Drona rusească care a survolat marţi România şi Moldova nu a ajuns întâmplător, a coincis cu plecarea lui Zelenski de la Chişinău spre Norvegia. Cel mai probabil, Rusia a transmis un mesaj preşedintelui Ucrainei, dar şi ţărilor care-i sprijină deplasările în străinătate
Florin JipaDrona rusească care a pătruns neautorizat în spaţiul aerian al Republicii Moldova şi al României pe 8 septembrie a perturbat traficul aerian la Chişinău şi a pus în pericol pasagerii a trei aeronave, inclusiv ai celei în care se afla preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care se pregătea de decolare către Oslo, Norvegia, conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, după ce presa norvegiană a relatat că avionul liderului ucrainean ar fi fost „aproape lovit” de o dronă în timpul pregătirii pentru decolare.
„Spaţiul aerian al Republicii Moldova a fost închis în după-amiaza zilei de 8 septembrie, după ora 16:30, în urma depistării unei drone ruseşti care a pătruns neautorizat dinspre Ucraina. Decizia a fost luată pentru protecţia aeronavelor aflate în acel moment în spaţiul aerian al ţării”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Foto: X - Traiectoria avionului în care a fost preşedintele Zelenski
Măsura a afectat mai multe zboruri. Trei aeronave au decolat cu întârziere, iar alte patru au fost nevoite să amâne aterizarea în capitala R. Moldova, arată moldova1.md.
O dronă rusească, cel mai probabil una cu reacţie de tip Geran-4, care a încălcat spaţiul aerian al Republicii Moldova şi al României pe 8 septembrie, a trecut foarte aproape de avionul preşedintelui Volodimir Zelenski în timp ce acesta decola din Republica Moldova; informaţia a fost furnizată publicaţiei Kyiv Independent de către o sursă, pe 9 septembrie.
Putin a declarat la începutul lunii septembrie, la Bişkek, după reuniunea OCS (Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai), că liderii din Ucraina nu sunt vizaţi. „Avem nevoie de nişte oameni pentru negocieri… dacă înţeleg că vor să rezolve problemele pe cale paşnică”, a declarat Vladimir Putin.
Şi aeroportul din Iaşi a fost închis temporar, din cauza aceleiaşi drone
Ministerul român al Apărării a monitorizat evoluţia dronei, care a fost detectată la ora 16:33, la vest de Chişinău, la 16:37 a pătruns pe teritoriul României, la aproximativ 30 km sud-est de Iaşi. La 16.44 era deja în judeţul Neamţ, la 16.48 era la 18 km nord de Roman. La ora 17:02, contactul radar cu ţinta aeriană a fost pierdut în zona de limită dintre judeţele Iaşi şi Botoşani. Ulterior, la ora 17:08, ţinta a fost reidentificată pe radar în spaţiul aerian al Republicii Moldova, unde s-a şi prăbuşit, după ce a rămas fără combustibil, la 17.26, într-un lan de floarea soarelui la aproximativ 160 de kilometri de Aeroportul Internaţional Chişinău.

Foto: x - Traiectoria dronei ruseşti
Drona nu a survolat în România niciun obiectiv important şi au fost multe semne de întrebare despre motivul trimiterii unei astfel de drone în Moldova şi România.
Din primele informaţii ale experţilor din R. Moldova care au studiat resturile dronei, aceasta era cel mai probabil de tip Geran-4, cu motor cu reacţie, iar încărcătura explozivă era completată cu bile pentru a crea victime şi pagube multiple.
Mesaje RO Alert au fost trimise în cinci judeţe din România, iar traficul aerian pe aeroportul din Iaşi a fost suspendat.
Drona rusească a cauzat patru incendii de vegetaţie la locul prăbuşirii şi nu sunt indicii că ar fi avut ca ţintă un obiectiv important din România sau Moldova, fiind mai degrabă parte a acţiunilor hibride ale Rusiei, posibil un mesaj al Kremlinului către regimul de la Kiev şi ţările care-l sprijină.
Este pentru prima dată când este raportată o dronă Geran-4 în România, Rusia a introdus anul acesta acest tip de avion fără pilot, ce costă în jur de 100.000 de euro şi poate prinde viteze maxime de peste 600 km/h. Până acum noi ne-am confruntat cu drone momeală de tip Gerbera şi kamikaze Geran-2, cu motoare cu elice, ce puteau prinde viteze de doar 200 km/h.