18 noiembrie 2020

Discurs important al ministrului german al apărării la Universitatea Bundeswehr-ului din Hamburg

Negoiţă Sorin

În data de 17 noiembrie, ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a susţinut, pentru a doua oară de la preluarea portofoliului apărării, un discurs important, de această dată în spaţiul virtual în faţa studenţilor Universităţii Bundeswehr-ului Harald-Schmidt din Hamburg. Aceasta, după ce în urmă cu un an, aproape în aceeaşi perioadă (7 noiembrie 2019), a pledat, la Universitatea Bundeswehr-ului de la München, pentru o „Germanie pro-europeană şi transatlantică, cu dorinţa exprimată de a-şi asuma mai multe responsabilităţi în lume” (1).

Sursă foto: Profimedia

Situaţia strategică generală se schimbă

Kramp-Karrenbauer a afirmat în deschiderea discursului ei că „situaţia strategică generală se schimbă, se condensează şi devine clar recunoscută”. Potrivit acesteia, rezultatul alegerilor din SUA de la începutul lunii noiembrie a deschis noi oportunităţi în politica internaţională şi, în mod special, în politica de securitate şi apărare, de care europenii ar trebui să profite din plin.

Pe de altă parte, China a semnat recent cel mai mare acord de liber schimb din lume cu paisprezece ţări din regiunea Indo-Pacific, care duce către o deplasare a puterii globale către Pacific.  Aceasta, în timp ce Rusia, un alt actor global situat în imediata vecinătate a UE, la flancul de est al NATO, îşi continuă necontenit înarmarea cu sisteme de rachete convenţionale şi nucleare.

Ministrul german al apărării s-a arătat îngrijorat că toate aceste „mişcări” pe plan internaţional se desfăşoară în contextul răspândirii pandemiei de coronavirus, iar consecinţele economice, politice, sociale şi strategice nu pot fi pe deplin prevăzute.

În concepţia liderului de la Berlin, Germania va trebui să dea dovadă de „mai multă responsabilitate” pentru a contribui la dezvoltarea atât a Europei, cât şi a propriei naţiuni în direcţia dorită în ceea ce priveşte politica externă şi securitatea, aspect pentru care există un consens în toate taberele politice, dar pentru care este nevoie de o legitimare democratică a cetăţenilor germani.

Ministrul german al apărării s-a referit în continuare la multitudinea provocărilor care stau în faţa statelor europene, printre care expansiunea sistemelor autoritare, existenţa unor state care se opun modelului occidental al societăţii deschise, democraţiei şi statului de drept, presiunile existente asupra căilor comerciale şi lanţurilor de aprovizionare, atacurile cibernetice asupra instituţiilor şi infrastructurilor critice, extinderea folosirii sistemelor de arme de ultimă generaţie (drone, rachete hipersonice etc.) şi, nu în ultimul rând,  răspândirea fenomenului terorist, în special cel islamist.

Mai mult decât atât, Kramp-Karrenbauer consideră că, atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul UE, există unele incertitudini care se referă în primul rând la cât de mult ne putem baza în continuare pe SUA, cât de hotărâtă este însăşi Germania, dar şi cât de mult se pot baza europenii unul pe celălalt atunci când este necesar. De asemenea, oficialul german este interesat de cât de diferit sunt percepute ameninţările, cum ar fi spre exemplu Rusia, în funcţie de poziţionarea statelor în Europa (Riga sau Stockolm în comparaţie cu Paris sau Roma).

 

Pragmatism şi stabilitate în relaţia cu vecinii europeni şi cu SUA

Ministrul german a afirmat că Germania a fost întotdeauna „dependentă de aliaţi pentru libertatea, pacea şi viaţa bună” a cetăţenilor germani. În acest sens, cel mai important aliat în ceea ce priveşte politica de securitate şi apărare a fost şi va rămâne în continuare SUA, care prin capacităţile sale nucleare şi convenţionale dislocate în Europa asigură protecţia statelor europene. Potrivit lui Kramp-Karrenbauer, 70% din aşa-numitele „facilităţi strategice” (recunoaştere aeriană, elicoptere, realimentare în aer, comunicaţii prin satelit), aproape toate capabilităţile de apărare împotriva rachetelor balistice şi, desigur, marea majoritate a capabilităţilor de descurajare nucleară sunt asigurate de către SUA. Nu în ultimul rând, aproximativ 76.000 militari americani sunt dislocaţi şi slujesc în Europa.

Astfel, liderul german al apărării este de părere că, potrivit estimărilor, compensarea a ceea ce oferă SUA în prezent Europei ar putea dura zeci de ani, iar modestele bugete ale apărării statelor europene nu ar face faţă situaţiei create, ceea ce face ca europenii să aibă un interes deosebit pentru ca SUA să apere în continuare Europa. Dar este convinsă că acest lucru nu se va întâmpla dacă europenii nu vor face mai mult pentru propria siguranţă şi nu-şi vor lua în serios securitatea. În acest sens, Karamp-Karrenbauer a criticat întrucâtva „ideea autonomiei strategice”, lansată de preşedintele francez Emmanuel Macron cu ceva timp în urmă, întrucât, potrivit acesteia, ideea în sine „merge prea departe dacă alimentează iluzia că putem garanta securitatea, stabilitatea şi prosperitatea în Europa fără NATO şi SUA”. Mai mult decât atât, consideră că o autonomie strategică în sensul detaşării complete de SUA ar crea costuri mult mai mari decât cele două procente din PIB alocate apărării, la care s-au angajat statele membre ale Alianţei în urmă cu şase ani, în Ţara Galilor.

Legat de aceste aspecte, ministrul german a propus o ofertă comună europeană, un New Deal, pentru viitoarea Admistraţie Biden şi a declarat că „trebuie să devenim mai europeni pentru a rămâne transatlantici”.

 

Europa trebuie să facă mai mult în NATO şi UE

Potrivit ministrului Annegrett Kramp-Karrenbauer, trei puncte cheie sunt importante pentru Germania din perspectiva politicii de apărare în perioada următoare:

  • consolidarea bugetului apărării, chiar şi în contextul pandemiei de coronavirus, pentru extinderea capabilităţilor din domeniul apărării
  • asumarea rolului de participant la politica nucleară în cadrul NATO
  • acolo unde este compatibilă cu interesele germane, este posibilă şi dorită o agendă comună Europa-SUA în ceea ce priveşte China

Aceste ţinte se potrivesc ambiţiilor germane în Europa, şi anume ca „Europa să poată face mai mult în cadrul NATO şi UE”. De aceea, Germania şi-a fixat obiective importante pe timpul preşedinţiei Cosiliului UE, pe care o deţine de la jumătatea acestui an:

  • crearea unei busole strategice, pe baza unei analize comune a ameninţărilor, pentru o orientare clară a politicii de securitate şi apărare
  • extinderea cooperării dintre serviciile medicale europene, având experienţa din timpul pandemiei de coronavirus
  • participarea ţărilor terţe la cooperarea structurată NATO (PESCO), la care să poată avea acces şi partenerii non-europeni
  • găsirea unei soluţii europene pentru echiparea corespunzătoare a forţelor armate partenere pe care le instruiesc

 

(1) Negoiţă, Sorin „Germania şi noua viziune privind implicarea sa militară internaţională”, Monitorul apărării şi securităţii, 19 decembrie 2019

.