Entropy - o nouă ”unealtă” bazată pe inteligenţa artificială pe care operatorii FOS vor avea ocazia s-o folosească pentru executarea operaţiilor psihologice

În ultimii ani numărul de utilizatori a înregistrat o creştere rapidă  în arii geografice precum Africa, Orientul Mijlociu, America Latină sau Asia de 10.000%, 4.893%, 2.318%, respectiv 1.670% şi, în plus, în contextul pandemiei actuale, reţelele de Internet sunt supuse unui stres suplimentar determinat de faptul că un număr din ce în ce mai mare de persoane au început să lucreze de acasă. 

Pe un astfel de ”teren” s-a petrecut şi se petrece dezvoltarea şi progresul vertiginoase a mediei de socializare online, proces care înlesneşte metamorfoza utilizatorilor de conţinut în receptori, dar şi emiţători de informaţii, facilitând interacţiunea socială şi comunicarea, eliminând, totodată, distanţele dintre aceştia, dar şi limitele trans-naţionale, chiar dacă acest lucru se petrece în mediul virtual.

Există, însă, multe efecte care rezultă din utilizarea internetului la o astfel de scară. Unul dintre acestea este diseminarea informaţiilor în mod necontrolat, actori statali sau nestatali disputându-şi, ca pe un câmp de luptă, dreptul de a capta atenţia utilizatorilor ţintă aflaţi  în online, încercând să influenţeze şi chiar să cucerească minţile şi inimile acestora în vederea atingerii unor scopuri şi obiective mai mult sau mai puţin strategice, mai mult sau mai puţin tendenţioase sau maliţioase.

Este destul de clar, şi istoria recentă ne-a demonstrat acest lucru, că într-un astfel de mediu operaţional caracterizat de o componentă socială ce include elemente informaţionale foarte dinamice pot fi duse campanii (informaţionale) subversive, primejdioase, de influenţare, propagandă, manipulare sau dezinformare care urmăresc obiective diverse, mergând  chiar până la schimbarea de regimuri.

Astfel de acţiuni devin ameninţări la adresa securităţii şi apărării statelor, a stabilităţii şi integrităţii acestora, mai ales atunci când populaţiile lor nu au un minim de idealuri naţionale şi nu cred în valorile democratice, iar instituţiile statale sunt firave şi puternic atinse de flagelul corupţiei. Ele au ca scop influenţarea negativă a opiniei publice, afectează negativ realizarea politicii externe, exercită acţiuni de natură a schimba politica internă, încercând să aducă prejudicii instituţiilor guvernamentale şi să reducă încrederea populaţiei în acestea şi în capacitatea lor de a proteja interesele, populaţia şi teritoriul naţionale.

Un exemplu recent din proximitatea noastră este cel al Ucrainei care, în ultimii ani, a pierdut controlul asupra unor teritorii importante precum Peninsula Crimeea sau Donbas ca urmare a unor atacuri informaţionale de ştiri false şi propagandă (şi nu numai) iniţiate de către Federaţia Rusă, prin intermediul mass-media ruseşti, premergător protestelor de la Euromaidan începute pe 21 noiembrie 2013 în Kiev, care au avut ca scop discreditarea autorităţilor ucrainene şi aspiraţiilor acestora de accedere în Uniunea Europeană.

Este adevărat că ţinta campaniei informaţionale desfăşurată de Federaţia Rusă a fost populaţia majoritar declarată rusă din cele două teritorii al cărei suport, de altfel, a fost obţinut relativ uşor prin propagandă şi dezinformare. Aceste acţiuni au fost menite a răspândi printre masele largi ale ”poporului” teoria aşa zisei ”lume rusă”, concomitent cu personificarea în chip de demon a Uniunii Europene.

Acţiunile de propagandă, dezinformare, manipulare, diversiune şi chiar sabotaj nu sunt ceva nou, ci doar adaptări la noul mediu operaţional extins ce include componenta socială.  Ele au fost şi sunt utilizate în încercarea de a neutraliza ceea ce teoreticienii militari numesc ”centrul de greutate” al adversarului.

Celebrul teoretician militar prusac Von Clausewitz scria în lucrările sale ”Despre Război” că obţinerea victoriei într-un război este o problemă de a găsi şi neutraliza „centrul de greutate” al inamicului, sintagmă descrisă de acesta ca fiind „punctul vital al întregii puteri şi libertăţi de mişcare, de care depinde totul. Acesta este punctul împotriva căruia toate energiile ar trebui să fie dirijate“.

El credea, însă, că una dintre cele mai eficiente căi de înfrângere a unui adversar este aceea de a afecta în mod negativ elementele morale care ”sunt printre cele mai importante în război, ele constituie spiritul care străbate războiul în ansamblu … Ele stabilesc o strânsă afinitate cu voinţa care mişcă şi conduce întreaga masă de forţă”. Cu alte cuvinte, este suficient să găseşti o modalitate de a influenţa, modela sau chiar distruge moralul trupelor (voinţa naţională, opinia publică, scopurile politice, coeziunea unor alianţe etc.) ca să poţi câştiga războiul fără ca să mai fie nevoie să te confrunţi efectiv cu armata inamică. Şi acest obiectiv de anihilare a voinţei inamicului, ca centru de greutate abstract, a devenit unul permanent al operaţiilor militare datorită costului redus al atingerii obiectivelor strategice. ”Toată acţiunea militară este împletită cu forţe şi efecte psihologice” mai afirma Clausewitz.

În trecut, operaţiile de influenţare se desfăşurau prin intermediul manifestelor, telegrafului, radioului şi televiziunii. În secolul XXI executarea cu eficacitate şi eficienţă a operaţiilor informaţionale presupune utilizarea reţelelor sociale, tehnici, tactici şi proceduri noi, extinderea mijloacelor şi infrastructurii de comunicaţii în zone interzise, dar şi dezvoltarea de echipamente hardware, tehnologii şi soluţii software care să analizeze rapid cantitatea imensă de date (big data) ce se manipulează pe reţelele de media socială, indiferent de limba în care aceste informaţii circulă.

Aşa cum vedem în zilele noastre neutralizarea centrului de greutate al unui adversar nu mai necesită neapărat executarea de acţiuni militare cinetice precum atacuri cu rachete,  atacuri aeriene executate cu aviaţia, atacuri cu artileria grea, sau cu tancuri, de la sol, din aer sau de pe mare, ci cucerirea inimilor şi minţilor oamenilor săi prin campanii subversive, de influenţare, propagandă, manipulare sau dezinformare. Inamicul poate aplica principiul ”divide et impera” de la distanţă, îndeplinindu-şi misiunea şi atingându-şi obiectivele strategice, fără a fi nevoit să tragă nici măcar un foc de armă.

În actualul mediu operaţional informaţia a devenit o armă care circulă cu o viteză uimitoare, are o rază de acţiune aproape nelimitată, ajungând în orice colţ al lumii şi poate fi accesată cu mare uşurinţă aproape de oricine. Din nefericire, aceasta poate fi distorsionată şi manipulată pentru a fi folosită în scopuri maligne sau subversive, aşa cum am văzut. Pentru a contracara astfel de acţiuni sunt necesare schimbări la nivelul modului de gândire şi desfăşurare a campaniilor politice, dar şi la nivelul modului de planificare  strategică şi de planificare a acţiunilor militare.

Un raport de cercetare dat recent publicităţii de către think-tank-ul american de politică globală, RAND Corporation („Research ANd Development”), intitulată ”Detecting Malign or Subversive Information Efforts over Social Media - Scalable Analytics for Early Warning” dezvăluie că      SUA nu dispun de întreaga capacitate necesară detectării la timp a campaniilor informaţionale maligne sau subversive şi nici de răspuns adecvat la acestea astfel încât aceste acţiuni să nu apuce să influenţeze în mod substanţial atitudinile şi comportamentul unui public larg. O vulnerabilitate critică în aşa zisul Război global împotriva terorismului, dar care a devenit şi mai urgentă în prezent în răspuns la acţiunile unor state pe care raportul le numeşte maligne.

Cercetarea încearcă să abordeze o metodă nouă care să poată ajuta la identificarea unor astfel de campanii în totalitatea lor şi nu doar câteva părţi din acestea precum ştirile false sau compromiterea unor conturi media.

Ca o validare a conceptului (proof of concept) pentru detectarea campaniilor informaţionale maligne sau subversive pe reţelele de socializare a fost adaptată o metodă de analiză a media socială existentă deja în practică. Aceasta combină analiza reţelelor şi analiza de text pentru a localiza, vizualiza şi înţelege comunităţile care interacţionează pe reţelele de socializare. Metoda funcţionează la scară şi permite analiştilor să caute modele de dezinformare în seturi de date care sunt mult prea mari pentru o analiza calitativă executată de către factorul uman, reducând un set enorm de date la seturi de date mai mici şi mai dense în care un semnal slab de dezinformare poate fi detectat.

Tehnologii de inteligenţă artificială şi metode de învăţare automată (Machine Learning-ML) bazate pe unele abordări de modelare a subiectelor discutate sunt utilizate pentru a detecta tematica narativă şi eventuala dezinformare. Alte cercetări se concentrează pe metodele şi operaţiunile efective de diseminare. Acestea includ, de exemplu, detectarea boţilor, detectarea structurii reţelelor de boţi, precum şi detectarea conturilor de media socială deturnate (autentice) ce pot constitui vectori de distribuţie.

Ca un îndemn general, raportul recomandă SUA, dar şi aliaţilor şi partenerilor acestora să în considerare operaţionalizarea acestei metode şi a unora complementare, concomitent cu operaţionalizarea unor tehnologii necesare, precum şi a expertizei profesionale şi tehnice necesare.

În cazul Forţelor pentru operaţii speciale (FOS) americane întrebuinţate în executarea operaţiilor speciale, Pentagonul urmează să livreze operatorilor un nou instrument de inteligenţă artificială (IA) pentru a-i ajuta să execute operaţii psihologice în timp real, în mediul informaţional. Acesta este, de fapt, o unealtă menită să reducă povara cognitivă asupra personalului care efectuează operaţii psihologice sau, aşa cum sunt ele denumite în ultima vreme de Comandamentul american de FOS, sarcini de sprijin cu operaţii militare informaţionale.

Sistemul informatic denumit Entropy şi care este încă în dezvoltare va avea o componentă pasivă care va fi în măsură să ingereze fluxuri de date, atât de tip text cât şi de tip video, din mediul informaţional, cel mai adesea Internetul, şi în urma prelucrării datelor să pună la dispoziţia operatorilor rezumatele tendinţelor şi a direcţiilor principale de dezvoltare a unor fenomene vizate. Componenta activă va fi dezvoltată pe componenta pasivă, luând subiectele şi tematica narativă identificate, introducându-le într-un model lingvistic şi selectând mesaje pentru echipa de operatori pe care aceştia să le analizeze şi clasifice. Acest lucru ar ajuta la antrenarea algoritmilor în procesul de învăţare automată. Ulterior, această componentă ar reintroduce acele mesaje în mediul informaţional.

Arhitectura sistemului va permite, de asemenea, integrarea unor terţe părţi în unele platforme comerciale sau guvernamentale.

Am scris, cu mai mult de un an în urmă, despre cum se vor adapta FOS americane la cerinţele mediului de securitate modern, începând cu anul 2020.

Aminteam atunci că printre priorităţile viitoare ale USSOCOM se numără şi operaţionalizarea completă, până în anul 2025, a unei capabilităţi trans-regionale de sprijin cu operaţii militare informaţionale (Military Information Support Operations - MISO) în măsură să abordeze oportunităţile, dar şi riscurile spaţiului informaţional, la nivel global.

Această structură va avea sarcina de a sprijini comandamentele de luptă cu capabilităţi îmbunătăţite de evaluare, diseminare a cunoaşterii situaţiei referitoare la activităţile de influenţare inamice, transmitere a mesajelor promovate de operaţiile informaţionale, precum şi de coordonare a MISO prin intermediul internetului, la nivel global.

Cel mai probabil, printre acestea se va regăsi şi sistemul de IA denumit Entropy care va avea misiunea de a ajuta FOS americane să concureze în mediul informaţional actual în care operatorii trebuie să fie în măsură să ingereze conţinut şi să răspundă rapid cu mesaje de contracarare sau prin elaborarea şi transmiterea mesajelor proprii, în timp aproape real.

Doctrina militară americană spune că războiul psihologic implică utilizarea planificată a propagandei şi a altor operaţii psihologice pentru a influenţa opiniile, emoţiile, atitudinile şi comportamentul unor grupuri de opoziţie, grupuri neutre, prietene sau ostile străine în modul dorit pentru îndeplinirea unor obiective strategice naţionale, dar şi a misiunilor militare. În cadrul Pentagonului, unităţile de operaţii psihologice se regăsesc în subordinea Comandamentului american de FOS, iar acestor capabilităţi li se interzice, în general, să încerce să schimbe opiniile cetăţenilor şi rezidenţilor, în orice loc s-ar afla aceştia la nivel global.

Pe timpul primei Conferinţe virtuale a Industriei Forţelor pentru Operaţii Speciale din primăvara acestui an, comandantul Comandamentului american de FOS spunea ”Atunci când vorbim de capacitatea de a influenţa şi forma în acest mediu (informaţional), va trebui să dispunem de instrumente de IA şi de învăţare automată, special dedicate operaţiilor informaţionale care acoperă un portofoliu foarte larg. Va trebui să înţelegem cum gândeşte adversarul, cum gândeşte populaţia şi să lucrăm în acest spaţiu în timp util. Dacă nu eşti rapid, nu vei fi relevant. Ce avem noi nevoie este să adaptăm tehnologii de date care chiar funcţionează în acest spaţiu şi pe care să le putem folosi în organizaţia noastră.”