Corespondenţă MAS din Bruxelles: NATO a luat act de oferta României pentru operaţionalizarea unui comandament multinaţional de "trei stele"

Faptul că unitatea Alianţei nu a fost afectată major de disputa comercială dintre SUA şi Europa şi de show-ul făcut de preşedintele Trump pe tema finanţării apărării şi a realizării echilibrului transatlantic în asumarea responsabilităţilor (fair burden sharing) reprezintă un  succes.

Secretarul general NATO şi liderii europeni au răsuflat uşuraţi în condiţiile în care deciziile negociate anterior la nivelul Consiliului Nord-Atlantic au fost consimţite de şefii de stat şi de guvern în reuniunea de miercuri

In aceste condiţii, o importanţă deosebită a fost acordată întăririi posturii de descurajare şi apărare, ca rezultat al aplicării unei game largi de măsuri de asigurare, de creştere a capacităţii operaţionale a Alianţei, precum şi de consolidare a profilului de descurajare prin intermediul prezenţei aliate înaintate şi a Forţei de Răspuns a NATO. 

În acest sens, şefii de stat şi de guvern au aprobat lansarea Iniţiativei aliate de creştere a capacităţii operaţionale – „Iniţiativa celor 4 treizeci”, care prevede ca până în 2020 Alianţa să aibă la dispoziţie 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadroane de aviaţie şi 30 de vase de război, gata să fie dislocate în mai puţin de 30 de zile, pentru a răspunde potenţialelor ameninţări la adresa securităţii membrilor săi.

În domeniul consolidării Structurii de comandă (NATO Command Structure / NCS), a fost aprobată creşterea nivelului de încadrare a acesteia cu peste 1200 de posturi, pentru a face faţă noilor sarcini care stau în faţa Alianţei.

Totodată, s-a consfinţit  ca noul Comandament aliat întrunit pentru Atlantic să fie dislocat la Norfolk, SUA, în timp ce noul Comandamentul de sprijin din Europa va fi operaţionalizat la Ulm, în Germania.

Pe subiectul central al potenţialei crize în relaţiile SUA-ceilalţi aliaţi, finanţarea apărării şi realizarea burden-sharing-ului, Summit-ul consemnează progresul realizat în ultimii ani în creşterea cheltuielilor pentru apărare, capabilităţilor şi contribuţiilor la operaţiile şi misiunile Alianţei, cu efecte pozitive pentru menţinerea solidarităţii şi unităţii transatlantice. Se menţine trendul de creştere a alocaţiilor bugetare pentru apărare, în majoritatea statelor aliate, pe baza planurilor naţionale adoptate în acest sens (cumulat, până în 2024,, aliaţii europeni şi Canada vor creşte cheltuielile militare cu 266 miliarde dolari).

Pe subiectul proiectării stabilităţii, s-a agreat lansarea noii misiuni de pregătire în Irak, cu un efectiv de aproximativ 700 de militari, pentru care Canada şi-a asumat rolul de coordonare.

Totodată, a fost aprobată lansarea invitaţiei de aderare pentru Macedonia, cu condiţia rezolvării finale a disputei cu Grecia privind numele acestui stat (acceptarea prin referendum a înţelegerii bilaterale privind atribuirea numelui Macedonia de Nord).

Pentru România, Summit-ul consemnează unele elemente de noutate, cu mare relevanţă pentru întărirea securitatăţii naţionale şi a regiunii din care facem parte. Este vorba de faptul că NATO a luat act de oferta României pentru operaţionalizarea unui nou comandament multinaţional aliat de nivel corp de armată (aproximativ 400 militari), ca parte a structurii de forţe a NATO, care va contribui la consolidarea mecanismelor de comandă-control şi la coordonarea activităţilor NATO din zona noastră, cu accent pe cele legate de operaţionalizarea prezenţei aliate avansate.

Recunoaşterea importanţei strategice a regiunii Mării Negre, prin organizarea unei sesiuni speciale a summit-ului dedicată zonei, cu participarea Ucrainei şi a Georgia (în data de 12 iulie), reprezintă un succes important, având în vedere că la summit-urile precedente această evoluţie era de neconceput.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru menţionarea problematicii de securitate a Republicii Moldova în comunicatul final, tot în premieră pentru acest gen de activităţi. 

La acestea se adaugă creşterea prezenţei aliate avansate în regiunea Mării Negre, pe toate cele trei dimensiuni operaţionale – terestră, aeriană şi maritimă.