Corespondenţă de la Bruxelles/ NATO insistă asupra strategiei "Together in together out" din Afganistan

Misiunea NATO din Afganistan şi cooperarea Alianţei cu Uniunea Europeană au fost principalele subiecte ale discuţiilor din a doua zi a reuniunii ministeriale NATO de la Bruxelles.

Cu efective actuale de peste 16.000 de militari, dintre care jumătate sunt americani, Misiunea Resolute Support (RSM) are ca obiectiv principal sprijinirea şi instruirea forţelor armate şi de securitate afgane (ANSF) în vederea realizării capabilităţilor necesare contracarării insurgenţei talibane. Rezultatele celui mai îndelungat, costisitor şi consistent angajament operaţional din istoria Alianţei (implicarea în Afganistan prin RSM şi operaţia de luptă care i-a precedat / ISAF) sunt dificil de evaluat, în condiţiile în care aproape jumătate din teritoriul afgan este sub control taliban, iar pierderile suferite de ANSF sunt în continuare masive.

In aceste condiţii, sub impulsul administraţiei Trump, accentul s-a mutat pe sprijinirea discuţiilor de pace şi a reconcilierii cu talibanii, în vederea identificării unei soluţii politice la criza afgană. Declaraţiile preşedintelui Trump de la sfârşitul anului trecut privind intenţia de reducere la jumătate a contingentului american din Afganistan nu au făcut decât să complice sarcina NATO de planificare şi conducere a misiunii. În condiţiile unei dezangajări americane de asemenea proporţii este aproape imposibil de imaginat continuarea RSM pe coordonatele actuale, dat fiind faptul că celelalte contingente naţionale dislocate în teatru depind apropape total de forţele americane în domeniul facilitatorilor strategici, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea protecţiei forţei.

Acest fapt are implicaţii directe şi pentru participarea românească la misiune, una dintre cele mai consistente în context aliat. În cadrul reuniunii, ministrul român al apărării a reconfirmat angajamentul Bucureştiului faţă de misiunea RSM şi a anunţat creşterea participării Romaniei cu trupe la un nivel care depăşeşte 800 de militari prezenţi in teatru, o contribuţie care situează ţara noastră in rândul principalilor contributori la misiune.

Concluziile prezentate de secretarul general NATO şi de secretarul american al apărării pe acest subiect au evidenţiat angajamentul aliaţilor şi statelor partenere participante la RSM faţă de continuarea misiunii şi faţă de o abordare unitară a viitorului acesteia. În acest sens, s-a insistat asupra importanţei aplicării unei strategii bazate de sintagma “Together in, together out”, fiind respinsă posibilitatea unei retrageri americane din Afganistan unilaterale şi necoordonate cu aliaţii. Argumentul principal invocat în acest sens constă în nevoia de asigurare a condiţiilor militare necesare succesului negocierilor cu talibanii, în sensul menţinerii presiunii asupra acestora.

În cee ce priveşte misiunea KFOR din Kosovo, aceasta va continua pe baza mandatului actual. În schimb, sprijinul pe care NATO îl acordă Forţei de securitate din Kosova este în curs de reexaminare, în condiţiile în care autorităţile kosovare au adoptat decizia de  transformare a acestei structuri în armată naţională.

Subiectul cooperării NATO-UE în domeniul apărării a fost discutat împreună cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate a UE, Federica Mogherini, precum şi cu miniştri apărării din Suedia şi Finlanda. Concluziile principale rezultate vizează necesitatea ca iniţiativele importante din Pachetul de apărare de pe agenda structurilor unionale să fie dezvoltate în complementaritate şi nu în competiţie cu NATO, de o manieră coordonată, pentru a evita riscul duplicării eforturilor şi irosirii resurselor limitate pe care statele membre le au la dispoziţie pentru finanţarea apărării.

Partajarea echitabilă a responsabilităţilor prin finanţarea adecvată a apărării a constituit un element major şi vizibil pe agenda aliată şi la această reuniune. În conferinţele de presă organizate la finalul activităţii, atât secretarul general NATO, cât şi secretarul american al apărării au consemnat progresul realizat în ultimii ani în creşterea alocaţiilor pentru apărare, capabilităţilor şi contribuţiilor la operaţiile şi misiunile Alianţei, cu efecte pozitive pentru menţinerea solidarităţii şi unităţii transatlantice. Cei 100 de miliarde USD suplimentari care se regăsesc în bugetele de apărare ale aliaţilor (fără a lua în calcul Pentagonul), până în anul 2020 constituie un rezultat rezonabil inclusiv pentru autorităţile americane, fiind menţionat inclusiv de secretarul Patrick Shanahan. În context, a subliniat semnificaţia specială a faptului că 30 de miliarde reprezintă creşterea bugetului german al apărării. 

În acelaşi timp, Shanahan a invocat marile provocări care stau în faţa Alianţei, cu trimitere directă la ameninţările cyber, spaţiale, precum şi la nevoia de protejare a infrastructurii şi la competiţia startegică cu China, pentru a transmite solicitarea preşedintelui Trump de a “face mai mult împreună”, astfel încât NATO să rămână relevant şi credibil în contracararea acestor ameninţări. Concluzia transmisă aliaţilor de către oficialul american este că în continuare va fi nevoie de creşterea alocaţiilor bugetare pentru apărare, inclusiv peste nivelul de 2% din PIB.