Cum a învins un medic din forţele speciale boala COVID-19

Am aflat astfel de cazul unui medic militar fost membru al forţelor speciale americane care a avut neşansa de a se fi infectat cu acest virus ucigaş. Acesta, datorită formaţiei şi importantei sale experienţe operaţionale acumulată în zone de război în care pericole de toate felurile pândesc la orice colţ, a reuşit în cele din urmă, cu ajutorul măsurilor pe care le-a pus în aplicare, să înfrângă teribila şi perfida boală infecţioasă COVID-19.

Doctorul Richard Angel este un fost medic militar din forţele speciale americane, locotenent colonel în rezervă, în vârstă de 50 de ani, absolvent al cursurilor de calificare rangers, dar şi forţe speciale şi care a activat la nivel de detaşament operaţional alfa (ODA) în specialitatea medicină (codul specialităţii în forţele pentru operaţii speciale - 18D-Delta), în Grupul 7 Forţe Speciale. În prezent acesta practică medicina de urgenţă în statul Texas, Statele Unite ale Americii.

Într-o emisiune sonoră de tip ”podcast” înregistrată recent, Dr. Angel afirma că nici măcar unul din cele mai avansate tehnologic şi mai scumpe sisteme de sănătate din lume, precum cel american, nu este conceput pentru o pandemie copleşitoare. El susţinea că un pacient infectat cu COVID-19 cu simptome grave poate necesita intubare în unitatea de terapie intensivă chiar şi 14 zile, ocupând astfel pentru o perioadă de două săptămâni parte din această capacitate imitată de tratament. Şi asta în condiţiile în care o asistentă medicală poate avea în grijă un număr de maxim 3-4 pacienţi, un singur medic specialist nu poate face faţă singur solicitărilor şi are nevoie de o echipă întreagă care să-l sprijine (ex. medic pneumolog), toţi aceşti oameni din linia întâi necesită mult echipament de protecţie şi materiale, este nevoie de o logistică complexă şi chiar şi de desfăşurarea de activităţi de medicină legală pentru gestionarea pacienţilor care nu reuşesc să supravieţuiască.

Niciun spital nu-şi poate permite din punct de vedere al resurselor să-şi mărească de zeci de ori capacitatea de tratare a unităţii de terapie intensivă, iar orice putem face acum pentru a sta departe de spital, cu efectuarea îngrijirii medicale primare la domiciliu şi consultul medical de specialitate efectuat prin telefon sau mijloacele de comunicare online este bine venit pentru a evita aglomerarea unităţilor de terapie intensivă şi copleşirea sistemului de sănătate. O facem pentru ceilalţi, pentru ca personalul medical aflat în linia-ntâi să nu fie depăşit de situaţie şi nevoit să ia decizii grele de genul pe cine alegi să trăiască şi pe cine laşi să moară, în condiţiile în care resursele vor fi din ce în ce mai limitate. Iar cei din forţele speciale ştim acest lucru, ştim că nu este vorba despre noi înşine, ci este vorba despre echipă, mai spunea medicul militar american.

Întrucât comportamentul nostru al tuturor se pare că este unul dintre parametrii determinanţi în răspândirea mai înceată sau mai accelerată a virusului ucigaş, poate că o astfel de lecţie învăţată ne va ajuta să ne adaptăm obiceiurile şi conduita la noile provocări ale vieţii cotidiene, sprijinind în cele din urmă, prin acţiunile noastre, prevenirea şi limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus. 

Cum au apărut şi care au fost simptomele?

Doctorul spune că s-a expus infectării atunci când, ca mulţi dintre noi care probabil nici nu ştim sau probabil că nici nu vom afla vreodată că am fost expuşi infectării cu COVID-19, a fost la cumpărături, s-a întâlnit cu cineva cunoscut sau alte situaţii. În cazul său boala infecţioasă a durat 3 săptămâni. În urma consultării unor experţi în boli infecţioase acesta a ajuns la concluzia că simptomele pot apărea în general după 4-5 zile sau, în unele cazuri, ele se pot manifesta la un interval cuprins între 2 zile şi 2 săptămâni după expunere.

Neavând niciun fel de probleme medicale anterioare, fiind perfect sănătos şi chiar făcând în ultimii 4-5 ani unele exerciţii specifice de respiraţie pentru întreţinerea plămânilor, pentru medicul militar boala infecţioasă a debutat doar cu o durere în gât urmată de curgerea nasului, pierderea simţului mirosului, dar şi a gustului. Acestea au fost primele semne ale simptomelor de coronavirus.

După câteva zile a simţit cum boala s-a mutat către piept, începând cu o tuse uscată, o durere atipică de cap în zona cefei, urmând nopţi cu febră şi transpiraţie abundentă şi simptome diareice însoţite de crampe şi dureri abdominale intense. Ulterior au apărut dificultăţile în respiraţie atunci când se mişca prin casă sau când era nevoit să vorbească mai mult timp la telefon. Din punctul său de vedere, aceastea au fost, totuşi, simptome mai uşoare ale bolii.

Ce a făcut medicul militar fost membru al forţelor speciale pentru a învinge boala infecţioasă COVID-19?

În interviul acordat pe timpul înregistrării podcast-ului amintit, Dr. Angel a afirmat că experienţa îndelungată acumulată pe timpul cât a activat ca membru al forţelor speciale, inclusiv în misiuni în zonele de război, completată cu experienţa de 20 de ani de spital, inclusiv în unitatea de terapie intensivă unde a avut ocazia să vadă oameni în stare precară, cu probleme repiratorii grave, dar şi tineri cu pneumonii grave care, deşi erau trataţi cu antibiotice, nu puteau fi salvaţi, precum şi experienţa propriului copil cu probleme respiratorii, l-au ajutat, de multe ori, să se trateze singur. În cazul tratării infecţiei cu COVID-19, exerciţiile de respiraţie pentru plămâni executate în ultimii ani l-au ajutat foarte mult, crede medicul militar.

După ce a constatat că a fost infectat şi realizând ce consecinţe grave ar putea avea această infecţie, în mod intuitiv şi raţional a ”intrat în modul 18D forţe speciale”, punând în aplicare unele deprinderi formate ca medic în forţele speciale americane. Factorul declanşator a fost teama de COVID-19 asimilată de Dr. Angel cu teama pe care o ai atunci când, de exemplu, te aflii sub focul continuu al unei mitraliere inamice care ţinteşte asupra ta. Şi, da, spune medicul militar, ar trebui să ne fie teamă pentru că virusul poate ucide pe oricine, inclusiv oameni tineri, fiind foarte periculos. ”Nu subestimaţi virusul COVID-19” a accentuat acesta.

Pe blogul său, el a enumerat o serie de măsuri pe care le-a implementat pentru a rămâne relativ într-o stare bună de sănătate şi pe care le recomandă celor cu simptome mai uşoare ale bolii, îndemnând-ui, în acelaşi timp, pe cei cu forme mai severe să se prezinte cât mai grabnic la spital. Le enumăr şi eu, aşa cum au fost ele prezentate, în cele ce urmează:

1. Hidratarea - Beţi multe lichide, apă, ceai, băuturi calde. Este deosebit de important  mai ales pentru persoanele în vârstă care sunt deseori deshidratate. Aceasta spală rinichii de toxine, păstrează o mulţime de lichide în corp, păstrează secreţiile organismului cât mai lichide, nepermiţând umplerea plămânilor cu mucoase groase. O băutură uşor alcoolizată fiartă sau un ceai fierbinte din plante cu miere şi lămâie sunt minunate. (Dacă nu puteţi bea mult, înghiţiţi cantităţi mici de băuturi sportive obişnuite şi apă. Acest lucru vă va oferi potasiu, sodiu şi glucoză, nutrienţi vitali.)
2. Susţinerea imunităţii - Doctorul a folosit pastile de gumă de mestecat cu conţinut de zinc de 4 ori pe zi, mai ales noaptea înainte de a merge la culcare pentru a menţine încărcăturile virale scăzute. De asemenea, a folosit suplimente alimentare care conţin vitamina C şi viatmina D şi chiar şi câteva ciuperci care susţin imunitatea. Mai mult, el spune că gargara cu sau băutul de oţet de cidru de mere diluat în care eventul se poate adăuga miere, pot fi de ajutor.
3. Dieta - Folosiţi o mulţime de fructe şi legume proaspete şi proteine ​​de calitate. Portocalele folosite zilnic sunt minunate! Folosiţi lămâi şi miere pentru ceaiul dumneavoastră. Acesta nu este un moment potrivit pentru o dietă minimă: trebuie să fiţi bine hrăniţi cu alimente nutritive pentru a vă pregăti organismul pentru pierderea potenţială a poftei de mâncare. Dacă gradul de îmbolnăvire va necesita sprijin respirator spitalicesc, atunci organismul dumneavoastră va trebui alimentat ca şi când s-ar pregăti pentru a „alerga un maraton”.
4. Medicaţia - Folosiţi remedii homeopate cu care se pot preveni şi trata simptomele de răceală sau gripă, sirop şi multe bomboane pentru gât şi tuse. Cremele mentolate cu camfor şi eucalipt sunt foarte bune şi un element obligatoriu pentru a reduce tusea, a deschide şi a calma pasajele bronşice (căile respiratorii). Puteţi avea nevoie de medicamente pentru zi şi noapte pentru răceală, eventual pe bază de acetaminofen, după caz şi pentru tratarea simptomelor asociate inflamaţiei sinusurilor.
5. Echipamentele - Folosiţi vaporizatorul cu abur cald pentru refacerea şi menţinerea nivelului corect de umiditate în cameră. Un nebulizator simplu şi fiole de soluţie salină pot fi, de asemenea, de ajutor. Dr. Angel atrage totuşi atenţia că aceste echipamente vor fi destinate numai utilizării la domiciliu şi în carantină întrucât utilizarea lor în alte medii poate contribui la un risc mai mare de infecţie pentru cei din jur. Pe lângă un termometru, ar fi util să aveţi şi un pulsoximetru pentru deget (pentru verificarea saturaţiei cu oxigen a hemoglobinei arteriale şi frecvenţa pulsului). Dacă aceasta scade sub 94% este cazul să vă adresaţi unui medic. De asemenea, în cazul în care apar dificultăţile de respiraţie înseamnă că boala se agravează şi va trebui să vă adresaţi medicului.
6. Exerciţiile fizice - Expunerea la soare şi lumină şi chiar mersul uşor pe jos, dacă sunteţi bolnavi, sunt foarte bune. Dacă sunteţi asimptomatic, menţineţi antrenamentele fizice la o complexitate relativ uşoară. Acum nu este un moment potrivit pentru a vă extenua sistemul imunitar, folosind recuperarea energiei dintr-un antrenament intensiv. Cu toate acestea, menţinerea condiţiei fizice, în special a celei cardiovasculare la niveluri optime, se poate dovedi foarte utilă în cazul nefericit în care vă veţi îmbolnăviţi grav.
7. Băile fierbinţi - Îmbăierea într-o cadă cu apă fierbinte timp de 15 minute, de două ori pe zi, vă poate ajuta cu o „febră indusă artificial” care vă va face o gazdă mai puţin ospitalieră pentru virus, printre alte beneficii.
8. Igiena personală - Duşul şi/ sau îmbăierea zilnică, purtarea zilnică a hainelor curate, spălarea regulată pe dinţi etc. nu pot fi subestimate. Aceste lucruri ţin departe virusul şi ne îmbunătăţesc moralul.
9. Durerea şi febra - Pentru combaterea lor se pare că acetaminofenul este de preferat.

În loc de concluzii

Majoritatea sfaturilor de mai sus par a fi lucruri şi măsuri de bun simţ referitoare la un mod de viaţă sănătos, asigurarea igienei personale, menţinerea unui sistem imunitar echilibrat şi de distanţare socială, nimic ieşit din comun, transmise de un cadru medical cu experienţă operaţională acumuluată, alături de forţele speciale, în teatrele de operaţii, dar care, precum mulţi alţi colegi de breaslă, a avut neşansa de a fi infectat cu virusul COVID-19.

Că personalul medical din cadrul forţelor pentru operaţii speciale americane este în măsură şi pregătit pentru a sări în ajutorul misiunii de combatere a virusului ucigaş o dovedeşte chiar faptul că, în urmă cu câteva zile, medici din cadrul trupelor de paraşutişti şi forţe speciale din compunerea Grupului 10 Forţe Speciale a parcurs un program de pregătire denumit SOCRATES (Special Operations COVID-19 Rapid Assessment, Treatment and Emergency Support).

Scopul principal al programului SOCRATES a fost să asigure că tot personalul medical al Grupului 10 Forţe Speciale cu experienţă medicală anterioară este competent să evalueze, să trateze, să ofere îngrijire medicală, inclusiv critică de urgenţă şi să asigure operarea ventilatoarelor de sprijin respirator, pentru pacienţii bolnavi de COVID-19 internaţi într-un spital sau în locuri amenajate special pentru tratarea acestora, în eventualitatea în care resursele medicale existente vor fi epuizate.

Revenind, multe dintre recomandările de mai sus au fost făcute şi de către specialiştii români din sistemul naţional de sănătate aflaţi pe linia cea mai înaintată a frontului împotriva virusului ucigaş, iar lecţii învăţate precum cele prezentate de Dr. Angel vin să confirme şi ele viabilitatea acestora în lupta noastră comună împotriva acestui inamic nevăzut.

Pe scurt, spune acesta, ”obiectivul este să ne menţinem organismul şi sistemul imunitar funcţionând la niveluri optime, să rămânem hidrataţi şi să ne facem dezagrabili pentru virus!”

De altfel, studii de cercetare efectuate asupra efectelor executării în mod sistematic de exerciţii fizice adecvate au dus la concluzia că acestea îmbunătăţesc calitatea vieţii unei persoane, îmbunătăţesc productivitatea şi aduc schimbări fizice şi mentale pozitive. În cazul operatorilor din forţele speciale, starea de sănătate şi nivelul condiţiei fizice au un impact direct asupra pregătirii lor pentru luptă şi performanţei acestora în câmpul tactic. Pe lângă acestea, alimentaţia, hidratarea şi menţinerea echilibrului energetic adecvate contribuie, de asemenea, la obţinerea unor performanţe fizice şi mentale înalte.

Până la descoperirea unor noi tehnici de tratament sau a unui vaccin eficace împotriva COVID-19 însă, nouă nu ne rămâne decât să adoptăm o conduită socială responsabilă în prevenirea infecţiei cu acest nou virus, să stăm acasă şi să urmăm recomandările autorităţilor.

Un studiu recent al unor cercetători de la Harvard estimează că în absenţa unui tratament eficace sau a implementării unor măsuri drastice de urmărire a contactelor şi de carantină, măsurile de distanţare socială (intermitentă sau chiar susţinută, după caz) şi de supraveghere ar putea fi prelungite până în anul 2022. Chiar şi în cazul unei eliminări aparente, supravegherea COVID-19 ar trebui să fie menţinută, deoarece o reapariţie a contagiunii ar putea fi posibilă până în anul 2024, mai menţionează studiul respectiv.