EVENIMENTE POLITICO-MILITARE NATO-UE / AUGUST

NATO

Schimbarea comenzii la Comandamentul Aliat al Forţelor Terestre

Generalul locotenent Roger L. Cloutier Jr. (SUA) şi-a asumat comanda Comandamentului Aliat al Forţelor Terestre (HQ LANDCOM) de la generalul locotenent J.T. Thomson (SUA), într-o ceremonie ce s-a desfăşurat  marţi, 4 august 2020, în faţa unor oficiali militari din NATO, militari din cadrul LANDCOM, diplomaţi şi membri ai comunităţii din Izmir (Turcia).  Ceremonia de predare-primire a comenzii a fost condusă de generalul Tod D. Wolters (SUA), Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR).

Sursa: https://www.stripes.com/

HQ LANDCOM a fost înfiinţat la Izmir, la 1 decembrie 2012, în clădirea fostului Comandament aerian al NATO din aceeaşi localitate. LANDCOM este unul din cele trei comandamente Aliate de nivel tactic subordonate Comandamentului Aliat pentru Operaţii (ACO), alături de HQ MARCOM (comandamentul forţelor navale - Northwood, Marea Britanie) şi HQ AIRCOM (comandamentul forţelor aeriene - Ramstein, Germania).

LANDCOM are ca misiune principală coordonarea şi sincronizarea forţelor terestre ale statelor membre ale NATO şi partenere, în scopul pregătirii, interoperabilităţii, standardizării creşterii eficienţei acestora în acţiunile militare. La nevoie, LANDCOM poate disloca un comandament pentru a oferi Alianţei planificarea, coordonarea şi capacităţile C2 (comandă şi control) necesare desfăşurării unei acţiuni militare.

Înainte de a-şi asuma comanda LANDCOM, generalul locotenent Roger L. Cloutier Jr.  s-a aflat la comanda Comandamentului SUA al Forţelor Terestre din Africa.

Belarus… o criză care amplifică retorica Rusiei împotriva NATO

Criza din Belarus continuă. ”Manifestaţiile şi ciocnirile cu poliţia ar putea cu uşurinţă să favorizeze producerea unui eveniment major la graniţele ţării” afirma Lukaşenko. Convins că „NATO se află la porţile Belarusului”, ameninţând cu îndepărtarea sa cu forţa, preşedintele i-a cerut ministrului apărării „să reacţioneze fără avertisment” în cazul apariţiei unor situaţii de încălcare a spaţiului terestru şi aerian ale ţării. Acest ordin dat ministrului îi permite lui Lukaşenko să menţină coeziunea cetăţenilor fideli regimului şi în cazul în care situaţia va deveni critică, să ceară ajutorul militar al Rusiei prin intermediul OTSC.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat clar că: „NATO nu reprezintă o ameninţare pentru Belarus şi nici nu are în vedere suplimentarea forţelor în apropierea frontierelor Belarusului”. În acest fel, Stoltenberg a răspuns afirmaţiei ministrului apărării din Belarus, Viktor Khrenin, conform căreia NATO îşi repoziţionează forţele, mai ales în Lituania, ca parte a ”campaniei de destabilizare a securităţii interne a Belarusului, condusă de SUA, cu sprijinul europenilor”.

Uniunea Europeană, în mod unitar, nu a recunoscut realegerea lui Lukaşenko. În acelaşi timp, Moscova s-a poziţionat (cum era firesc!), prudent, de partea lui Lukaşenko, fără să se compromită printr-o colaborare vizibilă. De asemenea, a solicitat neimplicarea statelor occidentale. 

Reafirmarea de către Moscova a obligaţiilor sale de apărare din cadrul OTSC faţă de Belarus s-a făcut ca răspuns la afirmaţiile lui Lukaşenko potrivit cărora NATO reprezintă o ameninţare pentru Belarus. Judecând comparativ cu ne-asumarea de către Moscova a aceleiaşi poziţii faţă de situaţia din Armenia, putem afirma că este evident că Moscova consideră că îngrijorările Minskului sunt suficient de plauzibile pentru a risca escaladarea retoricii cu NATO.

Statele membre NATO vecine cu Belarusul urmăresc cu atenţie evoluţiile din această ţară mai ales în condiţiile în care Minskul a redislocat trupe în apropierea frontierelor cu Lituania şi Polonia şi a început desfăşurarea unor exerciţii militare împotriva unui adversar extern inexistent.

O intervenţie militară rusă masivă în Belarus este scenariul cel mai improbabil. Kremlinul este îngrijorat în mod clar de manifestaţiile din Belarus, dar ocuparea unei naţiuni europene de 10 milioane de oameni ar fi scumpă din punct de vedere economic şi politic. Cel mai probabil, Moscova va avertiza Vestul, chiar va ameninţa (dacă va fi nevoie) să nu se implice, în nici o formă, în Belarus şi va aştepta să vadă care este cartea câştigătoare.

UNIUNEA EUROPEANĂ

Negocierile pentru Brexit în impas

Negociatorul-şef al Uniunii Europene, Michel Barnier, s-a declarat ”dezamăgit şi îngrijorat” în urma celei de-a şaptea runde de negocieri cu Londra privind relaţia post-Brexit. ”Negociatorii britanici nu au arătat dorinţă reală de a avansa în chestiuni de importanţă fundamentală pentru UE şi acest lucru s-a întâmplat în pofida flexibilităţii pe care am manifestat-o în ultimele luni”, a adăugat reprezentantul UE. Barnier a precizat că cele două părţi au rămas pe poziţii divergente în aspecte precum comerţul, pescuitul şi aplicarea legii, dar s-au înregistrat progrese în probleme tehnice, cum ar fi cooperarea energetică şi combaterea spălării banilor.

Principalele divergenţe se referă la solicitarea Bruxelles-ului ca, în schimbul unui acord de liber schimb fără cote şi taxe vamale, Marea Britanie să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar pentru a evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană,”.

De cealaltă parte, Londra a acuzat Bruxelles-ul că face negocierile ”dificile în mod inutil”. Astfel, negociatorul-şef al Marii Britanii, David Frost, a reproşat UE că doreşte să impună Londrei o continuitate privind ajutoarele publice şi pescuitul şi că doreşte un acord pe aceste subiecte înaintea unui consens asupra altor subiecte din cadrul negocierilor.

Negocierile între Bruxelles şi Londra vor fi reluate la 7 septembrie. Ele vor continua până pe 2 octombrie, înaintea unui summit la care liderii statelor membre UE speră să valideze un acord cu Londra. Premierul britanic, Boris Johnson, a respins posibilitatea unei prelungiri a perioadei de tranziţie post-Brexit, care se încheie pe 31 decembrie, Regatul Unit continuând să aplice până atunci regulile UE. Dacă un acord nu va fi parafat până atunci, Marea Britanie va trebui să negocieze cu UE sub condiţiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Asta ar însemna că majoritatea mărfurilor din Marea Britanie vor fi supuse tarifelor până la încheierea unui acord de comerţ liber.

Între timp, guvernul britanic a elaborat planuri de acţiune pentru scenariul în care cel de al doilea val al coronavirusului se va suprapune peste efectele unui Brexit fără acord, după 31 decembrie. Planurile Cabinetului de la Londra includ mandatarea forţelor navale britanice în procesul de protejare a apelor teritoriale ale Marii Britanii împotriva navelor de pescuit ”ilegale” ale UE şi desfăşurarea armatei pe străzi pentru a controla eventualele tulburări civile.

Poliţiştii de frontieră români încheie cu succes o nouă misiune

La 14 august, nava MAI 1103, împreună cu echipajul ei, s-a întors acasă după o misiune de aproximativ trei luni, desfăşurată în Marea Egee, sub egida Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (FRONTEX). Participarea României la Misiunea ”Poseidon” continuă pentru următoarele trei luni cu nava MAI 1102.

În perioada 18 mai - 14 august, nava MAI 1103 şi două echipaje aflate succesiv la bord au participat la misiuni de patrulare, supraveghere, căutare şi salvare în Marea Egee alături de alte nave aparţinând unor state membre ale UE.

În primele şapte luni ale acestui an, numărul de treceri ilegale a frontierelor externe ale Europei a scăzut cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut. După ce a atins valori minime în aprilie, din cauza restricţiilor legate de COVID-19, numărul de emigranţi la frontierele externe ale Europei a crescut în ultimele trei luni. Astfel, în iulie, numărul trecerilor ilegale de frontieră a crescut cu aproape o treime faţă de luna precedentă. Regiunile Mediteranei Centrale şi de Vest au înregistrat de două ori mai multe sosiri decât în iunie.

Operaţia ”Poseidon” sprijină Grecia în supravegherea frontierei, salvarea de vieţi pe mare, înregistrarea şi identificarea migranţilor, precum şi în combaterea criminalităţii transfrontaliere. Zona operaţională acoperă graniţele mării greceşti cu Turcia şi insulele greceşti. FRONTEX sprijină Grecia cu aproape 600 de ofiţeri, care efectuează supravegherea frontierelor, ajută la identificarea şi înregistrarea migranţilor, precum şi la debriefingul şi screeningul acestora în vederea culegerii de informaţii despre reţelele de trafic sau contrabandă cu fiinţe umane.

ACHIZIŢII MILITARE ŞI INDUSTRIA DE APĂRARE

Contract NATO pentru achiziţia de echipamente de protecţie respiratorie

Agenţia de Sprijin şi Achiziţii NATO (NSPA) a semnat un contract de furnizare a echipamentelor de protecţie chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN) pentru următorii zece ani.

Contractul, atribuit firmei ”Avon Protection”, ca urmare a unei licitaţii internaţionale, include ultima generaţie de aparate de purificare a aerului CBRN (MOTS), inclusiv piese de schimb, filtre şi accesorii. Noile măşti  (FM50) vor înlocui actualele echipamente de protecţie din dotarea forţelor armate finlandeze[i] şi norvegiene.

NSPA a primit sarcina de a gestiona procesul de achiziţie de către NORDEFCO (Nordic Defence Cooperation[ii]). Caietul de sarcini a fost postat pe Bursa de Logistică a NATO (NLSE), şi a fost stabilit cu sprijinul Comandamentului Logistic al Forţelor de Apărare finlandeze (FDFLOGCOM) şi al Agenţiei Norvegiene pentru Materiale de Apărare (NDMA).

În afară de Norvegia şi Finlanda, alte 12 state sunt interesate de achiziţia echipamentelor de protecţie respiratorie produse de ”Avon Protection”.

Finlanda colaborează cu NATO pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de apărare, precum şi capacităţile operaţionale şi interoperabilitatea forţelor de apărare finlandeze.

Ungaria a semnat cu Rheinmetall un contract pentru producţia vehiculelor de luptă blindate Lynx

Guvernul ungar şi compania germană Rheinmetall AG au convenit să coopereze pentru a produce vehicule de luptă blindate Lynx în Ungaria. Acordul, în valoare de peste 2 miliarde de euro, este considerat a fi cea mai mare investiţie a Ungariei în efortul ei de modernizare a tehnicii şi echipamentelor militare.

Anterior, Ungaria a semnat un acord cu SUA, în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari, pentru a procura sistemele de rachete sol-aer.

Se estimează că primele livrări ale vehiculelor blindate Lynx vor fi făcute în 2024-2025, iar dotarea forţelor armate ungare va fi finalizată în 2026-2027.