07 iunie 2018

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: România trebuie să iasă din pasivitate în asigurarea propriei securităţi

Indira Crasnea

România trebuie să iasă din pasivitate şi să fie „mai pro-activă” în asigurarea propriei securităţi, nefiind corect ca plasarea responsabilităţii în acestă privinţă să fie lăsată total în sarcina SUA, a declarat, într-un interviu pentru MAS, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.

"Ideea de a plasa responsabilităţii securităţii României total în sarcina Statelor Unite nu este corectă, nu este normală. În egală măsură, cu partenerii strategici din Europa . Din acest punct de vedere, o contribuţie mai pro-activă a României pe acest palier, a nu aştepta numai sprijin din exterior, din simplul motiv că există o percepţie comună asupra anumitor categorii de riscuri, mi se pare o atitudine mult mai înţeleaptă. Adică să ieşim din pasivitate, ca să fiu mai clar", a spus fostul ministru de Externe – într-un interviu pentru Monitorul Apărării şi Securităţii (MAS) – întrebat dacă, în acest moment, este fezabil, valabil să se vorbească despre o redimensionare a parteneriatului strategic româno-american.

Diaconescu a spus că "un mare sprijin" din partea României în relaţia cu "cel mai important partener politico-militar şi strategic pe care îl are România în comunitatea internaţională" este "generarea unui proiect regional".

"Adică, în regiune, preocupaţi de aceleaşi ameninţări şi de aceleaşi probleme – cum se pare că sunt statele din zonă – în mod paradoxal este un nivel mai redus de a agreea, de a conveni un anume proiect şi pe această bază să se meargă la partenerul nostru - deci cu o contribuţie ceva mai substanţială a României, a statelor din regiune, de creare a schemei necesare, pentru ca ulterior resursa americană să poată veni în sprijinul acesteia", a explicat Diaconescu.

Mai ales, pentru că în arealul Mării Negre sunt sunt crize şi conflicte care în acest moment nu şi-au găsit rezolvare – inclusiv "tipul de conflicte care preocupă comunitatea internaţională se regăseşte în zonă: de la terorism , pericolul de eşec al unor state , traficul nuclear, de fiinţe umane, de arme mici , droguri...până la destabilizare economică şi lupta pentru coridoare energetice" - iar "problemele sale de securitate şi economice sunt mai curând motive de divizare în interiorul Uniunii Europene", este de părere fostul ministru de Externe.

Un asemenea demers - al proiectului regional - trebuie făcut în ideea de "echilibrare" în cadrul parteneriatului cu SUA.

"Parteneriatul a funcţionat", dar trebuie luat luate în considerare şi deciziile politice de la Washington, "că extinderea la multe zone în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea poate reprezenta o problemă pentru SUA" şi că "naţionalizarea politicii externe şi de securitate reprezintă, din perspectiva actualei Administraţii, o prioritate", a mai explicat fostul ministru de Externe.

Inclusiv, decizia SUA de taxare vamală a importurilor de oţel şi aluminiu, care este "în premieră, un conflict deschis de natură economică" şi care se adaugă la o situaţie generală "complicată, confuză", trebuie să facă România "extrem de atentă în ce priveşte poziţionarea sa viitoare şi în legătură cu faptul că în problemele de securitate, în chestiunile legate de opţiunile economice este bine să fim convinşi că trebuie să ni le luăm în propriile mâini din ce în ce mai mult", este de părere fostul ministru de Externe.

 

Suntem un aspirant în a deveni furnizor de securitate în regiunea Mării Negre

 

Întrebat dacă România se certifică drept un furnizor real de securitate în regiunea Mării Negre, fostul ministru de Externe a răspuns: "Încă se poate considera un aspirant în a deveni un furnizor de securitate. Nu doar pentru zona Mării Negre, în acest moment, conflictele externe devin în egală măsură probleme interne.Nu putem spune că ceea ce se întâmplă dincolo de frontier nu ne afectează. (…) Pentru a rămâne o ţară stabile şi sigură în zonă, România nu poate alege decât proiectul de a furniza securitate. Avem un avantaj calitativ: în relaţiile cu celelalte state din regiune suntem şi membri NATO şi ai Uniunii Europene".

Întrebat, în interviul pentru Monitorul Apărării şi Securităţii (MAS), dacă recunoaşterea statutului de furnizor de securitate, îndreptăţeşte România la dobândirea de poziţii mai importante la cartierul general al NATO sau la găzduirea de structuri de comandă superioare pe teritoriul naţional, Diaconescu a spus: "Da. Dar nu pentru o aspiraţie lipsită de conţinut".

"Fără securitatea la frontieră nici NATO, nici Uniunea Europeană nu vor fi sigure. Pare simplist, dar dacă mergi spre centrul şi vestul Europei găsim percepţii deosebite în ceea ce priveşte categoriile de riscuri şi ameninţări. Obligată de contextul în care se află, România are o expertiză superioară celorlalte state. Obligată de faptul că politico-militar şi diplomatic trebuie să găsească soluţii , are persoane care se uită mult mai atent, evaluează mai cu acurateţe dezvoltările din regiune. Deci, implicit, dacă dorim securitate în această zonă , avem nevoie şi de profesionalismul din ţările regiunii", a argumentat fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu .

(Centrul de Studii Globale al Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu a organizat în perioada 1-2 iunie 2018, conferinţa internaţională "Emerging Importance of Wider Black Sea Area Security", cu sprijinul Preşedintelui României, al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii, fiind cofinanţată de Primăria Municipiului Sibiu).