Eduard Hellvig anunţă că renunţă la şefia SRI

Hellvig a anunţat că a îndeplinit obiectivele profesionale pe care şi le-a propus la preluarea mandatului.

„Cred că este important ca societatea şi cetăţenii să ştie că SRI s-a transformat major în aceşti ani, ca să poată acţiona mai eficient şi mai adaptat provocărilor actuale, pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces foarte important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI, atât la nivel local cât şi regional. A fost un proces menit să asigure instituţiei un sistem conceptual de securitate integrat, precum şi să îi sporească eficienţa în prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Documentul detaliază şi finalizarea cu succes a două proiecte majore – Regio şi Centrio, secondate de multiple etape de reaşezare organizatorică. Prin aceste două proiecte de reorganizare, SRI a devenit o instituţie modernă, suplă şi debirocratizată”, a transmis Eduard Hellvig, în discursul ţinut luni, 3 iulie.

 „Proiectul Regio a început în 2017 şi a avut ca obiectiv reorganizarea teritorială a instituţiei, pentru a ne adapta la realităţile actuale şi la ameninţările preponderente ale unei arii geografice particulare. Nu mai există astăzi 41 de Servicii în miniatură aferente fiecărui judeţ şi Capitalei. Acum vorbim de o nouă organizare regională, cu mai puţine direcţii, cu un lanţ de comandă scurtat şi cu o flexibilitate accentuată, care a produs deja rezultate foarte bune. Proiectul Centrio a însemnat pasul următor - adică transformarea din temelii a unităţilor centrale ale Serviciului în raport cu o idee simplă: operaţiunile pe primul loc. Împreună cu parteneri instituţionali importanţi, pe model euro-atlantic, am reformulat concepţiile de lucru astfel încât resursele umane şi financiare, investiţiile şi priorităţile să fie direcţionate în raportare directă la obiectivele de securitate naţională. Acest lucru a implicat şi asigurări legate de menţinerea în matca legală şi constituţională, cu accent pe creşterea eficienţei şi consolidarea bunului prestigiu creat în relaţia cu partenerii noştri din UE şi NATO”, a continuat acesta.

„Modernizarea instituţiei s-a făcut la pachet cu alţi paşi care, în aceşti ani, au însemnat o separare de moştenirea vechii Securităţi, introducerea de cursuri despre totalitarism şi democraţie pentru noii angajaţi, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat şi de alte instituţii. Până acum, nu s[1]a întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului şi nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulţi cei care înţelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generaţii. Nu putem mereu cere generaţiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat. Finalizarea proceselor de actualizare operaţională a SRI mă obligă, în egală măsură şi la o analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred şi sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să îl slujesc.”

„Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea Serviciului Român de Informaţii”, a spus Hellvig.

Hellvig a precizat că demisia din funcţia de director al SRI a fost discutată în prealabil şi cu preşedintele României, Klaus Iohannis. Acesta susţine că schimbarea conducerii unei astfel de instituţii este „un gest de sănătate democratică”, pe care l-a susţinut încă din primul an de mandat.

„Cred că viitorul SRI va fi unul bun pentru România dacă instituţia se fereşte de greşelile şi abuzurile trecutului, dacă îşi menţine parcursul democratic şi de profesionializare care i-au adus în prezent admiraţia şi respectul partenerilor săi din ţară, din UE şi din NATO”, a conchis acesta, specificând că este ultima declaraţie din poziţia de şef al SRI.