie reciproc acceptabilă asupra acestei chestiuni cu Grecia. Implementarea completă a tuturor procedurilor interne prescrise, cu privire la acordul privind soluţionarea problemei numelui, era o condiţie pentru încheierea cu succes a procesului de aderare. Acordul a fost reiterat în mod consecvent la summit-urile ulterioare.

La summit-ul de la Bruxelles din 2018, acordul „istoric” dintre Atena şi Skopje privind soluţionarea problemei numelui a creat liderilor aliaţi posibilitatea de a invita guvernul macedonean să înceapă discuţiile de aderare pentru a se alătura Alianţei.

Ca urmare a semnării de către aliaţi a Protocolului de aderare a viitoarei Republici Macedonia de Nord, ţara poate participa acum la activităţile NATO ca invitat.

O scurtă privire retrospectivă evidenţiază faptul că Fostă Republică Iugoslavă a Macedoniei s-a aflat, încă din momentul recunoaşterii independentei, în anul 1991, într-o controversă majoră cu Grecia privind numele şi simbolurile elenice. 

Ulterior, în anul 1995, Grecia a înlăturat definitiv blocada comercială iar cele două ţări au convenit să normalizeze relaţiile, deşi diferenţele privind numele Macedoniei au rămas. Starea complicată a entităţii Kosovo, învecinată, punerea cu dificutăţi în aplicare a acordului-cadru şi o economie slabă continuă să fie provocări pentru Macedonia.

Ratificarea, în anul 2018, a unui tratat de prietenie dintre Bulgaria şi Macedonia, două ţări ale căror relaţii au fost mult timp divergente, în special asupra problemelor minorităţilor, poate fi considerat un semnal puternic că a sosit momentul să se caute soluţii la unele dintre problemele regiunii. Acordul de schimbare a numelui, numit Acordul de la Prespa, semnat tot în anul 2018, între guvernele macedonean şi elen, încheie o dispută de 27 de ani între cei doi vecini.

Aşa s-au creat premisele ca, pe 8 februarie 2019, votul majoritar al Parlamentului elen, pentru aprobarea Protocolului de aderare a viitoarei Republici a Macedoniei de Nord la NATO, să permită Macedoniei să se numească acum prin noul său nume.

Odată ce protocolul va fi ratificat în capitalele fiecăruia dintre cei 29 de aliaţi, conform procedurilor naţionale, ţara va deveni membră a NATO.

UNIUNEA EUROPEANĂ

Reuniunea informală a miniştrilor apărării ai Uniunii Europene

În contextul preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene, în zilele de 30 şi 31 ianuarie, la Bucureşti s-a desfăşurat reuniunea informală a miniştrilor apărării din Uniunea Europeană.

Evenimentul, găzduit de ministrul apărării, Gabriel Leş, a avut loc în prezenţa Înaltului Reprezentant UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, şi a reprezentat o oportunitate excelentă pentru o reflecţie comună şi un schimb de opinii pentru consolidarea proiectului european din perspectiva securităţii şi apărării.

Prima sesiune de lucru a avut ca principal subiect punerea în aplicare a agendei „Femei, pace şi securitate” împreună cu perspectiva viitoarelor angajamente şi acţiuni care ar trebui să conducă la asigurarea egalităţii de gen în dimensiunea de securitate şi apărare. La dezbateri au participat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi secretarul general adjunct al ONU pentru operaţiunile de menţinere a păcii, Jean-Pierre Lacroix. În acelaşi context, a fost abordat şi cadrul mai extins de cooperare între cele trei organizaţii în ceea ce priveşte managementul internaţional al crizelor.

A doua zi, în cadrul sesiunii privind viitorul apărării europene, miniştrii au avut o dezbatere aprofundată asupra situaţiei şi a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei globale a UE pentru politica externă şi de securitate, concentrându-se asupra coerenţei iniţiativelor de apărare: Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), revizuirea anuală coordonată a apărării (CARD) şi Fondul european de apărare (FED).

Miniştrii apărării au abordat, de asemenea, o serie de aspecte legate de implicaţiile inovării şi ale cercetării şi dezvoltării, precum şi de progresul tehnologic în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor militare. S-a accentuat dinamica sporită a progreselor tehnologice în domeniul civil, cu un impact potenţial asupra componentei militare.

Oportunităţile pentru o creştere suplimentară a eforturilor UE în domeniul securităţii şi apărării deschid calea către o etapă de consolidare axată pe o implementare de succes, corelare şi interconectare, care va avea ca efect dezvoltarea profilului UE ca actor global, pornind de la recunoaşterea rolului central al NATO în asigurarea securităţii şi apărării europene. În acest context, relaţia transatlantică rămâne esenţială, pentru întărirea dimensiunii europene în domeniul apărării.

Tot în a doua zi, ministrul apărării, Gabriel Leş, a avut întâlniri bilaterale cu miniştrii apărării din Italia, Franţa şi Grecia.

Discuţiile cu omologul său italian, Elisabetta Trenta, s-au axat pe identificarea modalităţilor de dezvoltare a cooperării militare atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul parteneriatului strategic dintre cele două state.

Întâlnirea cu ministrul francez al apărării, Florence Parly, a avut ca subiecte dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul apărării şi priorităţile privind agenda NATO şi UE pe subiectele prioritare incluse în proiectul european în domeniul apărării. Pe timpul întâlnirii cu ministrul apărării al Greciei, Evangelos Apostolakis, s-au abordat subiecte referitoare la modernizarea şi echiparea celor două armate şi s-au evaluat modalităţile de îmbunătăţire a cooperării dintre cele două state în domeniul apărării navale, cibernetice şi mobilităţii militare.

ACHIZIŢII MILITARE ŞI INDUSTRIA DE APĂRARE

Prima livrare de armament antitanc printr-un nou proiect multinaţional NATO

Graţie acestui proiect, Danemarca, Franţa şi Olanda au primit primul lot de echipamente antitanc în cadrul proiectului multinaţional NATO „Land Battle Decisive Munition – LBDM”.

Scurtă istorie. Dorinţa statelor membre NATO de a prelua în comun povara achiziţionării de echipamente militare şi-a găsit materializarea la data de 29 iunie 2017, când miniştrii apărării din Belgia, Danemarca, Franţa, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia şi partenerul NATO, Finlanda, au iniţiat un proiect finalizat cu o scrisoare de intenţie. Se dorea, la acel moment, lansarea unui nou cadru de cooperare, promiţând termeni mai favorabili pentru achiziţionarea de echipamente, armament şi muniţii critice pentru forţele terestre. Semnatarii urmăreau prin acest proiect posibilitatea achiziţionării acestora la un preţ mai mic şi, nu în ultimul rând, armonizarea stocurilor şi implementarea pe termen lung a soluţiilor comune de depozitare. La vremea respectivă, Secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, saluta iniţiativa, declarând că aceasta va „spori capacitatea noastră de a împărţi şi de a schimba aceste muniţii şi, prin urmare, operează împreună mai bine şi mai eficient”.

La Summit-ul NATO de la Bruxelles, din iulie 2018, un Memorandum de Înţelegere / Memorandum of Understanding (MOU) semnat de 16 state aliate şi trei partenere NATO face ca Proiectul LBDM să devină efectiv. Proiectul este gestionat de NATO Support and Procurement Agency – NSPA, în numele aliaţilor, şi permite să se achiziţioneze muniţii pentru forţele terestre, inclusiv aruncătoare, artilerie clasică şi reactivă şi rachete, într-un mod mai rentabil şi mai flexibil. Posibilitatea livrării comenzilor într-un timp scurt şi cu proceduri unitare demonstrează că, prin cooperarea multinaţională, aliaţii au posibilitatea să facă faţă cerinţelor comune într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor şi timpului.

Alături de programul Air-to-Ground Precision Guided Munitions – PGM, specific pentru Forţele Aeriene, devenit operaţional în anul 2018, cu prima comandă livrată deja şi cu intenţia de a constitui un astfel de program şi pentru Forţele Navale, Aliaţii demonstrează dorinţa acestora de a-şi cheltui eficient resursele financiare. De asemenea, de a obţine o mai mare flexibilitate pentru stocurile de muniţii, de a fi uşor partajate şi schimbate între participanţi şi, în final, pentru a reduce costul de achiziţie prin agregarea cerinţelor individuale.

Din păcate, Ministerul Apărării Naţionale din Romania nu se regăseşte în cadrul acestor programe.

NATO Communications and Information Agency – NCIA anunţă Conferinţa NITEC19

Anul acesta, în perioada 20-22 mai, se va desfăşura la Oslo, în Norvegia, NITEC19, Conferinţa industriei în organizarea Agenţiei NCIA şi AFCEA TechNet International.

Conferinţa „NATO and the High North: Technology Ultramarathon” se va concentra asupra dezvoltării soluţiilor tehnologice şi a practicilor de afaceri pentru a consolida operaţiunile NATO în întreaga zonă de responsabilitate, de la sud la zona cea mai nordică.

Organizată în colaborare cu Ministerul Apărării al Norvegiei, conferinţa va reuni peste 700 de responsabili de domeniu din structurile guvernamentale, militari şi industrie. Participanţii vor avea ocazia să identifice aspectele cheie şi modul de abordare a acestora privind zonele centrale de interes pentru NATO, în sfera big date, inteligenţa artificială, sistemelor de calcul cuantic şi alte domenii de cercetare din informatică.

Deşi conferinţa se va concentra pe Comandă, Control, Comunicaţii, Calculatoare, Inteligenţă, Supraveghere şi Recunoaştere (C4ISR), Tehnologia Informaţiei şi provocările tehnologice, ea va reprezenta o noutate în relaţia cu mediul de afaceri.

Pentru prima dată, participanţii vor avea şansa de a prospecta viitoarele oportunităţi de afaceri pentru a sprijini NATO şi misiunea sa.

Întreprinderile mici şi mijlocii pot participa chiar şi la o sesiune bilaterală cu experţi în achiziţii ai Agenţiei NCIA dar şi cu colegii din industria de profil. Este o modalitate excelentă de a învăţa cele mai bune practici pentru a concura pentru contracte NATO.

De asemenea, mediul academic şi întreprinderile mici şi mijlocii vor putea să-şi prezinte soluţiile tehnologice de ultima generaţie printr-o provocare pentru inovare concepută special pentru aceştia.

Cu aceasta ocazie, NATO lansează provocarea privind inovaţia în domeniul apărării 2019 pentru Start-up-uri, IMM-uri şi instituţiile academice  care operează la cele mai avansate tehnologii din toate cele 29 de naţiuni ale NATO. O ocazie si o modalitate excelentă pentru o gamă largă de companii şi organizaţii de a-şi împărtăşi produsele şi serviciile inovatoare cu Agenţia NCIA.