11 martie 2025

Drama unui comandant: suntem jigniţi şi făcuţi nesimţiţi, dar pensia mea este mai mică decât a unui muncitor. Şoferul meu are o pensie dublă

Florin Jipa

Se vorbeşte mult despre radicalizarea militarilor în rezervă şi retragere şi mulţi sunt acuzaţi că au idei extremiste, dar nimeni nu vrea să găsească şi motivul pentru care o persoană suferă o asemenea transformare.

Sursă foto: Mediafax

Întâmplător, m-am întâlnit cu unul dintre foştii mei comandanţi de la Brăila şi din vorbă în vorbă am aflat ce-l supără cel mai tare: „suntem jigniţi şi făcuţi nesimţiţi, dar pensia mea este mai mică decât a unui muncitor”.

Ştiind că s-a pensionat cam odată cu tatăl meu, care a fost muncitor, şef de echipă, la o fabrică în Buzău, am îndrăznit să-l întreb cât are de fapt pensia şi astfel am aflat că are dreptate, după ce tatălui meu i-a crescut substanţial venitul anul trecut la aproximativ 5.000 de lei.

După o scurtă investigaţie cu tatăl meu, am aflat că în momentul pensionării, ofiţerul avea mai mult decât dublu faţă de pensia tatălui meu, dar în aproape 30 de ani, lucrurile s-au inversat.

Cred că dacă ofiţerului i s-ar fi calculat pensia pe contributivitate şi ar fi avut toate creşterile anuale, acum ar fi avut pensia mult mai mare, ţinând cont că veniturile militarilor au fost măricele, de exemplu, eu când am luat prima soldă de locotenent, era aproape dublă faţă de salariul tatălui meu cu peste 20 de ani vechime.

O altă anomalie este dată de faptul că această blocare a pensiilor militare s-a făcut în timp ce soldele militarilor în activitate au crescut foarte mult, lucru care a dus la diferenţe enorme între pensiile persoanelor care au ocupat aceeaşi funcţie, dar au plecat din armată în perioade diferite. De exemplu, fostul comandant de la Brăila are acum o pensie de două ori mai mică decât a subofiţerului care i-a fost şofer şi de trei ori mai mică decât a ofiţerului care a ieşit acum la pensie după o funcţie similară.

Militarilor în rezervă li s-a lipit această etichetă de profitori, ţinând cont de unele venituri exorbitante ale pensionarilor din magistratura militară, sau de vârsta de pensionare foarte mică a unor şmecheri din sistem, dar nimănui nu i-a păsat ce se întâmplă cu ceilalţi, cei mulţi, care nu s-au pensionat prematur şi nici nu au venituri exorbitante.

În timp, ura din mesajele pe care unele partide politice le-au lipit de imaginea pensionarilor militari, fiind învinovăţiţi că din cauza lor nu sunt bani pentru ceilalţi pensionari sau pentru educaţie şi sănătate, au dus la anomalii care nu au cum să nu creeze tensiuni sociale.

Mai grav este că partidele politice au avut acces la informaţii publice şi în loc să încerce să corecteze situaţia, au preferat să continue cu jigniri şi acuze pentru capital politic.

Conform unei investigaţii Hotnews, Casa de pensii din MApN, care plăteşte şi pensiile foştilor angajaţi din SIE, STS şi SPP, a avut un buget alocat pentru anul 2024 de 5,5 miliarde de lei pentru 84.933 beneficiari. De aici rezultă o pensie medie de 5.396 lei.

Casa de pensii sectorială a MAI a plătit în 2024 pensii către 113.105 de beneficiari, având un buget anual de 7,3 miliarde de lei, de unde rezultă o pensie medie lunară de 5.378 lei.

Casa de pensii sectorială a SRI a plătit, în luna septembrie, pensii de serviciu, pensii de invaliditate şi pensii de urmaş pentru 13.254 de beneficiari, având un buget pe 2024 de aproximativ 1,1 miliarde lei, rezultând o pensie lunară medie de 6.916 lei.

La o primă vedere, poţi spune că totul este minunat, pensia medie fiind de peste 5.000 de lei. Dar dacă te gândeşti că cei care se pensionează acum au cam toţi peste 6-7.000 de lei, mulţi chiar peste 10.000 de lei, realizezi că pentru a ajunge la o medie de 5.000 de lei unii trebuie să aibă venituri foarte mici.

După zeci de ani de inerţie, acum este foarte greu să elimini aceste inechităţi. Curtea Constituţională a României discută, marţi, sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu actul normativ pentru completarea Legii privind pensiile militare de stat, conform unor informaţii care au apărut în presă, impactul bugetar lunar generat de actualizarea pensiilor ar fi de 370 de milioane de lei lunar, adică 800 milioane de euro pe an. Este vorba de toate pensiile de pe legi speciale, din MApN, MAI, servicii etc.

Ca o comparaţie, conform datelor statistice, în sistemul civil s-a făcut uniformizarea pensiilor în 2024 şi pensia medie a crescut cu 40%, la aproximativ 3.200 de lei.