De ce nu se semnează contractul pentru achiziţia corvetelor. Preţul oţelului s-a dublat faţă de 2018
Florin JipaOficialii români îşi arată îngrijorarea faţă de situaţia de securitate din Marea Neagră, dar de trei ani nu au reuşit să semneze contractul pentru construirea a patru noi corvete şi modernizarea a două fregate. Între timp, preţul oţelului s-a dublat, iar pe piaţa internaţională a crescut preţul navelor.
Semnarea contractului pentru achiziţia corvetelor bate pasul pe loc de trei ani. În decembrie 2018 s-a stabilit oferta câştigătoare cea depusă de Asocierea dintre Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa, având preţul cel mai mic, de 1,2 miliarde de euro, şi de atunci a urmat un şir de proceduri juridice şi amânări nejustificate.
Programul de achiziţie a corvetelor este desemnat esenţial din 2007
Sunt două Hotărâri ale CSAT, nr S-147/2007 şi 174/2016, prin care programul “Corvetă Multifuncţională” este unul esenţial de înzestrare, destinat să asigure interesele de securitate ale statului român.
Demararea programului este trecută şi în programul de guvernare
Astfel, conform documentului, ar urma să aibă loc „demararea contractului Corvete multifuncţionale şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor offset asumate de furnizorul străin”.
Ambasadoarea Franţei declara că cele două guverne doresc semnarea cât mai repede a contractului
Chiar dacă Guvernul României şi Ministerul Apărării Naţionale sunt foarte rezervate în detaliile referitoare la întârzierea contractului, ambasadoarea Franţei, Laurence Auer, declara de 17 decembrie că „guvernul francez şi cel român doresc semnarea cât mai rapidă a contractului. Negocierile sunt în fază finală, echipele tehnice vor să clarifice elementele care vor reglementa derularea contractului. Există voinţă puternică, de ambele părţi, pentru perfectarea tuturor detaliilor.”
Preţul oţelului s-a dublat faţă de 2018. Mai poate firma constructoare să se încadreze în bugetul iniţial?
Între timp, preţul oţelului s-a dublat în ultimii patru ani, conform thesteel.com, de când se bate pasul pe loc, şi sunt multe semne de întrebare dacă Naval Group mai poate onora contractul în suma şi termenii stabiliţi în urmă cu patru ani, când a început licitaţia. Conform unor surse, chiar aici sunt negocierile la sânge între părţi, pentru a se găsi portiţele legislative care ar permite construirea corvetelor fără ca şantierul să aibă pierderi. Şi să nu uităm că în contract este trecut, ca offset, modernizarea celor două fregate Tip 22 luate din Marea Britanie.
Grecia cumpără patru vase de patrulare din SUA pe patru ori mai scumpe
Departamentul de Stat al SUA a anunţat, pe 10 decembrie, că a aprobat o posibilă vânzare către Grecia a patru nave de patrulare pentru suma de 6 miliarde de euro. În acest preţ intră şi sisteme de armament şi muniţii pentru modernizarea a patru fregate.
România a schimbat de mai multe ori legislaţia şi cerinţele pentru achiziţia corvetelor
Prin HG 906/2016, contractul era atribuit şantierului din Galaţi al companiei Damen Shipyards Group, fiind ales modelul SIGMA – proiect 10514. Atunci, Guvernul considera că doar la Damen se pot realiza corvetele, dar Parlamentul nu a avizat hotărârea guvernului.
În schimb, Parlamentul a aprobat un an mai târziu, în 2017, un alt proiect de HG, în care se specifica o procedură de achiziţie competitivă. MApN se răzgândeşte, însă, şi în august 2017 retrage HG şi introduce un proiect de lege în care navele pot fi şi din categoria fregatelor.
Pe urmă, MApN se schimbă, renunţă la proiectul de lege, iniţiază un alt proiect de HG, dar renunţă şi la acesta în noiembrie 2017.
În final, pe 15 februarie 2018, a fost aprobată HG 48/2018 cu circumstanţele şi procedurile specifice aferente programului de înzestrare “Corvetă multifuncţională”.
Concluzii
Sunt 14 ani de la prima Hotărâre CSAT prin care acest program este declarat esenţial, destinat să asigure interesele de securitate ale statului român, dar toate tergiversările nu arată deloc existenţa unei urgenţe pentru politicieni şi decidenţii din MApN.
Proiectele de acte normative au schimbat de mai multe ori cerinţele operaţionale fără să fie cerut de fiecare dată acordul SMFN, aşa cum era normal.
Majoritatea documentelor care au fost modificate nu au fost semnate de titulari, ci de locţiitori cel mult.
De ce nu are România corvete. Un procuror militar scoate în evidenţă bâlbâielile din procesul de achiziţie