11 octombrie 2018

Demisia ambasadorului SUA la ONU, Nikki Haley. De ce acum?

Sergiu Medar

Sursă foto: Mediafax

Nikki Haley, ambasadorul SUA la ONU şi-a dat demisia, iar preşedintele Trump a acceptat-o imediat. Deşi aprecierile lui Trump la adresa ei au fost elogioase, în spatele acestei demisii se află numeroase tensiuni între cei care decid politica externă a SUA.

Marţi, 09 octombrie 2018, preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat, din Biroul Oval, că Nikki Haley, ambasadorul SUA la ONU, şi-a anunţat demisia şi el i-a acceptat-o. Ea a anunţat că va părăsi funcţia până la sfârşitul acestui an.

Această demisie nu trebuie văzută doar ca retragerea din funcţie a unui ambasador oarecare şi atât. Nikki Haley era un important membru al administraţiei SUA, în care numeroşi politicieni americani văd, chiar şi în această situaţie, un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidenţiale.
Pentru a anula orice bănuială că ar fi implicat în crearea acestei situaţii, Trump a menţionat faptul că Haley i-a spus, în urmă cu aproximativ şase luni, că intenţionează ca, la sfârşitul acestui an, când este jumătatea ciclului prezidenţial, să-şi ia o pauză în cariera sa politică. Stând unul lângă altul, preşedintele a subliniat faptul că Haley este ”o persoană fantastică”, argumentând că „a făcut o treabă incredibilă în funcţia pe care a deţinut-o”. A mai menţionat faptul că ar primi-o oricând ar dori să revină în administraţie.

Haley a subliniat faptul că a fost onorată să lucreze în această administraţie şi să îmbrace în fiecare zi „armura" ce o ajută să lupte pentru SUA. Ea a mulţumit celor cu care a lucrat, printre aceştia fiind şi Jared Kushner (ginerele lui Trump), precum şi Ivanka Trump (fiica cea mare a preşedintelui), cea pentru care, se ştie Donald Trump are, poate, singura slăbiciune afectivă.

John Bolton, consilierul securităţii naţionale, şi Mike Pompeo, Secretarul de stat al SUA, au părut surprinşi de decizia ambasadorului SUA la ONU.

Nikki Haley a fost guvernator al statului Carolina de Sud. Ea a fost alături de senatorul Marco Rubio, contracandidat al lui Trump în Carolina de Sud, şi după ce acesta s-a retras din campania electorală, alături de senatorul Ted Cruz, un alt contracandidat al actualului preşedinte al SUA. Cu toate acestea, Trump i-a propus să facă parte din administraţia sa şi să preia funcţia de ambasador al SUA la ONU. La preluarea funcţiei, Haley a spus că doreşte să fie parte a procesului de decizie în cadrul administraţiei şi că solicită să poată vorbi deschis ceea ce gândeşte. Ambele condiţii au fost acceptate de Trump. Într-adevăr, în perioada de un an şi jumătate cât a deţinut funcţia la ONU, nu a vorbit decât aşa cum a gândit.

Nikki Haley a fost pentru mult timp un aspru critic al lui Donald Trump. Fiind, în acelaşi timp, un politician respectat, o voce ascultată de mulţi politicieni de pe ambele părţi ale spectrului politic, o serie de analişti au considerat, la numirea sa în funcţie, că ea a fost preluată în noua administraţie tocmai pentru a nu mai fi atât de vocală împotriva acesteia. De altfel, numirea sa a venit la câteva săptămâni după preluarea funcţiei de către Trump.

În timpul campaniei electorale din 2016, vorbind despre Donald Trump, Nikki Haley spunea că acesta „este tot ceea ce un guvernator nu şi-ar dori la un preşedinte“. Acestea sunt cuvinte care se iartă, dar nu se uită.

Trebuie însă să acceptăm faptul că un politician de o asemenea anvergură nu poate să dispară, pur şi simplu. În mod cert, va fi implicată în proiecte de anvergură, poate chiar acest proiect de preluare a viitoarei preşedinţii din partea partidului republican.

Nikki Haley este fiica unor imigranţi indieni. Soţul ei este ofiţer in Garda Naţională a statului South Carolina şi a îndeplinit o misiune de un an în Afganistan. Au doi copii.

În timpul campaniei electorale a lui Trump, Haley l-a criticat dur pe acesta pentru comportamentul său şi a avertizat asupra faptului că tendinţa sa de a nu reacţiona la critici sau opinii opuse părerilor sale, poate duce la un nou război mondial.

Ca ambasador la ONU, nu o dată diplomaţii străini erau mai degrabă atenţi la mesajele transmise de ambasadorul SUA la ONU decât la cele transmise de preşedintele SUA. Toate acestea nu au fost fapte pe care Trump să le aprecieze.

De multe ori, Haley, şi-a exprimat punctele sale de vedere înaintea preşedintelui SUA pe probleme de politică externă a SUA, la nivel înalt. Este cazul poziţiei SUA fată de Iran şi Coreea de Nord, ca şi faţă de Venezuela. Poate cel mai deranjant lucru pentru Trump a fost poziţia dură pe care a avut-o Haley faţă de Rusia. Dacă în ceea ce priveşte Iran şi Coreea de Nord, mesajele transmise de cei doi au fost în similare, în ce priveşte Rusia, punctul de vedere al doamnei Haley a fost dur, intrând în coliziune de opinii cu preşedintele SUA, care nu-şi dorea o politică dură faţă de Putin. Astfel, reprezentanta SUA la ONU a atacat ferm acţiunile Rusiei în Siria, Ucraina, ca şi acţiunea de otrăvire a spionului rus pe teritoriul Marii Britanii.

În luna aprilie 2018, într-un interviu televizat, Nikki Haley a anunţat că SUA vor impune noi sancţiuni Rusiei, în timp ce, la câteva zile, Trump anunţa că nu vor fi impuse asemenea sancţiuni, acuzând-o că a avut un moment de confuzie. Răspunsul imediat al lui Haley a fost că nu a avut niciun fel de confuzie. În luna august 2018, Senatul SUA aproba noile sancţiuni. Nefiind în concordanţă cu opiniile lui Bolton şi Pompeo, care-l susţin pe Trump în toate demersurile sale, probabil, Haley a considerat că este mai bine să-şi dea demisia, decât să fie demisă.

Există opinia potrivit căreia Haley ar putea candida la preşedinţia SUA. Întrebată dacă şi-ar dori aceasta pentru anul 2020, răspunsul ei a fost ferm negativ. Realitatea este că, în 2020, Trump va candida pentru al doilea mandat şi este puţin probabil ca partidul republican să nu îl aleagă drept candidatul lor. Probabil, în cazul în care nu vor apărea evenimente majore, Trump va primi şi a doua investitură. În anul 2024, probabil, actualul preşedinte îl va desemna pe Mike Pence, vicepreşedintele SUA, drept succesor şi candidat al Partidului Republican.

Dar, chiar şi în aceste condiţii, Nikki Haley va putea candida şi câştiga, conform estimărilor de la acest moment, desemnarea de către partidul republican la cea mai înaltă funcţie în stat. SUA este, chiar şi acum, pregătită pentru un preşedinte femeie şi aparţinând unei minorităţi. De asemenea, Haley a demonstrat că are fermitatea necesară pentru a îndeplini o asemenea funcţie, ceea ce reprezintă o condiţie minimă pentru a fi preşedinte al SUA.

În analiza acestei demisii, trebuie să avem în vedere şi faptul că această nouă părăsire a administraţiei Trump face parte din lungul şir de demisii şi demiteri de la Casa Albă. Ceea ce este de remarcat este faptul că multe demisii s-au datorat politicii faţă de Rusia. Steve Bannon şi Michael Flynn au fost demişi datorită unei poziţii prea apropiate de Moscova, în timp ce generalul McMaster, datorită unei politici prea dure faţă de Rusia.

În această serie de foşti membri ai administraţiei Trump, Nikki Haley este una dintre cele mai mari pierderi.