Donald Trump a propus Congresului SUA reducerea bugetului Forţelor pentru operaţii speciale. Va aduce criza sanitară tăieri suplimentare de fonduri?

Preambul

Cu aproximativ o lună înainte de declararea stării de urgenţă naţională din cauza pandemiei de COVID-19, Preşedintele SUA Donald Trump înainta Congresului american propunerea sa de buget pentru anul fiscal 2021^[i]. Trump l-a descris ca fiind un buget care ”stabileşte cursul pentru un viitor al dominanţei şi prosperităţii americane continuate” şi prin intermediul căruia a solicitat Guvernului să ”reducă risipa, cheltuielile inutile şi să remedieze mangementul defectuos şi redundanţa în cadrul diferitelor structuri guvernamentale”.

Faţă de anul 2020, proiectul de buget prevede o uşoară creştere (0,3%) a cheltuielilor cu asigurarea securităţii naţionale la 740,5 miliarde USD, din care 705,4 miliarde USD necesare Departamentului Apărării al SUA, ceea ce reprezintă o creştere de doar 0,2% faţă de cheltuielile de 704,6 miliarde USD prevăzute pentru anul fiscal 2020. În valoare absolută, este vorba, totuşi, despre o cifră ameţitoare, mai mare decât suma cumulată a bugetelor (estimate a fi) alocate apărării de către cei doi cei mai importanţi competitori strategici ai SUA, China şi Federaţia Rusă. Cu acest buget Pentagonul trebuie să asigure îndeplinirea misiunii sale curente, aceea de a ”furniza o forţă militară combativă credibilă în măsură să descurajeze războiul, iar, în caz că aceasta  nu reuşeşte, să prevaleze în război”.

Şi, potrivit Strategiei Naţionale de Apărare 2018, SUA doresc să-şi asigure avantajul militar competitiv în faţa Chinei şi Federaţiei Ruse, susţinând concomitent eforturi de descurajare şi combatere a ameninţărilor din Iran şi Coreea de Nord, dar şi de eliminare a ameninţărilor extremiste violente la adresa Statelor Unite. Tipul ameninţărilor la adresa securităţii SUA schimbându-se, va fi nevoie şi de adaptarea structurii de forţe şi, mai ales, a conceptelor de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor militare. Indubitabil acestea vor duce la reprioritizarea şi redistribuţia de resurse între diferitele categorii de forţe, comandamente sau structuri.

Bugetul FOS americane va fi redus cu 5%

În aceste condiţii însă, bugetul Forţelor pentru operaţii speciale (FOS) americane va scădea în anul fiscal 2021 cu 5% faţă de anul fiscal 2020. Astfel, bugetul înaintat de către Trump Congresului american propune alocarea în anul fiscal 2021 a 13 miliarde USD pentru Comandamentul de Operaţii Speciale (USSOCOM - United States Special Operations Command) reprezentând doar 1,84% din total buget destinat apărării. Acesta este împărţit pe două ramuri, bugetul de bază şi bugetul pentru operaţii de contingenţă în afara teritoriului SUA şi prevede fonduri pentru operare şi mentenanţă, cercetare, dezvoltare, testare şi evaluare, achiziţii şi infrastructură.

Un total de 9,6 miliarde USD este necesar doar pentru operarea şi mentenanţa structurii de forţe, inclusiv în operaţiile de contingenţă la nivel global unde sunt dislocate forţe şi mijloace militare de FOS americane care execută misiuni în teatre de operaţii precum Afganistan, Irak sau alte zone în sprijinul aşa numitelor Comandamente de Luptă Geografice ale SUA. Scăderea în acest caz este de 12% faţă de anul 2020, dar cumva firească având în vedere planificata retragere graduală a militarilor americani din astfel de zone de război.

Totuşi, proiectul de buget prevede creşteri importante de cheltuieli necesare măririi gradului de operativitate a FOS americane mai ales în ceea ce priveşte alocarea de ore de zbor şi activităţile de instrucţie a operatorilor. În acelaşi timp, acesta prevede şi o creştere a numărului de personal din compunerea USSOCOM şi a tuturor structurilor din compunere şi subordonate (militari şi civili, activi, rezervişti şi membri din Garda Naţională) de la 73.203 în anul 2020 la 73.296 (cam cât tot personalul militar din întreaga Armată a României) în anul 2021 şi chiar şi creşteri slariale atât în cazul personalului militar (3%), cât şi în cazul personalului civil (1%). 

Mai mult, în cadrul procesului de modernizare a FOS, proiectul de buget prevede o sumă de 3 miliarde USD pentru investiţii în achiziţia, modernizarea şi/ sau modificarea platformelor de transport aeriene, navale şi terestre, armamentelor, muniţiilor şi explozibililor, precum şi echipamentelor de comunicaţii specifice FOS, dar şi pentru investiţii în noi tehnologii precum: sisteme de luptă pentru operatorii FOS; kit-uri modulare şi scalabile necesare aeronavelor C-130s ale FOS pentru misiuni de sprijin aerian apropiat şi ISR (capabilităţi de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere) înarmat; modernizare elicoptere; platforme aeriene de atac la sol de tip AC/MC-130J (Hercules); muniţii ghidate cu precizie, senzori electrono-optici în infraroşu, echipamente de comunicaţii şi sisteme integrate de conducere a focului.

Experţii în operaţii speciale sunt îngrijoraţi de prognozatele tăieri de fonduri financiare

Cu toate acestea, unii experţi în operaţii speciale s-au arătat îngrijoraţi de această reducere de 5% a bugetului FOS americane, susţinând că în spatele acestor tăieri de fonduri s-ar afla ideea [total eronată în opinia mea] că FOS nu ar avea niciun rol în cadrul competiţiei dintre marile puteri. Ei au încercat să o combată venind cu câteva propuneri de întrebuinţare a FOS americane atât în faza de ”competiţie” caracterizată de utilizarea intensă a acţiunilor de tip hibrid (atât Federaţia Rusă, cât şi China au dezvoltat astfel de capabilităţi), cât şi în faza de conflict armat. Aceştia amintesc că FOS construiesc deja acele relaţii, reţele şi capabilităţi necesare contracarării ameninţărilor asimetrice, concomitent cu menţinerea presiunii asupra reţelelor teroriste ce acţionează la nivel global. În plus, FOS americane împreună cu aliaţii acestora pot avea un rol critic în contracararea, în caz de conflict în Europa, a capabilităţilor ofensive ale Federaţiei Ruse care sunt în măsură să lovească departe în adâncimea teritoriilor NATO.

Alţii, mai pragmatici, prevăzând reduceri în continuare ale bugetului FOS americane în următorii ani ca urmare a mutării atenţiei Pentagonului către competiţia dintre marile puteri, recomandă ca USSOCOM să se adapteze la noile realităţi, dar admit că provocări de natura contraterorismului şi contrainsurgenţei vor exista în continuare. ”Într-un fel este inevitabil. Lumea s-a schimbat.” spune un analist din domeniul apărării, fost ofiţer de forţe speciale.

Locul şi rolul FOS americane în noul context securitar

Menirea USSOCOM, aşa cum este menţionat şi în prezentarea generală a proiectului de buget al apărării pe anul fiscal 2021, este de a executa operaţii împreună cu Forţa Întrunită, de a executa operaţii de combatere a organizaţiilor extremiste violente şi a terorismului, de a servi ca autoritate coordonatoare pentru combaterea proliferării armelor de distrugere în masă, de a înfrunta adversarii strategici care desfăşoară acţiuni sub limita pragului de stare de conflict armat declarată oficial, precum şi de a executa misiuni de răspuns la criză la nivel global.

Despre locul, rolul şi posibilele moduri de întrebuinţare a FOS americane, atât în faza de ”competiţie”, cât şi în cea de conflict cred că pot fi deduse o serie de concluzii chiar şi în urma analizării principalelor activităţi pe care aceste capabilităţi militare le pot executa. Acestea sunt enumerate şi detaliate pe scurt pe website-ul USSOCOM: acţiuni directe; cercetare specială; luptă neconvenţională; asistenţă militară; operaţii de afaceri civile; combaterea terorismului; sprijinul operaţiilor militare informaţionale; combaterea proliferării armelor de nimicire în masă; asistenţă de securitate; contrainsurgenţă; salvarea şi recuperarea de ostateci şi asistenă umanitară.

Ce urmează?

Deşi temerile şi îngrijorările unor specialişti referitoare la anunţata reducere de cheltuieli din domeniul FOS americane sunt îndreptăţite, iar acţiunile lor de lobby şi conştientizare a decidenţilor în legătură cu rolul şi importanţa finanţării corespunzătoare a acestor capabilităţi militare de elită sunt în continuare necesare, se pare că totuşi tăieri de fonduri vor mai fi şi în perioada următoare. Ameninţările la adresa securităţii şi apărării naţionale se schimbă, priorităţile de transformare a forţelor armate se schimbă şi, în consecinţă, procesul decizional se concentrează pe reprioritizarea investiţiilor şi redistribuţia resurselor.

În consecinţă, pentru a supravieţui, USSOCOM se va vedea nevoit să se adapteze cât mai rapid la schimbarea care a început deja. Va trebui să-şi adapteze structura de forţe, dar şi conceptele de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor proprii în furnizarea răspunsului potrivit la noile tipuri de riscuri şi ameninţări, corelat, evident, cu nivelul prognozat al viitoarei susţineri financiare. Despre cum se va întâmpla acest proces am scris aici un articol anul trecut. Concluzionam atunci că ameninţarea terorismului ideologic transfrontalier va rămâne de actualitate şi că ar fi de dorit ca FOS americane, chiar dacă vor traversa un proces important de modernizare şi adaptare a forţei la noile provocări de securitate legate de competiţia strategică, să-şi conserve şi fructifice abilităţile şi experienţa în combaterea reţelelor teroriste şi în acordarea de asistenţă militară, acumulate în ani lungi de misiuni executate în teatrele de operaţii.

Iată că, zilele acestea, chiar comandantul USSOCOM, generalul (SUA) Richard D. Clarke, pe timpul desfăşurării în mediul virtual a Conferinţei Industriei Forţelor pentru Operaţii Speciale, a menţionat că sarcina de ”combatere a grupurilor extremiste violente a fost o problemă generaţională şi va rămâne prioritatea numărul unu pentru operatorii FOS ai SUA”.

În loc de concluzii

Proiectul de buget al USSOCOM pentru anul fiscal 2021, chiar şi cu reducerea de 5%, pretinde că asigură FOS americane cu suficientă finanţare necesară depăşirii provocărilor la adresa acestor capabilităţi militare, chiar dacă misiunile lor depind în bună măsură şi de sprijinul acordat de către celelalte categorii de forţe din Armata SUA în domenii precum cel al aprovizionării, logisticii şi infrastructurii, pe întreg spectrul operaţiilor. De altfel, chiar cel de-al cincilea adevăr al FOS spune că ”Majoritatea operaţiilor speciale necesită sprijinul forţelor convenţionale (Forţele Terestre, Forţele Aeriene, Forţele Navale, dar şi alte structuri), altele decât FOS”.

Şi ca şi cum prognozata austeritate nu ar fi fost de ajuns, din nefericire, peste noi toţi a mai venit şi criza provocată de pandemia de coronavirus care, potrivit unor analişti RAND^[ii], ar putea şi ea, pe termen mediu şi lung, cu efectele ei macroeconomice adverse cu tot, să mai redirecţioneze resurse financiare din felia de buget destinată, deja, apărării. Aceştia anticipează că ”acest lucru ar putea avea implicaţii semnificative pe termen mediu pentru bugetul apărării şi că va fi nevoie ca Departamentul Apărării al SUA să găsească acele măsuri de eficienţă necesare adaptării care să aibă cel puţin aceeaşi amploare ca cele implementate pe timpul celei mai recente perioade de austeritate” [sequestration cum o numesc americanii].

În acest context complicat, probabil că şi FOS americane vor mai avea de înfruntat tăieri suplimentare de fonduri, iar competiţia cronică dintre ele şi celelalte categorii de forţe din cadrul Departamentului Apărării, pentru resurse financiare limitate, se va înteţi, fiecare dorind să-şi asigure o felie cât mai consistentă din ”plăcinta bugetară” pentru a-şi îndeplini misiunile.

Rămâne de văzut cum va răspunde USOCOM la noile realităţi şi provocări în care fiecare va încerca să demonstreze superioritatea relativă a plus valorii aduse în  efortul comun de a îndeplini, cât mai eficace şi eficient, obiectivele strategice şi operaţionale urmărite în cadrul sistemului de securitate şi apărare. Cert este că adaptarea la schimbare va presupune inovaţie din partea tuturor actorilor implicaţi.

Am să închei citând-ul pe unul dintre experţii americani care ne-a sprijinit cu consultanţă în aplicarea metodei de ”Gândire specifică designului” (Design Thinking) în procesul de transformare a FOS române din perioada 2016-2017, Charles Black, profesor adjunct în cadrul Universităţii Întrunită de Operaţii Speciale a SUA (Joint Special Operations Univeristy - JSOU).

Acesta scria într-o postare recentă pe una dintre reţelele de socializare, referitor la îngrijorările unor experţi în legătură cu prognozata reducere de buget a FOS americane: ”FOS şi-au demonstrat cu prisosinţă valoarea, în special în ultimii 19 ani. Pentru a fi corecţi trebuie să spunem că investiţiile în FOS [americane] reprezintă mai mult de 2% atunci când se ia în considerare sprijinul comun al celorlate categorii de forţe armate. Este, de asemenea, corect să menţionăm că atunci când FOS sunt integrate cu Forţa Întrunită avantajele şi valoarea acţiunilor cresc. Putem continua să „progresăm” şi să obţinem capacităţi suplimentare necesare acum şi în viitor, chiar şi cu reduceri de fonduri.”