24 octombrie 2020

Declin al economiei germane mai puternic decât era aşteptat

Negoiţă Sorin

Pe lângă criza sanitară pe care a generat-o, pandemia de coronavirus şi-a pus amprenta şi asupra economiei mondiale şi a relaţiilor comerciale dintre state. În aceste condiţii, principalele economii ale lumii, cu excepţia Chinei, au înregistrat o scădere serioasă a producţiei economice şi o diminuare considerabilă a nivelului de trai al populaţiilor. Germania, principalul actor economic european, nu a fost nici ea ocolită de problemele din sectorul economic, cu toate că excedentul său financiar datorat creşterilor economice constante din ultimii zece ani, a permis Guvernului federal să aprobe un „pachet de salvare” îndrăzneţ pentru redresarea situaţiei economice a companiilor afectate. Prognozele avansate de experţii economici germani arată o înrăutăţire a situaţiei economice, cu valori care au depăşit estimările prezentate iniţial în primăvara acestui an.

Sursă foto: Profimedia

Pandemia de coronavirus continuă să provoace incertitudine în economia mondială

Pandemia de coronavirus, care se află în ultima perioadă pe o pantă ascendentă,  continuă să provoace incertitudine la nivel global, iar criza generată de aceasta face ca economiile multor ţări să fie afectate la modul cel mai serios. Un raport de management al Fondului Monetar Internaţional (FMI) dat publicităţii marţi, 13 octombrie, la Washington, prezintă o imagine sumbră a situaţiei actuale şi consideră că, deşi multe ţări vor reveni la normalitatea economică de dinainte de criză, daunele pe termen lung ar putea fi enorme.

Faţă de prognoza avansată în vară, previziunile actuale ale FMI arată o diminuare a procentului de scădere a producţiei economice globale pentru acest an, de la 5,2% la 4,4%. În condiţiile în care principalele economii occidentale, precum SUA, Germania, Franţa, Italia, dar şi unele emergente, ca Brazilia şi Rusia, vor simţi o contracţie semnificativă, singura economie care va înregistra o creştere în acest an este cea a Chinei, însă cu o valoare destul de modestă raportată la standardele chineze din ultimii ani (+1,9%). Astfel, redresarea economică mult aşteptată va fi mai lentă decât se spera în iunie, iar estimările experţilor FMI preconizează că economia mondială nu-şi va putea reveni la nivelurile dinainte de pandemie până la sfârşitul anului 2021.

Potrivit FMI, principala problemă cu care se va confrunta economia mondială ar putea fi generată de perspectivele pe termen mediu şi lung, deoarece criza economică va continua să aibă efecte diferite în multe locuri de pe glob, pentru o perioadă mult mai lungă decât era previzionat. În acest sens, trebuie luate în calcul apariţia falimentelor unor companii, reducerea de locuri de muncă, scăderi suplimentare ale productivităţii, restructurări ale unor sectoare de activitate care s-au dovedit a fi costisitoare, investiţii mai modeste, precum şi schimbarea obiceiurilor consumatorilor. Nu în ultimul rând, schimbarea comportamentului multor oameni în ceea ce priveşte efectuarea vacanţelor, care a dus la scăderea drastică a turismului, precum şi diminuarea exporturilor de materii prime vor fi determinante pentru ţările care se bazează pe aceste sectoare de activitate.

Aşa cum precizează raportul, toate aceste probleme vor avea consecinţe negative asupra nivelului de trai al cetăţenilor, cu efecte nedorite în special pentru persoanele de gen feminin şi lucrătorii cu calificare scăzută sau care nu au un angajament permanent. De altfel, FMI prognozează că în ţările în curs de dezvoltare, care se confruntă deja cu sărăcia, aproximativ 90 milioane de oameni se vor afla în situaţia urgenţei existenţiale şi, în acest fel, orice progres făcut începând cu anii `90 pentru reducerea sărăciei extreme la nivel mondial, va fi diminuat sau chiar anulat de actuala pandemie.

Economia germană se prăbuşeşte mai mult decât se preconiza

Criza nu a ocolit nici cea mai performantă economie a Europei şi noile prognoze arată că în Germania economia s-a contractat mai mult decât se aşteptau analiştii economici în primăvară. Acest lucru reiese din raportul de toamnă (1), publicat în acest sens de principalele institute de cercetare economică germane (DIW Berlin, Ifo-Institute München, IfW Kiel, IWH Halle şi RWI Essen), miercuri 14 octombrie, în numele Ministerului economiei, în care este prezentată, detaliat, prognoza asupra sectorului economic german la finele anului 2020 şi previziuni pentru următorii doi ani.

Astfel, potrivit noii prognoze, produsul intern brut (PIB) se va reduce în acest an cu mai mult de un punct procentual decât se aştepta, minus 5,4% faţă de minus 4,2% estimat în primăvară, iar pentru anul viitor este prevăzută o creştere mai redusă, de 4,7% faţă de 5,8% iniţial. Referitor la acest aspect, directorul economic al IfW Kiel, Stefan Kooths, a declarat că „o bună parte a scăderii din primăvară a fost deja compensată, dar procesul de recuperare a decalajelor rămase reprezintă călătoria dificilă de reîntoarcere la normal”. Concluzia este, dacă estimarea celor cinci institute este corect realizată, că recesiunea generată de pandemia de coronavirus în anul 2020 ar fi totuşi mai mică decât cea înregistrată în timpul crizei financiare din anul 2009, când  PIB-ul Germaniei s-a prăbuşit cu 5,7%.

Pentru anul 2022, cercetătorii germani aşteaptă o creştere a PIB mai lentă decât se preconiza în aprilie, de numai 2,7%, şi abia la finalul acestuia este preconizată o revenire a economiei germane spre normal. Plecând de la aceste considerente, institutele de cercetare prezintă un curs de dezvoltare economică sub formă de „V”, dar cu o a doua etapă care se aplatizează, întrucât efectele recuperării din timpul verii s-au cam epuizat. Încetinirea procesului de redresare a economiei este pusă pe seama ramurilor dependente în mare parte de contactele sociale, precum industria bunurilor de consum (restaurantele, barurile etc.), turismul, industria evenimentelor, dar şi transportul aerian. Aceste servicii nu mai sunt utilizate ca înainte de răspândirea pandemiei de coronavirus, deoarece mulţi oameni sunt îngrijoraţi şi se tem că se vor infecta. Potrivit lui Kooths, „această parte a economiei germane va suferi pentru mult timp de influenţa pandemiei de coronavirus”, iar o recuperare se va realiza doar „atunci când vor dispărea măsurile de protecţie, ceea ce luăm în calcul abia la jumătatea verii următoare”.

Totodată, datorită deteriorării capitalurilor proprii ale multor companii germane, ca urmare a crizei, a apărut, în ultima vreme, reticenţa acestora de a investi şi, de aici, apariţia unui efect de „frânare” a redresării economiei germane. Suplimentar, există numeroase incertitudini atât în privinţa lanţurilor de aprovizionare, cât şi a pieţelor de desfacere. Pentru moment, redresarea economică este determinată, în mare parte, de exporturi, însă, aşa cum precizează experţii economici în raport, şi acestea s-au diminuat drastic în timpul crizei.

Cercetătorii germani nu se aşteaptă la o a doua recesiune

Potrivit cercetătorilor germani, prognoza publicată nu a reuşit să ia în considerare fiecare nouă măsură dispusă de Administraţia centrală sau locală la adevărata sa intensitate, dar are la bază presupunerea că ar putea apărea o înăsprire a reglementărilor privind limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2. Adevărul este că evoluţia tot mai incertă a pandemiei de coronavirus constituie cel mai mare risc pentru prognoză, dar experţii se arată optimişti şi sunt de părere că este puţin probabilă „recăderea” într-o nouă recesiune. Timo Wollmershäuser de la Institutul Ifo din München consideră că „au fost învăţate multe încă din primăvară şi se poate reacţiona cu măsuri direcţionate în situaţia creşterii infecţiilor, care ar putea facilita în continuare activitatea economică”.

Astfel, cercetătorii germani nu prevăd apropierea unei noi crize financiare, în pofida riscurilor pe care pandemia de coronavirus le are asupra sectorului bancar. Pentru următoarele luni aceştia aşteaptă cifre crescute în ceea ce priveşte insolvenţele şi sunt de părere că o serie de companii germane ar putea da faliment, atât în Germania, dar şi în străinătate, ca urmare a intensificării măsurilor de limitare a efectelor pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, institutele de cercetare consideră că, având în vedere capitalizarea bună dinainte de declanşarea crizei şi măsurile luate pentru monitorizarea sistemului financiar german, o criză financiară ar putea fi prevenită.

În acelaşi timp, Banca centrală germană, Deutsche Bundesbank, a anunţat, la începutul lunii octombrie, că se aşteaptă la cel puţin 6.000 de falimente ale unor companii din Germania în primul trimestru al anului viitor şi, de aceea, a avertizat băncile germane să se pregătească pentru un asemenea val de insolvenţe corporatiste, precum şi pentru o creştere a împrumuturilor implicite. Numărul de falimente estimat ar reprezenta o creştere cu peste 35% faţă de o perioadă normală, dar totuşi nu s-ar ridica la valoarea de acum mai bine de 10 ani, din timpul crizei financiare globale, când aproximativ 8.000 de companii germane au dat faliment în fiecare trimestru. Această estimare a Bundesbank duce la concluzia că acest scenariu ar putea fi gestionabil de către instituţiile de credit germane.

Criza şi-a pus amprenta şi pe piaţa forţei de muncă, sector care se află, la rândul său, sub presiune. Astfel, „raportul de toamnă” estimează că aproximativ 820.000 de locuri de muncă au fost pierdute până la jumătatea acestui an, cu toate că a fost promovată şi încurajată masiv de către autorităţile germane „munca de scurtă durată” (germ. Kurzarbeit). Ulterior, s-a constatat însă doar o creştere uşoară a numărului persoanelor angajate. Drept consecinţă, rata şomajului va creşte probabil cu aproape un procent faţă de 2019, ajungând la 5,9% la sfârşitul acestui an şi în 2021, urmată de o scădere uşoară de până la 5,5% în 2022.

Pe de altă parte, programele de ajutor de stat şi de stimulare economică au contribuit la menţinerea relativ stabilă a veniturilor disponibile ale gospodăriilor private, chiar şi în faza acută a crizei. Legat de acest aspect, cele cinci institute de cercetare nu sunt întru totul de acord atunci când vine vorba de evaluarea acestor programe. Astfel, în afara Institutului DIW Berlin, care consideră că pachetul de măsuri este în general adecvat, celelalte institute de cercetare consideră că reducerea temporară a TVA, care se va aplica până la sfârşitul anului, nu este îndeajuns de eficientă şi bine orientată.

De asemenea, măsurile autorităţilor centrale de la Berlin vor avea o contribuţie importantă la închiderea, în acest an, a bugetului general public cu un deficit record de 5,5% (183 mld. Euro) din PIB-ul aşteptat. În acelaşi timp, prognoza de deficit pentru următorii doi ani prevede o scădere a acestuia la 3,3% (118 mld. Euro), repectiv la 2,5% (92 mld. Euro) din PIB.

Ministerul german al economiei anunţă extinderea măsurilor de sprijin pentru sectorul economic

Pe timpul răspândirii pandemiei de coronavirus, statul german a intervenit masiv în activitatea economică, prin limitarea acesteia, cu scopul vădit de a proteja cetăţenii germani în faţa pericolului infectării cu virusul SARS-CoV-2. În consecinţă, atât la nivel central, cât şi la nivelul landurilor, autorităţile şi-au asumat datorii însemnate. Pe de altă parte, închiderea pe scară largă a sectorului economic din timpul primăverii s-a terminat, dar foarte mulţi antreprenori nu mai sunt în măsură să-şi continue afacerile decât într-o măsură limitată.

Având în vedere prognozele anunţate de cele cinci institute de cercetare, ministrul federal al economiei, creştin-democratul Peter Altmeier, a anunţat miercuri, 14 octombrie, că doreşte să sprijine sectoarele economice afectate în mod deosebit, şi în principal domeniul HORECA (hoteluri, restaurante, organizatorii de evenimente etc.) printr-o extindere a programului de „ajutoare temporare” (germ. Überbrückungshilfen). Acest program de finanţare, iniţiat în vara acestui an şi destinat întreprinderilor mici şi mijlocii, fusese extins până la sfârşitul acestui an şi, potrivit precizărilor Berlinului de acum o săptămână, ar putea fi prelungit până la jumătatea anului viitor.

Mai mult, Altmeier doreşte extinderea destinaţiei fondurilor din programul de sprijin, care au fost utilizate până acum de lucrătorii care desfăşoară activităţi independente doar pentru costuri operaţionale fixe, precum închirierea spaţiilor comerciale sau contravaloarea tarifelor de leasing a vehiculelor de transport, ceea ce a fost în dezavantajul celor care nu aveau astfel de costuri. În acest sens, se doreşte ca o parte din aceste „ajutoare temporare” să fie folosită şi pentru stabilirea salariului antreprenorilor, adică pentru propria lor subzistenţă, însă nu sunt excluse nici unele subvenţii pentru renovări şi modernizări în perioadele cu cifre de afaceri reduse.

Potrivit datelor puse la dispoziţie de Ministerul economiei, din suma totală de 25 mld. Euro disponibilă în pachetul de stimulare economică, antreprenorii au solicitat, până la începutul lunii octombrie, doar 1,5 mld. Euro, două treimi din această sumă fiind deja aprobate. Numărul de cereri depuse este în jur de 125.000, dar mulţi antreprenori independenţi se plâng de criteriile prea stricte impuse şi de birocraţia existentă. Aceştia sunt nemulţumiţi că nu pot depune cererile ei înşişi, ci prin intermediul consilierilor lor fiscali, auditorilor sau avocaţilor. Guvernul federal motivează această procedură ca fiind o metodă de reducere la minimum a cazurilor de fraudă. Suma maximă a subvenţiei de care poate dispune o companie este de 200.000 Euro, dar aceasta depinde în mare măsură de mărimea scăderii vânzărilor şi de costurile fixe operaţionale.

În condiţiile imprevizibilităţii evoluţiei pandemiei de coronavirus, care se află, în ultima perioadă, pe o pantă ascendentă, prin creşterea constantă a cazurilor de infectare în aproape toate ţările Europei, concluzia cercetătorilor germani este că Guvernul de la Berlin va trebui să continue aplicarea măsurilor curajoase pe care le-a implementat încă de la începutul verii pentru sprijinirea sectorului economic. În acest sens, va fi necesară o implicare a întregului spectru politic german, atât la nivel federal, cât şi la nivelul landurilor, dar şi o responsabilizare mai mare a populaţiei pentru respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii pandemiei.

 

(1) „Raportul de toamnă”, denumit şi diagnoza comună (germ. Gemeinschaftsdiagnoze), se prezintă de două ori pe an, în primăvară şi toamnă, în numele Ministrului federal al economiei. În acest studiu sunt implicate 5 institute de cercetare economică – Institutul german pentru cercetări economice (das Deutsche Institut für Wirtschaftsforschung – DIW) din Berlin, Institutul Ifo din München, Institutul pentru economia mondială (das Institut für Weltwirtschaft – IfW) din Kiel, Institutul Leibniz pentru cercetări economice (das Leibniz-Institut für Wirtschaftsforschung – IWH) din Halle şi Institutul RWI-Leibniz pentru cercetări economice (RWI – Leibniz-Institut für Wirtschaftsforschung) din Essen.