De Valentine’s Day, un nou cuplu politic vrea să îi cucerească pe kosovari la vot

Pe 14 februarie 2021, kosovarii cu drept de vot sunt chemaţi la urne pentru alegeri „extraordinare”. În Kosovo, tot ce este înainte de termen, este „extraordinar”. La mai puţin de jumătate din mandatul precedent, alegerile parlamentare sunt convocate pentru că, urmând unei sesizări a Vetëvendosje (VV), Curtea Constituţională a descoperit, în decembrie 2020, că guvernul condus de Avdullah Hoti, la putere doar de şase luni, era ilegal susţinut de o majoritate parlamentară de 50% plus un vot, acesta din urmă furnizat de un deputat condamnat la închisoare.

Pariul făcut de Albin Kurti ar putea să fie unul câştigător, deşi el însuşi se află sub tirul unor decizii ale Curţii Constituţionale şi Curţii Supreme de Justiţie, care îl vor împiedica să fie înscris pe lista comună de candidaţi ai formaţiunii sale politice şi ai aripii desprinse din Liga Democratică din Kosovo (LDK), condusă de actualul preşedinte al Kosovo, doamna Vjosa Osmani.

Se va repeta, probabil, situaţia din 2019, când VV a câştigat alegerile. Şi atunci, deşi nu figura pe lista deputaţilor aleşi, liderul său a ajuns prim-ministru prin efectul legii.

Acum speră la fel, de această dată de unul singur, fără a mai fi nevoie de o coaliţie post-electorală supusă riscului de a se destrăma la mai puţin de două luni după ce şi-a validat în parlament propriul guvern. Pentru mai multă siguranţă, totuşi, Albin Kurti s-a aliat pre-electoral, şi pe o listă comună, cu fostul lider al LDK, doamna Osmani, singura care s-a împotrivit, în 2020, ruperii coaliţiei dintre VV şi LDK.

Lista comună Vetëvendosje - Guxo („Îndrăzneşte”) este creditată cu peste 50% din preferinţele de vot, ceea ce ar putea însemna 55-60 deputaţi, din cei 120 câţi compun parlamentul kosovar. Deoarece 20 de locuri de deputat sunt repartizate din start pentru minorităţile naţionale, bătălia pentru majoritatea simplă necesară guvernării va însemna obţinerea a minim 51 din celelalte 100 de mandate şi, în acelaşi timp, securizarea sprijinului din partea parlamentarilor aparţinând grupului de minorităţi.

Reţeta se vrea câştigătoare, din mai multe motive:

• Cea mai influentă femeie din politica locală, preşedintele Vjosa Osmani, se alătură celui mai votat politician kosovar, lider de partid şi candidat de premier, Albin Kurti.
• O majoritate controlată de VV care îl va propulsa pe Albin Kurti în rolul de şef al executivului va securiza şi un mandat complet de preşedinte al Kosovo pentru Vjosa Osmani, întrucât preşedintele este ales de către parlament. Din postura actuală de şefă a legislativului, Osmani deţine funcţia de preşedinte interimar al Kosovo, datorită trimiterii în judecată a fostului preşedinte Hashim Thaci, de către Secţia Specială a Tribunalului de la Haga.
• După două decenii de guvernări de dreapta, în rândul alegătorilor există o mare dorinţă de schimbare. Elita politică de până acum a fost definită de LDK, formaţiune care a condus lupta de autodeterminare şi independenţă, sau de partide înfiinţate de foşti combatanţi ai Armatei de Eliberare a Kosovo (Ushtria Çlirimtare e Kosovës, UCK), precum Partidul Democrat din Kosovo (Partia Demokratike e Kosovës, PDK) şi Alianţa pentru Viitorul Kosovo (Aleanca për Ardhmërinë e Kosovës, AAK).
• Conjunctura este favorabilă: rezultatele economice sunt dezastruoase, criza medicală este gestionată cu sincope, nu există o comunicare mulţumitoare cu importanta diasporă kosovară şi, pe deasupra, ruperea de către LDK a coaliţiei cu VV este percepută ca o trădare a voinţei alegătorilor.

Arta şi programul lui Kurti de a ajunge la putere

Pe lângă activismul politic manifestat încă din studenţie, Albin Kurti este un autodidact în arta (nu ştiinţa!) politicii, complementar studiilor sale de telecomunicaţii şi calculatoare. El teoretizează situaţia politică din Kosovo destul de simplu: „politica nu e ştiinţă, e pur şi simplu artă. Arta de a transforma ideile politice în produse pentru oameni”. E o parafrază după numeroasele sale participări la dezbateri online în sistem webinar, prin intermediul cărora încearcă mobilizarea diasporei kosovare să sprijine formaţiunea politică pe care o conduce.

Nici oferta electorală generală a Vetëvendosje-Guxo nu este lipsită de puncte tari şi atractive pentru electorat:

• reforma consistentă a societăţii kosovare, mai ales în sectoarele considerate prioritare: economia şi justiţia. Oferta VV promite crearea de locuri de muncă, sprijin pentru tineri, implicarea diasporei în realizarea de investiţii în Kosovo. Kurti propune şi o reformare a justiţiei, el însuşi considerându-se o victimă a modului arbitrar în care se face justiţie în Kosovo. Subiectul principal rămâne lupta anti-corupţie;
• relaţii noi cu statele vecine, membre ale grupului „Balcani 6”, care să plece de la nevoile unei abordări comune privind rezolvarea problemelor istorice bilaterale şi integrarea în Uniunea Europeană. VV doreşte o abordare transformativă, gen win-win, în care părţile să-şi prezinte solicitările şi cerinţele după care să se negocieze. Desigur, toţi ochii sunt aţintiţi în primul rând către Belgrad.

Este respinsă abordarea tranzacţionistă practicată de guvernarea anterioară care a permis încheierea unor acorduri cu Serbia în 4 septembrie 2020, menite însă mai curând să rezolve probleme electorale pentru preşedintele Trump în  Ohio şi Michigan (state cu puternice comunităţi albaneze şi sârbe) decât să fie soluţii de durată pentru relaţiile bilaterale dintre Priştina şi Belgrad. În acest cadru, se evaporează şi mult discutatul subiect al unor schimburi teritoriale;

• un  nou stil de a face politică, mai apropiat de cetăţeni, mai participativ, mai puţin opulent, cu mai multă modestie financiară în posturile publice. Guvernul Kurti anterior a luat unele măsuri în acest sens: salariile miniştrilor au fost tăiate la jumătate, directorii companiilor de stat cunoscuţi pentru legăturile lor cu lumea interlopă au fost schimbaţi, s-a încercat o modernizare a administraţiei şi serviciilor publice. Comparativ cu celelalte liste, oferta  Kurti-Osmani promovează mai multe femei, iar pe primele 10 locuri din lista lor comună se află 5 bărbaţi şi 5 femei, deasupra obligativităţii generale ca 30% din candidaţi să fie femei. VV speră să atragă cele mai multe voturi din rândul tinerilor, femeilor şi diasporei;
• în ceea ce priveşte diaspora kosovară, aceasta ocupă un loc special în apelul electoral al lui Kurti. Sunt şi motive puternice pentru aceasta.

Remitenţele din 2020 au fost de 1,5 miliarde de dolari, în timp ce bugetul Kosovo s-a ridicat la 2,4 miliarde de dolari. Iar 2020 a fost un an dificil pentru kosovarii aflaţi în afara graniţelor. La un simplu calcul, banii din diaspora contribuie aproape integral la acoperirea datoriei externe a ţării. Probabil, israelienii, albanezii, irlandezii trimit mai mulţi bani în ţara de origine, dar nicăieri procentul nu este atât de mare. Diaspora este „petrolul kosovar”.

Apelul făcut la contribuţiile din diaspora kosovară este logic, dar pentru VV el se extinde şi la implicarea în dezvoltarea economică a Kosovo a celor plecaţi. Formula are impact: „Brain gain, no brain drain”. Altfel spus, recâştigarea inteligenţelor pierdute afară, prin oferirea de şanse în interior.

Din păcate pentru Kurti, ca şi pentru diasporă, sistemul electoral kosovar nu este unul prietenos cu cei aflaţi în afara graniţelor. Secţiile de vot nu sunt organizate de ambasade, procedura de verificare a votanţilor înregistraţi este birocratică, descurajantă, astfel că procentajul celor care ajung până la urmă la urna de vot nu e prea mare. Influenţa lor asupra familiilor rămase în Kosovo este însă un element care poate compensa acest aspect;

• un capitol distinct este cel al educaţiei. VV propune un sistem de pregătire orientat către o programă profesională aplicată, după modelul celor din Germania şi din Elveţia, cu trei-patru zile de pregătire teoretică şi una-două zile de practică. Pentru o ţară a cărei populaţie este foarte tânără, media fiind de 30 de ani, cu un şomaj ridicat, mereu în căutare de locuri de muncă şi oportunităţi profesionale, această ofertă pare a fi, la fel, o variantă câştigătoare.

Cum se prezintă la alegeri celelalte partide?

Conform sondajelor, toate celelalte trei partide albaneze kosovare care vor reuşi să se afle deasupra celor 5% ce permit intrarea în parlament, de-abia se vor apropia, împreună, de estimarea scorului electoral al VV.

LDK, fostul partener de guvernare al Vetëvendosje, care conduce şi actualul executiv, şi-a redus, probabil, la jumătate procentul de încredere publică şi potenţialul de vot, undeva între 10 şi 15%. Excluderea fostului lider, doamna Vjosa Osmani, precum şi acordurile grăbite cu Serbia, din septembrie 2020, nu au făcut nici ele bine imaginii partidului, fiind văzut acum ca aripa trădătoare a guvernării VV-LDK de la începutul anului 2020. Rezultatele unei guvernări destul de moderate şi coerente, deşi afectată puternic de criza medicală şi de slabele rezultate economice, sunt astfel puse în planul doi de decizii politice nefaste din punctul de vedere al imaginii publice.

PDK deţine cel mai stabil electorat, apreciat în general la 20-25%, dar va suferi şi el pierderi în alegeri datorită inculpării la Haga a liderilor săi fondatori: Hashim Thaçi, fostul preşedinte al Kosovo, şi Kadri Veseli, fost şi el lider al partidului şi şef al serviciului de informaţii. Partidul dispune încă de o influenţă ridicată în structurile de putere şi de justiţie din Kosovo, chiar şi recentele decizii ale Curţii Supreme de Justiţie şi Curţii Constituţionale fiind considerate o dovadă implicită. Actuala conducere asigurată de Enver Hoxhaj, fost ministru de externe, este pragmatică şi caută să limiteze pierderile de imagine. Mai bine decât LDK, PDK speculează subiectul refacerii economice post Covid-19.

AAK riscă să se apropie de limita pragului electoral, ca urmare a inculpărilor periodice ale liderului său, Ramush Haradinaj, fost prim-ministru. Nici declaraţiile sale recente privind o potenţială unire cu Albania nu l-au ajutat, ridicând mai multe semne de întrebare şi stârnind îngrijorare în capitalele europene partenere.

Aflat deasupra liniei cu doar câteva procente, AAK depinde mult de voturile foştilor combatanţi UCK, nu atât de numeroşi şi oricum curtaţi politic şi de către PDK.

Scenariul „à la greque”

Albin Kurti ar dori ca în Kosovo să se întâmple scenariul care în 2015 l-a propulsat la putere în Grecia pe Alexis Tsipras, preşedintele Syriza. Tot o formaţiune de stânga, Syriza a ajuns la guvernare după o lungă dominaţie a dreptei şi a reuşit să se menţină la conducere timp de patru ani. A refăcut balanţa economică şi financiară a Greciei şi a promovat o social-democraţie moderată, acceptată de partenerii europeni.

Sunt însă câteva mari diferenţe: Kosovo nu este Grecia, Kurti nu e Tsipras, iar Europa pare la acest moment a nu avea prea multă răbdare cu social-democraţiile, mai cu seamă dacă discutăm despre cele din regiunea sud-est europeană.

Dar toate acestea pălesc în faţa faptului că noua Administraţie Biden s-ar putea să nu aprecieze nici ea, aşa cum nu a făcut-o nici Administraţia Trump, tentativele de ieşire din rând ale liderului kosovar, deoarece, chiar şi pentru un moment, în trecut Kurti a părut că uită cui aparţine „Camp Bondsteel” cea mai mare bază militară din regiune. Am putea spune că schimbul de replici cu fostul reprezentant al preşedintelui Trump pentru negocierile de pace dintre Serbia şi Kosovo, ambasadorul Richard Grenell, l-a costat pe Albin Kurti funcţia de prim-ministru în 2020. Apelul său ulterior, din octombrie 2020, adresat comunităţii albaneze din SUA pentru a susţine candidatul democrat la alegerile prezidenţiale, poate demonstra că o parte din lecţie a fost învăţată.

Rămâne ca rezultatul votului de peste câteva zile să arate în ce măsură pariul electoral al alianţei Kurti-Osmani este câştigător. Post-electoral, vom putea observa dacă Albin Kurti a studiat şi a înţeles până la capăt lecţiile sale politice din 2020.