21 decembrie 2020

Diversitatea unită a Americii

Bogdan Nicolae

În ultima săptămână, preşedintele ales Joe Biden a continuat în mod accelerat să-şi anunţe opţiunile privind ocuparea unor poziţii în echipa cu care va urma să conducă de la Casa Albă destinul Americii. Din toate numirile şi propunerile făcute de Biden răzbate grija cu care tratează interesele alianţelor care l-au susţinut în cursa pentru funcţia cu cea mai mare putere din lumea noastră. Tandemul Biden-Harris vrea ca administraţia democrată să fie nu doar o oglindire a Americii, în cele mai bune exemplare ale sale, ci şi un colectiv gata să lucreze ca o echipă, din prima zi, indiferent de rasa, religia, genul sau orientarea sexuală a membrilor selecţionaţi în viitoarea administraţie. Vom vedea culorile Americii, într-o diversitate unică şi unită în acelaşi timp.

Sursă foto: Profimedia

Tranziţia merge înainte

Ţinând cont de voinţa clar exprimată de Colegiul electorilor în 14 decembrie a.c., cu 306 de voturi în favoarea lui Joe Biden şi 232 în favoarea lui Donald Trump, prin care s-a confirmat preferinţa majorităţii americanilor la scrutinul din 3 noiembrie a.c., liderii din Congres au o perspectivă concretă cu privire la instalarea lui Joe Biden ca noul preşedinte al SUA din 20 ianuarie 2021. Mai mult decât atât, presa americană a relatat că, în cadrul convorbirii telefonice pe care a avut-o cu Joe Biden în ziua de marţi, 15 decembrie a.c., liderul majorităţii din Senat, republicanul Mitch McConnell, a recunoscut validitatea votului electorilor şi victoria lui Biden. Odată cu această recunoaştere, se deschide şi calea procedurilor de avizare a candidaţilor propuşi de Joe Biden pentru echipa sa executivă.

Lista noii administraţii la vârf are deja 59 de nume certe, dintre care 27 ţin de staff-ul senior de la Casa Albă, iar alţi 16 fac parte din cabinet. Noi numiri sunt aşteptate pentru poziţiile de procuror general, şefi ai Departamentelor pentru comerţ, muncă, educaţie şi administraţia federală pentru afaceri mici, dar şi pentru poziţia de director al CIA.

Dintre membrii cabinetului, singurul care nu are nevoie de confirmare în Senat este Ron Klain, şeful administraţiei de la Casa Albă. În rest, ceilalţi au nevoie de avizare în diverse comisii din camera superioară a Congresului. Până în prezent, comisiile de specialitate au transmis chestionare pentru audierile lui Janet Yellen, propusă şef al Trezoreriei, Xavier Becerra, propus pentru şefia Departamentului de Sănătate, şi Anthony Blinken, propus pentru şefia Departamentului de Stat. Dată fiind importanţa acestui din urmă portofoliu, există posibilitatea audierii în Senat chiar anterior datei de 20 ianuarie 2021.

 

Cei din urmă, cei dintâi

În cazul directorului CIA, propunerea va trebui să treacă de Comisia specială pentru intelligence. În calendarul de audieri al Comisiei, nu sunt prevăzute activităţi pe termen scurt, ceea ce poate indica fie absenţa unei candidaturi ferme în conjunctura dată, fie preferinţa pentru temporizarea nominalizării avute în vedere de Joe Biden.

Pe de-o parte, în componenţa actuală a Comisiei speciale a Senatului se află şi Kamala Harris, aleasă vice-preşedinte al SUA, astfel că – pentru încadrarea în regulamente şi proceduri – foarte probabil va fi mai întâi nevoie de ocuparea locului de senator şi a poziţiilor din comisiile juridică şi de intelligence pe care Harris le vacantează în curând. Noul senator democrat de California va fi desemnat de guvernatorul Gavin Newsom, din rândul parlamentarilor californieni cu profil asemănător diversităţii reprezentate de Kamala Harris.

Pe de altă parte, este de reamintit că două locuri din Senat, ambele provenind din Georgia, sunt încă în competiţia dintre democraţi şi republicani. Alegerile se vor desfăşura în 5 ianuarie 2021 şi, dacă ar fi câştigate de candidaţii democraţi Jon Ossoff şi Raphael Warnock, ar crea condiţii pentru o super-majoritate democrată în Congres pentru primii doi ani ai mandatului Biden-Harris. Cu o majoritate democrată în Senat, lui Biden i-ar fi mult mai uşor să obţină avizele pentru candidaţii la poziţiile de procuror general şi de director al CIA.

În cele din urmă, dacă republicanii vor păstra majoritatea la Senat după alegerile din Georgia, candidatura pe care Biden ar urma să o înainteze pentru şefia CIA ar trebui să fie în echilibru cu cea pe care o va înainta pentru poziţia de procuror general al SUA. Nu întâmplător, aceste două poziţii sunt printre ultimele care fac obiectul selecţiei şi vor fi cele dintâi pentru care republicanii şi democraţii vor negocia un suport bipartit.

 

Negocieri pe culoare

După nominalizarea generalului de culoare Lloyd Austin pentru postul de şef al Departamentului Apărării, algoritmul de oglindire a Americii în propunerile lui Biden pentru celelalte posturi-chele rămase în discuţie se schimbă. Pentru echilibrul pe care preşedintele ales îl caută, din foarte multe direcţii, scade probabilitatea ca pentru poziţia de procuror general să fie nominalizat un candidat de culoare.

William Barr, procurorul general al SUA din 14 februarie 2019, va părăsi postul în mod oficial începând cu 23 decembrie 2020, după ce şi-a anunţat demisia pe 14 decembrie 2020. Considerat un susţinător al preşedintelui republican în exerciţiu, Barr îşi încheie mandatul pe fundalul unor atacuri de ultim moment din partea lui Donald Trump care l-a admonestat pentru declaraţia conform căreia Departamentul de Justiţie nu a identificat dovezi ale aşa-zisei fraude la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie 2020, dar şi pentru decizia de a nu fi divulgat public în campania prezidenţială faptul că ştia despre ancheta derulată de FBI în cazul lui Hunter Biden. Ca fapt relevant pentru educaţia şi conexiunile sale, în perioada de început a carierei, ca avocat şi expert judiciar, Barr a fost angajat de CIA din 1971 până în 1977, mai întâi ca intern, apoi ca analist şi, în cele din urmă, ca asistent în Oficiul consilierului legislativ şi persoană de legătură cu Congresul.

Nume vehiculate recent în presa americană şi pe culoarele establishment-ului democrat drept candidaţi pentru funcţia de procuror general, precum Deval Patrick, fost guvernator de Massachusetts şi fost şef al Diviziei de drepturi civile în Departamentul de Justiţie în mandatul preşedintelui Bill Clinton, sau Tony West, fost procuror general asociat (al treilea în ordinea de precădere a Departamentului de Justiţie), au şanse mai mici să fie promovate.

Conform Reuters, o candidatură solidă ar fi mai degrabă Sally Yates, 60 de ani, eliberată din funcţia de procuror general interimar al SUA de către Donald Trump după primele sale zece zile ca preşedinte al ţării. Sally Yates a fost numită în 2015 adjunct al procurorului general de către precedentul preşedinte democrat Barack Obama şi a participat la Convenţia Naţională Democrată din 2020, aspect care, în noua conjunctură, ar putea să-i uşureze alegerea.

 

Negocieri dincolo de culoare

Pentru poziţia de director al CIA (D/CIA), criteriul diversităţii ar putea determina altă tipologie de candidaţi. Ne putem gândi la apartenenţa confesională, dar şi la complementaritatea experienţei profesionale şi conexiunile stabilite de-a lungul şi de-a latul structurilor federale, militare sau nu, precum şi în rândul aliaţilor şi partenerilor SUA.

Din 21 mai 2018, poziţia este deţinută de Gina Haspel. Conform legislaţiei americane, nu există un termen fix la care mandatul Directorului CIA să expire. Gina Haspel s-a dovedit a fi un interlocutor ferm şi incomod pentru republicani, în anumite împrejurări din campania pentru realegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA. Chiar membru al cabinetului fiind, Haspel a fost supusă unor presiuni din partea mai multor senatori şi politicieni republicani care au răspuns apelului lansat de Donald Trump pentru a cere D/CIA desecretizarea informaţiilor pe care Agenţia le-ar deţine despre posibile legături inadecvate dintre familia Biden şi puteri străine. Trump i-a purtat pică lui Haspel şi pentru că aceasta a refuzat să pedepsească un angajat al Agenţiei care, acţionând ca avertizor de integritate, a raportat conţinutul nepotrivit al discuţiilor telefonice pe care Trump le-a purtat de la Casa Albă cu omologul ucrainean Volodymyr Zelensky, pe subiectul acţiunilor fostului vice-preşedinte Joe Biden. Conduita exemplară a Ginei Haspel, dar şi intervenţiile – chiar publice – ale unor foşti înalţi oficiali CIA (printre care directorii John Brennan şi Michael Hayden) în sprijinul actualului director al Agenţiei au împiedicat o destituire ce părea iminentă.

La o zi după anunţarea generalului Lloyd Austin drept opţiune a lui Joe Biden pentru şefia Departamentului apărării, The Jerusalem Post din 10 decembrie a.c. îl portretiza pe Darrell Blocker drept unul dintre numele aflate pe lista scurtă a lui Biden pentru şefia CIA – detaliu rămas fără comentarii publice din partea echipei de tranziţie. Ofiţer de culoare, Darrell a lucrat clandestin, preponderent în ţări din Africa, timp de 28 de ani începând cu 1989, iar înainte de a trece în rezervă a condus „Ferma”, denumirea neoficială a unităţii de pregătire a personalului operativ al CIA. Convertit la mozaism în 2017, Darrell Blocker ar întruni şi criteriul diversităţii religioase.

Dincolo de culoare şi religie, pentru poziţia de director al Comunităţii de Informaţii a SUA (DNI), Joe Biden a ales-o deja pe Avril Haines, care a îndeplinit funcţia de director adjunct al CIA din august 2013 până în ianuarie 2015.

Acest fapt trimite la două nume pe care presa americană le-a menţionat de curând drept candidaţi cu greutate pentru poziţia de D/CIA: Michael Morell şi David Cohen. Primul a precedat-o pe Avril Haines, iar al doilea i-a succedat acesteia în poziţia de adjunct al directorului CIA. Michael Morell a fost adjunct al D/CIA între mai 2010 şi august 2013, interval în care a deţinut de două ori poziţia de director interimar al CIA, între iulie şi septembrie 2011, respectiv între noiembrie 2012 şi martie 2013. David Cohen a deţinut funcţia de adjunct al D/CIA între februarie 2015 şi ianuarie 2017. Teoretic, Haines ar putea lucra la fel de bine cu oricare dintre cei doi, iar acest lucru ar reprezenta un avantaj major pentru administraţia Biden-Harris. Restaurarea prestigiului SUA în lume, refacerea legăturilor cu aliaţii, câştigarea competiţiei cu principalii adversari şi înfrângerea inamicilor SUA ar avea şanse mai bune dacă D/CIA şi DNI ar conlucra strâns.

 

Priorităţile îl vor alege pe viitorul D/CIA

Cunoscut ca un suporter şi practicant al colaborării între democraţi şi republicani în Congres, Joe Biden se va folosi de semnalele Comisiei speciale pentru intelligence a Senatului, privind ameninţările externe la adresa SUA şi priorităţile în direcţia cărora ar trebui să lucreze CIA sau alte componente ale Comunităţii informative a SUA. Este de reamintit aici declaraţia comună din 4 decembrie a.c., semnată de senatorii Rubio (republican, preşedinte interimar al Comisiei) şi Warner (democrat, vice-preşedinte al Comisiei), care spune clar şi răspicat că China încearcă pe orice cale să înlocuiască leadership-ul SUA în lume şi să remodeleze comunitatea internaţională în viziune chinezească. Paharul răbdării americane s-a umplut, iar senatorii de ambele părţi sprijină un răspuns determinat al SUA pentru a pune capăt acţiunilor ostile chineze. Ca atare, Biden ar putea să se oprească asupra candidatului capabil să insufle senatorilor siguranţa că Agenţia va contracara acţiunile Chinei.

Din această perspectivă, David Cohen poate veni cu experienţa dobândită ca subsecretar de stat în cadrul Trezoreriei SUA, unde a coordonat politica de sancţiuni la adresa statelor şi entităţilor care finanţează terorismul sau proliferarea armelor de distrugere în masă. Ca iniţiator al altor măsuri de combatere a criminalităţii financiare, David Cohen se profilează echipat pentru a conduce operaţiunile CIA împotriva planurilor Chinei de a impune o arhitectură a finanţelor globale în afara controlului unor organizaţii consacrate, precum FMI şi Banca Mondială. Poate că nu întâmplător, David Cohen şi-a cizelat simbolic abilităţile de a lucra acoperit pe un teren necunoscut, aşa cum a demonstrat-o într-un episod al serialului „Game of Throne” din aprilie 2019 (pic.twitter.com/DBIzIFKoju).

Cântărind contextul, pare că nu Joe Biden îl va alege pe următorul Director al CIA, ci mai degrabă priorităţile şi viitoarele misiuni ale Agenţiei vor determina alegerea succesorului Ginei Haspel. Aceste priorităţi şi viitoare misiuni ar putea avea meritul ascuns de a întruni mai uşor consensul necesar pentru avizarea viitorului D/CIA în Comisia specială a Senatului.