27 iunie 2020

Dosarul Serbia-Kosovo – drama continuă, dialogul, mai vedem

Stelian Teodorescu

Dialogul Kosovo-Serbia a fost suspendat în noiembrie 2018, după ce guvernul fostului premier kosovar, Ramush Haradinaj, a impus taxe vamale de 100% la produsele importate de origine sârbă şi bosniacă. De când a fost semnat, în 2013, aşa-numitul „Acord de la Bruxelles” - primul document privind principiile normalizării relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, între cele două părţi au continuat disensiunile ce au provocat creşterea semnificativă a neîncrederii atât la nivel regional, cât şi internaţional. În acest context, din cauza ambiţiilor politice, vechea idee de schimb teritorial a renăscut, incidentele şi provocările din ultimii şapte ani arătând că ambele părţi sunt departe de a fi gata să accepte un compromis privind statutul final al Kosovo.

Sursă foto: Profi Media

Taxele cresc, dialogul îngheaţă

Începând din 2015, progresele înregistrate în încheierea şi punerea în aplicare a acordurilor între Serbia şi Kosovo au fost minime, iar în 2017 şi 2018, tensiunile au început să crească între cele două entităţi din cauza unor evenimente ce au avut loc între timp.

Având în vedere impasul dialogului dintre cele două entităţi, în august 2018 au început numeroase discuţii şi dezbateri cu privire la posibilitatea unei „corecţii a frontierelor” sau a unui schimb de teritorii - nordul Kosovo pentru teritorii cu majoritate albaneză din Serbia, o astfel de variantă fiind văzută ca o posibilă soluţie în disputa lor. Cu toate acestea, având în vedere evoluţiile negocierilor dintre cele două entităţi, la scurt timp au apărut şi acţiuni agresive, mai ales economice. Liderii de la Priştina au majorat valoarea taxelor impuse pentru mărfurile importate din Serbia şi Bosnia şi Herţegovina (BiH) la 100% şi au adoptat decizia să transforme Forţele de Securitate din Kosovo (FSK) într-o armată. Aceste decizii ale guvernului kosovar, combinate cu campaniile foarte active în plan internaţional ale liderilor de la Belgrad de reducere a numărului statelor care au recunoscut independenţa Kosovo, dar şi cu extinderea influenţei Serbiei pe teritoriul kosovar, au generat evoluţii care au contribuit la îngheţarea dialogului între cele două entităţi.

Problemele cele mai controversate sunt cele care fac referire la statutul final al Kosovo şi, implicit, la nerecunoaşterea din partea Serbiei a independenţei acestei entităţi, dar şi la tensiunile şi dezacordurile dintre Belgrad şi Priştina cu privire la municipalităţile sârbe din nordul Kosovo.

Prin urmare, anul 2020 se prezenta ca un an cheie pentru multe dintre proiectele deschise atât de UE şi SUA, cât şi de partenerii lor din Balcanii de Vest. În contextul pandemiei Covid-19, a avut loc, însă, o schimbare a planurilor şi agendelor liderilor europeni şi americani, cât şi a celor din regiune.

UE a avut întotdeauna în atenţie Balcanii de Vest, prin politica de vecinătate şi extindere. În acest context, după reducerea progreselor din ultimii ani, noua Comisie Europeană se prezintă ca un veritabil motor pentru promovarea relaţiilor de bună vecinătate atât între UE şi Balcanii de Vest, cât şi între entităţile din regiune.

Datorită acestui nou impuls politic şi poziţiei mai puţin reticente, în ultima perioadă, a statelor membre ale UE în ceea ce priveşte aderarea noilor ţări la clubul european, Serviciul European de Acţiune Externă intenţionează să schimbe situaţia prin ”decongelarea” triadei diplomatice şi economice UE, Serbia şi Kosovo.

La rândul lor, SUA au fost şi continuă să fie unul dintre principalii actori internaţionali cu o influenţă de tip „soft power” asupra Kosovo. Aşadar, având în vedere tensiunile din ce în ce mai mari dintre cele două entităţi, preşedintele american, Donald Trump, a solicitat guvernului kosovar să facă tot ce este necesar pentru a se ajunge la un acord de durată cu Serbia şi a subliniat faptul că s-a contribuit foarte mult la succesul Kosovo ca stat independent şi suveran, dar acest sprijin nu este catalogat ca fiind unul necondiţionat. Liderul american a subliniat că Priştina este responsabilă de subminarea succesului dialogului cu Belgradul. În acest context, este de remarcat şi faptul că inclusiv Summit-ul de la Berlin, din aprilie 2019, nu a reuşit să ajungă la nicio concluzie privind continuarea dialogului celor două entităţi.

 

Când pandemia ajută dialogul

În contextul creat în plan internaţional, în data de 16 iunie, preşedintele Kosovo a salutat SUA pentru rolul lor de lider în cadrul procesului de negocieri pentru normalizarea legăturilor cu Serbia, dar este de remarcat că au apărut diferenţe între trimisul administraţiei americane şi oficialii europeni cu privire la cine ar trebui să conducă procesul de negocieri între Belgrad şi Priştina.

Drept urmare, trimisul special american, Richard Grenell, a invitat oficialii din Kosovo şi Serbia să se întâlnească la Casa Albă, pe 27 iunie, în speranţa stimulării discuţiilor între cele două entităţi. În acelaşi context, R.Grenell a monitorizat realizarea unui acord în luna februarie în cadrul căruia Kosovo şi Serbia au promis să redeschidă legăturile rutiere şi feroviare pentru a stimula cooperarea economică înainte de a-şi rezolva animozităţile de lungă durată.

R.Grenell a subliniat pe reţelele de socializare că a primit un angajament din partea guvernelor din Kosovo şi Serbia de a „întrerupe temporar campaniile media de recunoaştere, respectiv de nerecunoaştere a Kosovo pentru a se întâlni la Washington, pe 27 iunie, pentru dialog“. Oficialul american a făcut referire, în acelaşi context, la campania kosovară de a se alătura organizaţiilor internaţionale precum Interpol şi UNESCO şi, implicit, la campania Serbiei pentru a convinge statele să revină asupra recunoaşterii Kosovo, toate acestea tensionând relaţiile între cele două entităţi şi, implicit, împiedicând dialogul.

R.Grenell a subliniat că „dacă ambele părţi nu vor fi satisfăcute de discuţiile din 27 iunie, atunci vor reveni la status quo după ce vor părăsi Washingtonul”. Reuniunea a fost anunţată şi pe Twitter de R.Grenell, întâlnirea fiind catalogată ca „o veste excelentă”. Preşedintele kosovar, Hashim Thaçi, a salutat invitaţia primită, în timp ce Belgradul nu a lansat un comentariu semnificativ, dar preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, a declarat că „nu exclude posibilitatea" de a se deplasa la Washington, fiind important a sublinia că oficialul sârb a efectuat şi o vizită la Moscova, în data de 23 iunie. A.Vučić, a avut şi o discuţie telefonică cu preşedintele rus, Vladimir Putin, despre discuţiile ce urmează a avea loc la Washington. „În timpul unei discuţii aprofundate despre acordul kosovar, V.Putin a vorbit în favoarea dezvoltării unei soluţii de compromis, acceptabilă Belgradului, care ar trebui aprobată de Consiliul de Securitate al ONU”, acest lucru fiind evidenţiat într-un comunicat de presă al Kremlinului. Rusia este cunoscută ca principalul aliat al Serbiei în acest dosar, nu recunoaşte Kosovo ca stat şi are putere de veto în Consiliul de Securitate al ONU.

A.Vučić a subliniat că trimisul special al UE, Miroslav Lajčák, ar trebui să viziteze Belgradul şi Priştina, imediat după alegerile parlamentare din 21 iunie din Serbia. Oficialul sârb a evidenţiat, însă, că nu se aşteaptă ca discuţiile să aibă ca rezultat recunoaşterea Kosovo de către Serbia. „Vorbim cu toată lumea”, a spus el. „Întrebarea mea este… Care este conţinutul dialogului. Despre ce vorbim? ... Pentru că, dacă este doar, „Hai, sârbilor, recunoaşteţi independenţa Kosovo şi să terminăm povestea asta - cu siguranţă nu va merge aşa.” În acelaşi context, este de remarcat şi faptul că preşedintele sârb, A.Vučić, a salutat demersul Priştinei de a elimina toate barierele comerciale, calificând această măsură ca „o decizie bună”.

În aceeaşi zi de 16 iunie, noul Reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Priştina şi pentru alte probleme regionale din Balcanii de Vest, M.Lajčák, a ajuns şi el în Kosovo. M.Lajčák a subliniat şi el că „orice s-ar conveni asupra părţilor va contribui la dialogul facilitat de UE, deoarece aceasta este principala platformă pentru Serbia şi Kosovo cu scopul de a se apropia de acordul lor final”. Mai mult, M.Lajčák a mai declarat, la Priştina, că accentul său este pus pe discuţiile mediate de UE, care vor fi reluate la Bruxelles în curând.   

Oficialul UE a declarat la o conferinţă de presă comună cu preşedintele Kosovo, H.Thaçi, că mandatul său a fost stabilit foarte clar „pentru a ajuta la realizarea unui acord juridic complet obligatoriu între Kosovo şi Serbia, care va normaliza relaţiile, care va rezolva o dată pentru totdeauna toate problemele rămase, iar acest lucru va fi acceptabil pentru ţările din regiune şi statele membre ale UE."

La rândul său, purtătorul de cuvânt al UE, Peter Stano, a subliniat că blocul european a facilitat desfăşurarea dialogului între cele două entităţi încă de la început şi va continua să-şi menţină acest rol de lider.

 

Mai trebuie un pic de coordonare

Cu toate că la nivel internaţional se doreşte soluţionarea dosarului Serbia-Kosovo, nu este foarte clar dacă eforturile Europei şi cele ale SUA sunt foarte bine coordonate pentru a convinge Belgradul şi Priştina să ajungă la un acord. Este foarte clar că UE şi SUA au un obiectiv oficial comun şi anume de a rezolva unul dintre ultimele puncte fierbinţi din Europa după un sângeros război din perioada 1998-1999 şi o intervenţie a NATO pentru a opri o sângeroasă represiune sârbă împotriva separatiştilor albanezi din Kosovo.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă, Peter Stano, a subliniat că nu doreşte să speculeze asupra întâlnirii de la Washington (27 iunie), dar a subliniat că dialogul de la Bruxelles este principala platformă pentru Serbia şi Kosovo şi că obiectivul este un acord final şi progresul pe calea europeană.

Întrebat dacă există două procese paralele de negociere la Bruxelles şi Washington,
el a spus că interpretările sunt gratuite, dar că UE mediază în dialogul dintre cele două părţi de la început şi că acestea percep foarte bine tot ce influenţează pozitiv evoluţiile. Potrivit oficialului european, UE şi SUA au interese comune în Balcanii de Vest şi „vor să contribuie la stabilizarea regiunii, viitorul acestor ţări fiind unul european”.

La rândul său, premierul kosovar, Avdullah Hoti, a declarat că rolul UE şi al SUA în cadrul procesului de dialog între Kosovo şi Serbia este unul complementar. A.Hoti a subliniat că, deşi Kosovo are nevoie de sprijinul deplin al UE, este nevoie şi de un angajament puternic din partea SUA pentru a se ajunge la un acord şi la implementarea acestuia. El a reamintit că UE a numit acum un trimis special pentru dialog, M.Lajčak, care, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borell, fac dovada unei orientări clare din partea Comisiei Europene pentru îmbunătăţirea acestui proces.

A.Hoti a mai subliniat că „există o atenţie deosebită din partea ţărilor cheie ale UE, Germania şi Franţa, asupra procesului de dialog şi este important ca şi Washingtonul să fie foarte concentrat să pună capăt problemelor deschise dintre Kosovo şi Serbia pentru totdeauna”, fiind exprimată inclusiv dorinţa ca procesul să fie clarificat în perioada următoare. Premierul kosovar, A.Hoti, a declarat că anunţul potrivit căruia Serbia îşi întrerupe campania de nerecunoaştere a reprezentat unul din primele rezultate ale „activităţilor coordonate cu partenerii internaţionali”.

În acelaşi context, A.Hoti a declarat că Priştina este pregătită pentru dialog şi că guvernul condus de el a respectat cerinţele partenerilor internaţionali de abolire a măsurilor comerciale reciproce cu Serbia pentru a da o şansă reluării şi desfăşurării dialogului Serbia-Kosovo.

Potrivit lui A.Hoti, Kosovo are trei principii esenţiale pentru dialogul cu Serbia: de a nu negocia integritatea sa teritorială, de a nu negocia organizarea constituţională a entităţii, dar şi faptul că acordul, care va contribui la recunoaşterea reciprocă între Kosovo şi Serbia, trebuie să fie în conformitate cu Constituţia Kosovo. „Prioritatea  noului guvern kosovar va fi responsabilitatea de a continua dialogul cu Serbia în cooperare cu UE şi SUA, dar nu va permite schimbul teritorial”, a spus A.Hoti după ce parlamentarii l-au votat pentru funcţia de premier al Kosovo (3 iunie).

Mai mult, actualul premier kosovar, A.Hoti, a mai subliniat că, pentru Kosovo, compromisul dialogului este „acceptarea de a sta la masă pentru a normaliza relaţiile”, subliniindu-se şi faptul că este un compromis pe care îl fac, dar concluzionând că „toate compromisurile pe care le-au făcut s-au încheiat pe 17 februarie 2008, cu planul Ahtisaari, pe baza căruia a fost declarată independenţa Kosovo, cu acordurile constituţionale în vigoare astăzi în statul Kosovo”.   

La rândul său, preşedintele Kosovo, H.Thaçi, şi-a exprimat satisfacţia cu privire la anunţul lui R.Grenell potrivit căruia negocierile între Belgrad şi Priştina vor continua şi că „sprijinul SUA a fost întotdeauna decisiv pentru viitorul prosper al Kosovo”.

Referindu-se la afirmaţiile fostului prim-ministru kosovar, Albin Kurti, potrivit căruia s-a realizat un acord secret pentru o schimbare de teritorii între Serbia şi Kosovo şi între H.Thaçi şi A.Vučić, liderul kosovar a subliniat că nu este o „agendă ascunsă” sau un „plan secret" în acest sens.

Analiza unor decizii controversate, adoptate până în prezent atât de Belgrad, cât şi de Priştina, împreună cu o posibilă propunere de soluţionare a litigiilor dintre cele două entităţi, inclusiv care implică schimbul teritorial, vor constitui cheia soluţionării acestui dosar şi pentru a putea prevedea posibile scenarii viitoare privind evoluţia situaţiei generale în Balcanii de Vest. Pe de o parte, este imperios necesar a urmări cu atenţie efectele generate de rezultatele alegerilor din Serbia, din 21 iunie, iar, pe de altă parte, este necesar a urmări şi efectele ce vor fi generate de formarea recentă a unui alt guvern kosovar care manifestă dorinţă pentru reluarea negocierilor cu autorităţile de la Belgrad şi soluţionarea cât mai rapidă a dosarului Kosovo.

În ultimele luni, competiţia dintre SUA şi UE cu privire la Kosovo s-a intensificat, UE menţinând o poziţie neclintită împotriva schimbărilor de frontieră pe criterii etnice.
În acest context, este semnificativ de evidenţiat că nici R.Grenell şi nici reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Priştina, M.Lajcak, nu au fost dispuşi să comenteze pe marginea schimburilor teritoriale între Serbia şi Kosovo sau despre cooperarea UE şi SUA în această privinţă. Mai mult, alţi experţi au făcut cunoscut faptul că încă se crede în continuare că redeschiderea subiectului hărţilor trasate pe liniile etnice în Balcanii de Vest nu va rezolva nici una dintre problemele reale şi riscă să redeschidă alte conflicte etnice şi teritoriale în regiune şi în alte părţi ale lumii.

Cu toate că noul guvern al Kosovo a anunţat, pe 6 iunie, că ridică toate barierele comerciale impuse Serbiei, iar Belgradul şi-a declarat disponibilitatea de a participa la dialogul de la Washington, din data de 27 iunie, privind normalizarea relaţiilor cu Priştina, un eventual eşec al negocierilor dintre sârbi şi kosovari ar putea conduce la un adevărat colaps al evoluţiilor din Balcanii de Vest. R.Grenell a declarat că fiecare parte s-a angajat să participe la discuţiile de la Casa Albă, Kosovo a convenit să întrerupă eforturile de a se alătura organismelor internaţionale, iar Serbia s-a angajat să oprească campania pentru convingerea ţărilor să revoce recunoaşterea independenţei Kosovo.

Ambasada SUA din Kosovo a subliniat că speră la reînnoirea dialogului între Serbia şi Kosovo, "recunoaşterea deplină fiind în interesul superior al Kosovo şi al regiunii pentru a asigura stabilitatea şi prosperitatea economică".

 

Între un schimb de teritorii şi o amânare. A câta?

Cu toate acestea, în acelaşi context, ar putea fi generate şi temeri semnificative în cazul în care preşedintele sârb, A.Vučić, şi preşedintele kosovar, H.Thaçi, îşi vor declara acordul şi vor exprima ca parte a înţelegerii şi condiţie esenţială a soluţionării dosarului Serbia-Kosovo schimbul de teritorii şi, implicit, modificarea frontierelor, o astfel de decizie putând reînvia campaniile violente pentru revendicări teritoriale între celelalte entităţi din Balcanii de Vest sau din oricare parte a lumii.

Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, preşedintele kosovar, inculpat recent pentru crime de război, nu va putea merge la Washington. Astfel că dialogul va trebui, pentru a nu se ştie câta oară, amânat pentru vremuri mai bune.