Echipamentele militare furnizate Ucrainei (II) - Europa Occidentală

Fără îndoială, transferurile masive de armamente şi echipamente militare au transformat armata ucraineană, în doar câteva luni, într-una dintre cele mai bine echipate armate de pe continent capabilă să lupte de la egal la egal cu un inamic puternic cum este Rusia. Analiza de faţă, departe de a fi exhaustivă, datorită evoluţiei rapide a evenimentelor şi măsurilor de securitate operaţională, prezintă contribuţia mai multor state la efortul de război ucrainean până la data de 1 mai.         

Belgia a trimis 2.000 de puşti de asalt FN FNC cal. 5,56mm, 3.800 tone de combustibil şi echipament de protecţie pentru personalul militar, precum şi 3.000 de mitraliere şi 200 de arme antitanc. Pe 22 aprilie, guvernul belgian a aprobat trimiterea de arme antitanc şi, posibil, de piese de artilerie de calibru greu (probabil obuziere autopropulsate M-109A4BE cal. 155mm).    

Danemarca a trimis pe 26 februarie 2.000 de veste antiglonţ, 700 de truse de prim ajutor, urmate de 2.700 de aruncătoare antitanc uşoare M72 LAW, 300 de sisteme antiaeriene portative FIM-92 Stinger (incomplete, dar vor fi asamblate şi operaţionalizate de SUA înainte de livrare). Au mai fost promise 25 de drone de cercetare şi culegere de informaţii Skywatch, actualmente în proces de fabricare. Danemarca a anunţat recent că va trimite 25 transportoare blindate pentru trupe 8x8 Piranha III şi 50 transportoare blindate pentru trupe şenilate M113, precum şi aruncătoare de bombe  M10 cal. 120mm cu muniţia aferentă.

Germania a furnizat iniţial 1.000 de lansatoare antitanc Panzerfaust 3, întrerupând o tradiţie lungă de a nu furniza armament la export în zonele de conflict, urmate de 500 de rachete FIM-92 Stinger. La începutul lunii martie au fost livrate 2,700 de rachete antiaeriene portative 9K32 Strela 2M, din care 700 au fost identificate cu probleme tehnice.

Apărarea ucraineană a fost întărită prin livrarea a 5.100 lansatoare antitanc şi 2.000 de lansatoare suplimentare Panzerfaust 3, ajutor anunţat pe 23 martie. Ca armament de infanterie au fost expediate 100 de mitraliere MG3, 16 milioane de cartuşe, din care cinci milioane cal. 7,62 mm (standard NATO) şi trei milioane cal. 5,56 mm. Au mai fost trimise 23.000 de căşti de protecţie şi 20.000 de veste antiglonţ (în 2014) şi 1.300 în 2022, împreună cu 100.000 de grenade de mână, 1.000 de mine antitanc, dispozitive de vedere pe timp de noapte şi 500.000 de raţii individuale.

În plus, Germania a donat 14 vehicule blindate, 80 de vehicule 4x4 blindate, patru drone de cercetare şi drone de cercetare Vector. Recent, Germania a anunţat că va trimite 50 de sisteme antiaeriene autopropulsate Gepard cal. 30 mm, 50 de tancuri Leopard 1A5 şi 60 de maşini de luptă pentru infanterie Marder.    

Un mare furnizor de armament al Ucrainei în perioada 2014-2020 a fost Franţa cu peste 1,6 miliarde de euro câştigaţi în urma contractelor semnate şi care a asigurat şi o parte a pregătirii trupelor ucrainene.   

Dimensiunea efortului de asistenţă militară furnizat Ucrainei este în mare parte necunoscută datorită măsurilor de securitate operaţională. Ce se ştie cu oarecare certitudine este donarea de echipamente înainte de declanşarea invaziei şi expedierea, după 24 februarie, de echipamente de protecţie, combustibili, sisteme de rachete antitanc dirijate Milan şi Javelin, rachete antiaeriene Mistral, sisteme de cercetare/observare/lovire electronooptice şi infraroşu, precum şi muniţie.

Sistemul de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acţiune Mistral este complet automatizat (”fire and forget”) are o greutate de aproape 20 kg, poate atinge viteze de 930 m/s (Mach 2,7) şi o bătaie de până la 6 km (peste 7 km pentru versiunea Mistral-3). Diametrul mare al rachetei (90 mm) permite integrarea unui cap de căutare cu 40% mai mare decât al altor sisteme similare şi a unei încărcături de luptă de 3 kg (bile de tungsten). Dispune de un cap de căutare după imagine IR şi rezistenţă sporită la contramăsuri în IR (capcane termice).

În privinţa manevrabilităţii, racheta poate atinge suprasarcini de 30G, sistemul fiind prezentat ca având o probabilitate mare de succes în lovirea ţintei de 97%. Există şi versiuni navalizate ale sistemului (sub denumirea SADRAL sau SIMBAD) şi poate fi instalat şi pe elicoptere.

În afara ţintelor tradiţionale (avioane, elicoptere), caracteristicile sistemului permit şi angajarea unor ţinte cu amprentă în IR scăzută, cum ar fi vehicule aeriene fără echipaj (UAV), sau rachete echipate cu motor turboreator până la o înălţime de 5 km.

Rachetele antiaeriene portabile MISTRAL cu rază scurtă de acţiune se află în prezent în dotarea Franţei şi a altor 31 state, printre care şi Serbia, care în iulie 2019 a comandat 18 lansatoare şi 50 de rachete.

Un sprijin deosebit îl constituie asigurarea accesului la platformele satelitare de culegere de informaţii, supraveghere şi cercetare franceze CSO (imagini de înaltă rezoluţie), Pleiades (o constelaţie de patru sateliţi pe orbită sincronă solară care furnizează imagini cu o rezoluţie de 30 cm) şi Helios de mai multe ori pe zi. Pe 13 aprilie a fost anunţată trimiterea de armamente şi echipamente suplimentare, fără alte detalii, iar pe 22 aprilie, preşedintele francez a transmis că va furniza diferite echipamente militare, inclusiv obuziere autopropulsate CAESAR cal. 155mm, împreună cu mii de lovituri.       

CAESAR (CAmion Équipé d'un Système d'ARtillerie/vehicul echipat cu un sistem de artilerie) este un obuzier autopropulsat pe roţi cal. 155 mm (echipat cu ţeavă de 52 calibre/8m) intrat în dotarea armatei franceze în 2008 şi a fost testat în Afganistan, Irak şi Mali (Operaţia Serval). Se mai află în dotarea forţelor armate din Arabia Saudită (132 de piese în dotarea Gărzii Naţionale), Danemarca (15 piese comandate), Indonezia (36, plus alte 18 comandate), Liban (28) şi Tailanda (6, folosite cu succes împotriva aruncătoarelor de proiectile reactive cambodgiene BM-21).

Fiind echipat cu calculator de conducere a focului şi mecanism automat de încărcare şi ochire, sistemul CAESAR poate executa misiuni de tragere de lovituri multiple cu impact simultan - MRSI (Multiple Round Simultaneous Impact), care constau în executarea focului cu mai multe proiectile, în succesiune rapidă, cu traiectorie şi durată de zbor diferite, astfel încât să aibă impactul la ţintă în acelaşi timp.

În versiunea franceză, CAESAR este instalat pe un şasiu 6×6 Renault Trucks Defense Sherpa-5 (cele pentru export fiind echipate cu şasiu 6x6 Unimog U2450L) în greutate de 20 de tone, are o bătaie cu proiectilele explozive standard de 30 km, dar poate atinge o bătaie maximă de 55-60 km folosind proiectile cu dirijare pe traiectorie, cum ar fi Bonus sau Spacido.

Cadenţa de tragere este de 6 lovituri/min. sau 3 lovituri în 18s, iar unitatea de foc este compusă din 36 proiectile. CAESAR are un echipaj de 6 militari, poate atinge o viteză de 100 km/h şi are o autonomie de 600 km.

La începutul lunii martie, Italia a trimis un număr neprecizat de aruncătoare de bombe, rachete antiaeriene FIM-92 Stinger, mitraliere M2 Browning, puşti mitralieră Beretta MG 42/59 , rachete antitanc dirijate Milan şi lansatoare antitanc portative Panzerfaust, precum şi ajutoare medicale şi raţii individuale. În plus, Italia a furnizat diferite versiuni de vehicule Fiat pe care se pot instala platforme de tragere pentru rachete antiaeriene. În perioada următoare se analizează trimiterea de obuziere autopropulsate M109L şi Panzerhaubitze 2000 (PzH 2000), ambele cal. 155 mm, sisteme de tunuri antiaeriene autopropulsate SIDAM-25 cal. 25mm, transportoare blindate pentru trupe şenilate M113A1, vehicule blindate Iveco VM 90 şi Iveco LMV, precum şi transportoare blindate pentru trupe şenilate VCC-1 Camillino (pe şasiu de M113).

Obuzierul autopropulsat PzH 2000 cal. 155mm dezvoltat de firma germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW) se află în dotarea a şapte ţări NATO – Germania (101), Italia (70), Olanda (57), Grecia (24), Lituania (18), Croaţia (16) şi Ungaria (24). În anul 2015 Qatar (24) a devenit primul utilizator de PzH 2000 din afara NATO.

PzH 2000 este cotat ca fiind unul dintre cele mai bune sisteme de artilerie autopropulsată din lume, operaţiunile de ochire şi manevrare a muniţiei fiind complet automatizate. Are o greutate de 57 tone, un echipaj de 5 militari şi poate atinge o cadenţă de tragere de 8-10 lovituri/min.

Micul Luxemburg a anunţat în februarie că a donat 100 de lansatoare  antitanc NLAW, jeep-uri şi 15 corturi militare.

La puţin timp după invazia Rusiei, Norvegia a livrat 5.000 de căşti, 1.500 veste antiglonţ şi 1.000 de măşti contra gazelor, 2.000 de saci de dormit, 10.000 foi de dormit şi 15.000 raţii individuale. În martie în două transporturi s-au expediat 4.000 de lansatoare antitanc uşoare M72 LAW. Pe 19 aprilie guvernul norvegian a anunţat că va livra 100 de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acţiune Mistral şi un număr neprecizat de lansatoare AA.

Până la 6 aprilie Portugalia a livrat între 60 şi 70 de tone de echipamente militare cuprinzând veste antiglonţ, căşti, ochelari de vedere pe timp de noapte, grenade şi muniţie de diferite calibre, staţii radio portabile, echipamente comunicaţii şi puşti automate G3. Conform Ministerului portughez al Apărării, sunt în curs de livrare alte 99 de tone de echipamente militare şi medicale.

Spania a 1.370 aruncătoare de grenade antitanc Instalaza C-90, un număr nespecificat de puşti-mitralieră şi 700.000 de cartuşe, urmate de un vehicul RG-31 Nyala cu protecţie antimină-configurat ca ambulanţă de campanie, plus o cantitate nespecificată de armament şi muniţia aferentă. 

Un prim transport trimis de Ţările de Jos Ucrainei a cuprins 3.000 de căşti, 2.000 de veste antiglonţ, 30 detectoare mine portabile şi două vehicule submarine comandate de la distanţă, cinci radare mobile de cercetare de artilerie AN/TPQ-36 Firefinder şi două radare de supraveghere terestră portabile Squire (greutate 23 kg şi rază de acţiune 48 km). În plus, Ţările de Jos au livrat 10 puşti cu lunetă M82 .50 BMG (de la Barrett) şi alte 90 de puşti cu lunetă AX50 (de la Accuracy International) împreună cu 30.000 de cartuşe. Ulterior, olandezii au expediat 50 lansatoare portative antiaeriene Stinger cu 200 de rachete şi 50 de lansatoare antitanc Panzerfaust 3 cu 400 rachete.

Până la sfârşitul lunii martie, Ţările de Jos au furnizat ajutoare militare în valoare de 50 de milioane de euro şi a anunţat că va trimite obuziere autopropulsate Panzerhaubitze 2000 cal. 155mm împreună cu muniţia aferentă, iar pregătirea echipajelor va fi asigurată de Germania în Polonia sau Germania. Din motive de securitate operaţională nu s-au difuzat informaţii despre alte tipuri de armament şi echipamente trimise în Ucraina. 

Echipamentele şi tehnica de luptă furnizată de ţările din Europa occidentală au reprezentat, calitativ, un mix între sisteme de armament mai vechi şi mai noi, iar cantitativ s-au apropiat, per total, de asistenţa anglo-americană.

Trebuie subliniat că dimensiunea efortului nu a fost dezvăluită public în totalitate din raţiuni de securitate.