11 decembrie 2021

Criza din Ucraina a grăbit achiziţia de F-16, dar sunt aeronavele de 40 de ani soluţia?

Florin Jipa

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea Parlamentului pentru achiziţia a 32 de aeronave F-16, din Norvegia, aflate în uz, pentru suma de 354 de milioane de euro, la care se adaugă 100 de milioane de euro pentru suportul logistic. Aeronavele au fost primite de Norvegia, din SUA, în perioada 1980 – 1983.

Sursă foto: MApN

Cu siguranţă se vor plăti şi alţi bani pentru instruirea piloţilor, modernizarea echipamentelor, muniţii etc. De exemplu, pentru prima escadrilă de F-16, achiziţionată din Portugalia, România a plătit aproximativ un miliard de euro în total.

Achiziţia de F-16 nu era trecută în Planul de Guvernare sau Carta Albă a Apărării

Este o mişcare aşteptată, dar neplanificată, deoarece achiziţia nu este trecută în Programul de Guvernare sau în Carta Albă a Apărării. Cel mai probabil, deteriorarea situaţiei de securitate din Europa de Est şi posibilitatea izbucnirii unui conflict deschis între Ucraina şi Rusia au grăbit luarea acestei decizii.

 

România va avea trei escadrile de avioane multirol, cu aparate foarte vechi

Chiar dacă România va atinge un obiectiv mai vechi, dotarea cu trei escadrile multirol, pentru care există şi o decizie a CSAT, este o idee bună achiziţia de tehnică de 40 de ani? Aeronavele F-16 din Portugalia şi Norvegia sunt mai bune decât MiG-urile 21 LanceR, dar au ele un rol de descurajare al unui atac şi pot ajuta armata să câştige un viitor conflict?

Cele două noi escadrile vor atinge capacitatea finală operaţională când vor avea aproape 50 de ani şi vor fi folosite încă 10-20 de ani. De exemplu, primele 17 F-16 achiziţionate din Portugalia, ce formează Escadrila 53 Vânătoare „Warhawks" din Borcea, vor atinge capacitatea finală operaţională în 2025, după modernizare.

Achiziţia de tehnică nouă este mai scumpă, dar înglobează ultimele tehnologii şi perioada de folosire a aeronavelor poate fi de peste 40 de ani.

Aeronavele F-16 norvegiene au participat la bombardarea Iugoslaviei, în 1999, la războiul din Afganistan, începând cu 2002, dar şi la securizarea spaţiului aerian al Ţărilor Baltice. 

 

Achiziţia de tehnică veche nu este cuprinsă în Programul de Guvernare

De asemenea, achiziţia de tehnică veche, chiar dacă aceasta este modernizată, are şi un rol negativ când ne gândim la descurajarea unui adversar. Conform Programului de Guvernare, principalul obiectiv al MApN este „dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns interinstituţional adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate,” lucru greu de atins cu tehnică veche de 50 de ani.

Tot în programul de guvernare se arată că pentru apărarea României sunt necesare cinci elemente esenţiale, primul fiind „capabilităţi de înaltă tehnologie”, pe lângă o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrate pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare.

Citeşte şi:

A intrat în vigoare Carta Albă a Apărării. Cheltuielile cu achiziţiile de armament vor creşte în următorii 3 ani, de la 5,3 miliarde lei la 8,7 miliarde lei

Programul de guvernare: MApN grăbeşte achiziţiile şi introduce serviciul militar în termen voluntar