20 ianuarie 2022

De ce este imposibilă reintroducerea serviciului militar obligatoriu

Florin Jipa

Mulţi vorbesc despre reintroducerea seriviciului militar obligatoriu, dar ştiu ei despre ce vorbesc? Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în anul 2007, când oricum numărul militarilor în termen era destul de mic.

Sursă foto: MApN

După 1990, Armata României a trecut printr-un proces drastic de restructurare şi şi-a micşorat numărul de aproape cinci ori, la sub 70.000 de militari câţi sunt în prezent.

Ce ar trebui să ştie cei care cer reintroducerea serviciului militar obligatoriu este faptul că nu doar numărul funcţiilor de soldaţi şi gradaţi s-a redus, ci şi numărul de unităţi militare, ceea ce a dus la renunţarea de către armată la mai mult de jumătate dintre cazărmi.

Armata nu are tehnică, cazărmi şi subofiţeri şi ofiţeri instructori

Cu alte cuvinte, dacă s-ar reintroduce serviciul militar obligatoriu, nu ar fi nici unităţi unde să fie încadraţi aceşti aproximativ 200.000 de militari, dar nici cazărmi care să le asigure condiţii pentru cazare, masă şi instruire.

Chiar dacă armata ar răscumpăra terenurile şi ar avea bani să construiască cazărmi noi, cine i-ar instrui pe militarii în termen? În acest moment, nu există subofiţeri şi ofiţeri disponibili şi ar dura ani până când aceştia ar fi pregătiţi.

Dar, poate, cel mai important lucru care lipseşte este tehnica necesară militarilor în termen pentru instruire şi luptă, în condiţiile în care nu sunt echipamente nici pentru militarii profesionişti. În acest moment, armata are ambiţii mari, pentru şapte brigăzi de manevră la Forţele Terestre, trei escadrile de aeronave multirol la Forţele Aeriene şi o flotă cu nave noi şi moderne la Forţele Navale. Când însă ne uităm pe teren, vedem că doar brigada de la Craiova a primit transportoare Piranha 3 şi 5, avem doar o escadrila de F-16 care acum intră la modernizare şi nicio navă nouă.

Cu alte cuvinte, nu avem tehnică suficientă şi modernă nici pentru militarii actuali şi nici o industrie care să ne ajute să recuperăm rapid şi cu costuri rezonabile aceste deficite. De asemenea, România nu are tehnică în hangare pentru rezervă sau suplimentarea numărului de militari.

Ducerea luptei s-a schimbat mult în ultimii ani, prin introducerea dronelor. Putem aduce la arme şi jumătate de milion de tineri, dacă nu le oferi tehnică nouă, îi transformi în carne de tun. Multe ţări dezvoltă sisteme robotizate de luptă, pentru toate mediile (terestru, aerian şi maritim) şi îşi reduc numărul personalului pentru a avea resurse în aceste domenii revoluţionare.

Cred că aici ar trebui să se concentreze şi România, să pornească proiecte pentru roboţi militarizaţi, în colaborare cu ţările care au avansat în această direcţie, precum Statele Unite şi Marea Britanie, nicidecum să se întoarcă la conceptul „războiului întregului popor”.

Rezerviştii voluntari şi reintroducerea pregătirii premilitare sunt soluţii mai eficiente

Iar pentru pregătirea populaţiei, MApN are oricum un program pentru rezerviştii voluntari, care costă puţin şi se poate desfăşura în unităţile operative, deoarece numărul militarilor este redus şi nu influenţează starea operativă a acestor unităţi.

Totodată, pe viitor, MApN are în plan reintroducerea pregătirii premilitare a populaţiei cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani şi formarea ofiţerilor şi din studenţii instituţiilor de învăţământ superior civile, prin dezvoltarea unor programe de pregătire militară şi de comandă pe durata studiilor universitare, conform noii Concepţii de modernizare şi dezvoltare a învăţământului militar în perioada 2021-2026 şi în perspectivă până în anul 2030.

Şi nu uitaţi un lucru: în era digitalizării şi a reţelelor de socializare, luptele cele mai importante sunt în spaţiul cibernetic şi asupra minţii umane, unde educaţia, cunoştinţele, încrederea în conducătorii politici şi liderii militari sunt mai importante decât numărul brigăzilor mecanizate.