12 iulie 2018

Corespondenţă MAS de la Bruxelles: Summit-ul de la Bruxelles s-a încheiat, Alianţa iese consolidată, disensiunile majore au fost evitate

George Tibil | Indira Crasnea

Summit-ul NATO de la Bruxelles şi-a îndeplinit obiectivele, în pofida tensiunilor generate de presiunea exercitată de către preşedintele Trump asupra aliaţilor pentru creşterea bugetelor naţionale pentru apărare.

Sursă foto: Mediafax

Alianţa a ieşit consolidată după cele două zile de discuţii, reuşindu-se  evitarea manifestării unor disensiuni majore între SUA şi ceilalţi aliaţi şi reconfirmarea rolului său esenţial pentru securitatea euro-atlantică.

La solicitarea liderului de la Casa Albă, în  12 iulie, a fost organizată o reuniune de criză a Consiliului Nord-Atlantic, pe subiectul finanţării apărării. În acest sens, preşedintele Trump a cerut aliaţilor un angajament ferm şi imediat pentru alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile militare, prin devansarea termenului 2024 prevăzut în Defence Pledge adoptată în Ţara Galilor în anul 2014. 

Discuţiile au fost sensibile, desfăşurându-se într-un format mai restrâns (1 plus 1, şeful delegaţiei / preşedinte sau premier şi ambasador la NATO), dar în final, criza a fost evitată, iar preşedintele american şi-a declarat satisfacţia faţă de rezultatele Summit-ului. El susţinut  faptul că „angajamentul SUA faţă de NATO rămâne foarte puternic”, insistând asupra faptului că „Alianţa este mult mai puternică acum decât a fost în urmă cu două zile”.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu cererea lui Trump ca aliaţii să ia în calcul creşterea nivelului de finanţare a apărării până la 4% din PIB, în condiţiile în care majoritatea liderilor europeni nu au confirmat public angajamene suplimentare în acestă direcţie, faţă de cele comunicate anterior Alianţei (înainte de summit).

Alianţa a confirmat continuarea sprijinului pentru Georgia şi Ucraina, fără a face paşi majori în direcţia apropierii celor doi partenerii de NATO. Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu participarea preşedinţilor Giorgi Magvelashvili şi Petro Poroşenko a urmărit discutarea evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cooperarea practică a NATO cu cele două state partenere şi procesele de reformă a apărării din Georgia şi Ucraina.

Poziţia Alianţei este de condamnare fără echivoc a anexării Crimeii şi a politicii agresive a Moscovei faţă de întreaga regiune (în special faţă de Georgia, Moldova şi Ucraina).

În pofida faptului că secretarul general NATO a reconfirmat prin declaraţiile sale perspectiva ca Georgia şi Ucraina să devină membrii NATO, în linie cu ce s-a decis în urmă cu un deceniu la Bucureşti, în realitate, condiţile politice şi strategice actuale nu au permis adoptatarea de decizii semnificative în acestă direcţie. 

Şefii de stat şi de guvern s-au reunit şi în formatul Misiunii Resolute Support /RSM (39 de state aliate şi state partenere contributoare), pentru a discuta evoluţia situaţiei de securitate din Afganistan, stadiul şi perspectivele misiunii NATO de pregătire, consiliere şi asistenţă, precum şi contribuţiilor aliaţilor şi partenerilor la misiune.

La peste 15 ani de la implicarea NATO în Afganistan, termenul şi strategia de finalizare a angajamentului aliat în acestă ţară sunt departe de a fi conturate. In aceste condiţii, aliaţii şi partenerii participanţi la misiune au reconfirmat angajamentele cu trupe şi capacităţi militare pentru continuarea misiunii cu un efectiv de aproximativ 16.000 militari. Totodată, ei au adoptat decizia de continuare a finanţării forţelor afgane de securitate, până în anul 2024, la nivelul actual al acestui angajament (un miliard USD pe an).