Corespondenţă MAS din Bruxelles: Discuţii aprinse între reprezentanţii statelor din NATO despre creşterea bugetelor apărării

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a recunoscut că problema finanţării apărării şi asumarii echitabile a responsabilităţilor între SUA şi ceilalţi aliaţi este una reală, dar a menţionat că în ultimii trei ani s-au făcut progrese majore pe acest subiect.

De asemenea, Stoltenberg a recunoscut implicit criza generată de acest subiect controversat cu efecte directe asupra Alianţei şi a accentuat misiunea fundamentală pe care o are de a menţine unitatea NATO şi de a continua procesele esenţiale de adaptare la provocările actuale.

Secretarul general al NATO a reluat ideea exprimată anterior, privind absenţa unor garanţii totale privind existenţa NATO pe un orizont de timp indefinit. El a reamintit crizele serioase care au afectat Alianţa  (atitudinea Franţei faţă de NATO în deceniul şapte al secolului trecut şi criza provocată de intevenţia SUA în Irak în anul 2003), exprimându-şi speranţa că actualele controverse politice şi comerciale transatlantice nu vor afecta major solidaritatea aliată.

Stoltenberg a accentuat ideea că “NATO este importantă atât pentru Europa, cât şi pentru SUA. Alianţa ajută SUA la exercitarea rolului acesteia de putere globală, prin facilitarea proiectării forţei în Asia şi Africa (comandamentul american pentru Africa fiind dislocat la Stuttgard)”. Totodată, a invocat sacrificiile majore făcute de europeni şi Canada în operaţiile recente ale NATO (peste 1000 de militari europeni şi canadieni morţi doar în Afganistan).

Adjunctul secretarului general al NATO, Rose Gottemoeller (numită în acest post de fosta administraţie Obama), a avut o abordare mai critică faţă de criza în care a fost împinsă Alianţa de insistenţa preşedintelui Trump pe subiectul „2% pentru apărare”. Ea a subliniat că este esenţial ca NATO să depăşească această capcană prin focalizarea pe subiectele centrale ale adaptării la noul context de securitate, prin consolidarea posturii de apărare şi descurajare şi prin recentrarea pe instituţiile, capabilităţile şi operaţiile Alianţei. Abordând cauzele care au condus la această situaţie, Gottemoeller a arătat că „uneori oamenii vârstnici rămân blocaţi într-un singur subiect...”, fiind necesară reintrarea rapidă într-un regim de „business as usual” la nivelul NATO şi al statelor membre.

Germania, care este ţinta predilectă a campaniei comerciale a lui Donald Trump, a reacţionat prin vocea ministrului apărării, Ursula Von Der Leyen, arătând că este important să depăşim atitudinea de punere la colţ a aliaţilor, printr-o evaluare globală a contribuţiei acestora la efortul NATO. Leyen i-a cerut direct preşedintelui Trump să aibă în vedere nu doar bilanţul contabil al contribuţiei Berlinului la NATO, ci şi rezultatul participării germane la efortul general al Alianţei, prin capabilităţile concrete puse la dispoziţie şi prin participarea majoră la operaţiile şi misiunile NATO.

Ca evaluare generală, modul în care a fost negociat comunicatul final al Summit-ului pare să susţină ideea unei reuniuni deosebit de importante a şefilor de stat şi de guvern, caracterizată drept istorică de mai mulţi analişti şi oficiali.

Rămâne de evaluat măsura în care controversele comerciale şi economice ale preşedintelui Trump şi declaraţiile ostile ale acestuia la adresa unor aliaţi europeni vor avea vreun efect în decizile care vor fi adoptate  miercuri, sau, scenariul cel mai probabil, vor rămâne doar o manifestare a jocului politic făcut de preşedintele american pentru audienţa sa internă.