05 mai 2019

Cum se vor adapta Forţele speciale americane la cerinţele mediului de securitate modern începând cu anul 2020?

Daniel Ilie

Potrivit Strategiei de Apărare Naţională a SUA 2018, Forţele pentru operaţii speciale (FOS) americane trebuie să fie în măsură să concureze, descurajeze şi câştige competiţia cu un adversar într-un mediu de securitate caracterizat de re-emergenţa concurenţei strategice pe termen lung, dispersia rapidă a tehnologiilor, precum şi de noile concepte de război şi competiţie, pe întreg spectrul conflictului.

Sursă foto: Mediafax

Şi, fără investiţii susţinute şi predictibile în refacerea capacităţii operaţionale şi modernizarea capabilităţilor, America îşi va pierde rapid avantajul pe care-l deţine în domeniul militar şi nu va mai reuşi să-şi atingă obiectivele în domeniul apărării, consecinţe care vor conduce la scăderea influenţei sale globale, erodarea coeziunii dintre aliaţi şi parteneri şi reducerea accesului la pieţe şi, implicit, la scăderea nivelului de trai al populaţiei şi prosperităţii, mai spune strategia.

Deşi documentul susţine că, în prezent, concurenţa strategică între state, şi nu terorismul, este preocuparea principală a SUA, se pare totuşi că, cel puţin pentru FOS americane, combaterea terorismului şi a organizaţiilor extremiste violente (VEO) aşa cum au fost ele definite în strategie vor rămâne responsabilităţi şi preocupări la fel de importante.

Recentele atacuri teroriste din Sri Lanka executate chiar pe timpul sărbătorilor pascale catolice din 2019, soldate cu 253 de morţi, vin să confirme, dacă mai era nevoie, că terorismul determinat de ideologie şi structuri politice şi economice instabile persistă în ciuda înfrângerii, în procent de 100%, aşa cum declara recent Preşedintele Trump, a aşa-numitului califat al grupării ISIS. De altfel, chiar acest grup islamic şi-a asumat recent responsabilitatea planificării, organizării şi executării atentatelor teroriste din Sri Lanka.

Că protejarea naţiunii împotriva unui atac terorist rămâne, în continuare, o sarcină pe termen lung a FOS americane a confirmat-o chiar principalul Adjunct pentru Operaţii Speciale şi Conflicte de Mică Intensitate al Secretarului Apărării, pe timpul audierilor din luna aprilie în faţa Subcomitetului pentru Informaţii, Ameninţări şi Capabilităţi Emergente/ Comitetul Forţelor Armate al Camerei Reprezentanţilor, în legătură cu cererea de finanţare a Comandamentului de Operaţii Speciale (Special Operations Command - SOCOM), pentru anul 2020.

Acesta a declarat că ”FOS sunt esenţiale în executarea de acţiuni directe împotriva ţintelor de valoare însemnată, sprijinirea aliaţilor şi partenerilor cheie şi descurajarea actorilor statali şi nestatali în achiziţionarea, proliferarea sau utilizarea armelor de distrugere în masă. În acest sens, Asia de Sud-Vest şi Orientul Mijlociu vor continua să fie centrul acestor eforturi, însă, deoarece aceste reţele transnaţionale de ameninţare funcţionează la nivel global, acoperirea mondială a FOS americane va fi esenţială pentru a le contracara.”

Pentru ca astfel de deziderate să se materializeze, evident este nevoie de resurse, tocmai din acest motiv cererea de finanţare a USSOCOM pentru anul 2020 prevede un necesar de 13,8 miliarde USD. Şi aceste sume ameţitoare (în creştere cu 381 milioane USD faţă de bugetul alocat în 2019) sunt destinate bunei funcţionări a unei categorii de forţe de elită formată dintr-un număr impresionant de personal, 73.204 militari şi civili, activi şi rezervişti (o creştere cu 2,2% faţă de anul 2019 şi un total aproximativ egal cu numărul de personal din întreaga Armată română). Proiectul de buget pe anul 2020 este împărţit pe două ramuri, bugetul de bază şi bugetul pentru operaţii de contingenţă în afara teritoriului SUA şi prevede fonduri pentru operare şi mentenanţă, cercetare, dezvoltare, testare şi evaluare, achiziţii şi infrastructură, un total de aproape 10 miliarde de USD fiind necesari doar pentru operarea şi mentenanţa structurii de forţe, inclusiv în operaţiile de contingenţă la nivel global.

Viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale modernizării USSOCOM

Noul comandant al USSOCOM, Gen. (SUA) Richard Clarke, a prezentat în faţa aceluiaşi subcomitet viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale procesului de modernizare a structurii pe care o conduce încercând să argumenteze cererea de finanţare a FOS americane pentru anul 2020. Acesta a afirmat că FOS americane îşi reformează forţele şi capabilităţile actuale concomitent cu dezvoltarea unor noi abordări ale tehnologiilor şi tacticilor necesare planificării, executării şi evaluării întregului spectru de misiuni specifice concentrându-se pe trei linii principale de efort: letalitatea sporită, consolidarea alianţelor şi atragerea de noi parteneri, precum şi reformarea structurii de forţe în sensul eficientizării ei.

Şi cum în opinia comandamentului american membri FOS profesionalizaţi reprezintă coloana vertebrală a structurii de forţe, acesta va continua să facă investiţii importante în ei pentru a-i pregăti şi a-i face mai rezilienţi la orice fel de provocări.

În acest sens au fost menţionate câteva tipuri de investiţii de succes, precum programele Preservation of the Force and Family care urmăreşte îmbunătăţirea sănătăţii comportamentale, a performanţei umane şi a sprijinului familial, sau Warrior Care Program care contribuie la rezilienţa forţei prin coordonarea susţinerii şi îngrijirii pe întregul proces de recuperare şi reabilitare a răniţilor, accidentaţilor, sau bolnavilor, asigurând refacerea capacităţii de luptă a 75% din operatorii FOS, precum şi restabilirea cât mai rapidă a posturii familiilor lor. În plus, au fost amintite eforturile continue de gestionare a perioadei de timp petrecută de militari în misiuni în teatrele de operaţii relativ la perioada te timp petrecută de aceştia în ţară, alături de familii, pentru refacere (mentală şi fizică) şi regenerarea forţei la un nivel corespunzător de operativitate (deployment-to-dwell - D2D). Se doreşte ca odată cu preconizata creştere a numărului de personal prevăzută prin proiectul de buget pe anul 2020 proporţia să fie de cel puţin 1:2 în cazul militarilor activi şi de 1:5 în cazul rezerviştilor, astfel încât să poată fi onorate toate cererile emergente de sprijin cu capabilităţi FOS ale aşa numitelor Comandamente de Luptă Geografice ale SUA.

În calitate de autoritate coordonatoare a misiunilor de combatere a VEO, USSOCOM vor integra activităţile Forţei întrunite, inter-instituţionale, precum şi ale naţiunilor partenere în efortul unitar intitulat Forumul de Sincronizare Transregional (Transregional Synchronization Forum - TRSF), cu sarcina de a destructura reţelele de sprijin financiar, de propagandă, sau luptători terorişti străini care sprijină organizaţiile extremiste violente. Concomitent, americanii vor continua să-şi dezvolte şi perfecţioneze capabilităţile de execuţie a activităţilor de combatere a proliferării armelor de nimicire în masă.

Printre priorităţile viitoare ale USSOCOM se numără şi operaţionalizarea completă, până în anul 2025, a unei capabilităţi transregionale de sprijin cu operaţii militare informaţionale (Military Information Support Operations - MISO) în măsură să abordeze oportunităţile, dar şi riscurile spaţiului informaţional, la nivel global. Această structură va sprijini comandamentele de luptă cu capabilităţi îmbunătăţite de evaluare, diseminare a cunoaşterii situaţiei referitoare la activităţile de influenţare inamice, transmitere a mesajelor promovate de operaţiile informaţionale, precum şi de coordonare a MISO prin intermediul  internetului, la nivel global.

FOS americane vor continua abordările inter-departamentale şi inter-instituţionale în scopul contracarării ameninţărilor în domenii precum combaterea proliferării armelor de nimicire în masă, sau a ameninţărilor de tip asimetric legate de utilizarea dronelor comerciale de mici dimensiuni de către actori statali, sau non-statali (precum VEO).

Mai mult, pe baza prevederilor proiectului de buget pe anul 2020, FOS ale SUA vor folosi în continuare programele de asistenţă de securitate acordate de Guvernul SUA (ex. ”Crearea capacităţilor de execuţie a operaţiilor de stabilitate şi contraterorism”, sau ”Sprijinul FOS în operaţii de combatere a terorismului”), în cadrul cooperării în domeniul securităţii, ca pe un instrument cheie în efortul de consolidare a relaţiilor, atragerea de noi parteneri şi întărire a alianţelor, permiţându-le acestora să facă faţă ameninţărilor şi provocărilor de interes comun.

Scriam la începutul acestui an într-un articol intitulat ”FOS ies la cumpărături” că FOS din Armata României (AR) au beneficiat şi beneficiază, încă, de asistenţă de securitate americană, în cadrul proiectelor de tip ”Global Train and Equip Projects” derulate prin grija US European Command (EUCOM). În plus, parte a programelor SUA de a-şi întări relaţiile de parteneriat cu aliaţii prin instruire multinaţională, FOS din AR au avut ocazia să se pregătească în comun cu FOS americane pe teritoriul României, la Bacău, în luna aprilie 2019 făcând cunoştinţă, pentru prima dată, cu platformele aeriene de inserţie cu rotor înclinat, cu posibilitatea decolării verticale, tip ”tilt rotor CV-22 Osprey”.

Gen. Clarke a punctat chiar faptul că la nivelul comandamentului american de operaţii speciale au fost înfiinţate funcţii pe care activează ofiţeri de legătură (Special Operations Liaison Officer - SOLO) din 24 de ţări partenere care şi-au dezvoltat capabilităţi credibile de FOS şi au contribuit la ”războiul global împotriva terorismului” [România se numără printre aceste naţiuni partenere], în timp ce americanii, la rândul lor, menţin astfel de ofiţeri de legătură în 21 de ţări partenere [printre care şi România] care au un rol primordial în dezvoltarea unei reţele globale care creează o înţelegere comună a ameninţărilor, dezvoltă opţiuni de răspuns şi chiar tehnologii, tactici şi echipamente pentru obţinerea avantajului competitiv în faţa adversarilor.

Într-o lume globalizată, în care industria 4.0 tinde să schimbe caracterul riscurilor, vulnerabilităţilor şi ameninţărilor de securitate şi să influenţeze balanţa de putere la nivel regional şi global, inclusiv FOS americane se află în faţa unor noi provocări legate de accesul facil al tuturor actorilor la/ şi proliferarea tehnologiilor de ultimă oră care pot fi folosite inclusiv în scopuri maliţioase. Din această cauză, spune comandantul USSOCOM, FOS americane vor dezvolta capabilităţi care să le susţină şi să le asigure avantajul competitiv pe întregul spectru al conflictelor. Legat de astfel de iniţiative am scris într-un articol precedent că USSOCOM a înfiinţat în 2018 o funcţie de Chief Data Officer responsabilă de administrarea datelor, elaborarea politicilor în domeniul datelor şi informaţiilor, precum şi de promovarea inteligenţei artificiale şi a proceselor de ”machine learning” în întregul comandament.

Gen. Clarke a mai spus că USSOCOM va consolida, de asemenea, un laborator de inginerie a datelor şi va operaţionaliza un mediu al operaţiunilor de dezvoltare (DevOps), care va facilita colaborarea unor talente din lumea întreagă astfel încât acestea să  poată furniza soluţii tehnice pentru FOS americane, permiţând resursei umane proprii să consume şi să prelucreze date în moduri care depăşesc capacităţile cognitive umane de bază. Va urma tranziţia către serviciile de date bazate pe soluţii de cloud storage/ computing, datele proprii urmând a fi tratate ca active strategice critice.

USSOCOM va mai înfiinţa şi un fel de centru de jocuri de război şi experimentări dedicat FOS (SOF Experimentation Force - EXFOR) care va testa conceptele dezvoltate în ”Concepţia de operaţii viitoare a FOS” împreună cu tehnologiile şi echipamentele dezvoltate prin eforturi proprii.

Beneficiind de competenţe extinse şi bucurându-se de recenta reformă a legislaţiei privind achiziţiile publice care le permite specialiştilor să urgenteze procesul de achiziţie şi dotare a structurii de forţe cu echipamentele şi tehnologiile necesare, USSOCOM va  face investiţii semnificative din bugetul pe anul 2020 în tehnologii care să îmbunătăţească gradul de supravieţuire a militarilor ce execută misiuni în medii interzise, în cadrul competiţiei strategice cu actorii statali de valoare apropiată (ex. muniţii inteligente, sisteme de protecţie împotiva sistemelor de arme, sisteme de bruiaj a spectrului de frecvenţe radio etc.).

În loc de concluzii

Mulţi specialişti spun că viitorul război va fi unul în care operaţiile militare vor fi planificate şi executate în 5 domenii (medii) operaţionale (terestru, aerian, naval, spaţiu şi mai nou spaţiul cyber), în care va trebui ca, printr-o abordare întrunită şi integrată, să ai capacitatea de execuţie a manevrei în toate aceste medii operaţionale pentru a obţine avantajul competitiv.

Analizele actuale par să sugereze posibilitatea unor conflicte convenţionale determinate de re-emergenţa concurenţei strategice între statele de puteri apropiate, deşi este greu de întrevăzut un obiectiv raţional fezabil ca ele să se petreacă în viitorul apropiat. Ce vedem în prezent sunt conflicte de interese în competiţia pentru putere, influenţă, resurse, pieţe de desfacere, sunt regionale, unele au caracter civil, altele au caracter hibrid, implică operaţii expediţionare, misiuni de asistenţă militară, lupta împotriva terorismului, sau confruntări între facţiuni sprijinte militar de anumiţi actori statali, sau nestatali.

Este clar că, într-un astfel de context complex caracterizat de evoluţii şi schimbări rapide şi importante, FOS de pretutindeni trebuie să ia măsurile necesare de adaptare şi modernizare a structurii de forţe pentru a fi în măsură să răspundă la provocările de securitate viitoare. FOS ale SUA nu doar că nu fac excepţie, dar sunt şi un vârf de lance în ceea ce priveşte adaptabilitatea la rapidele evoluţii tehnologice şi ale societăţii.

Şi cum ameninţările şi acţiunile din aşa numită ”zonă gri” aflată la intersecţia dintre starea de pace, criză şi război vor continua să fie folosite în vederea atingerii unor obiective strategice cu riscuri minime şi fără a angaja conflicte deschise, iar ameninţarea terorismului ideologic transfrontalier rămâne de actualitate, ar fi de dorit ca FOS americane, chiar dacă vor traversa un proces important de modernizare şi adaptare a forţei la noile provocări de securitate legate de competiţia strategică, să-şi conserve şi fructifice abilităţile şi experienţa în combaterea reţelelor teroriste şi în acordarea de asistenţă militară, acumulate în ani lungi de misiuni executate în teatrele de operaţii.