Continuă decolonizarea cu Insulele Chagos. Cum a votat România?
Monitorul Apărării şi SecurităţiiLa 21 mai 2019, Adunarea Generală a ONU a votat o moţiune cu valoare de recomandare care condamnă continuarea suveranităţii Marii Britanii asupra Insulelor Chagos. A, nu aţi auzit de ele? Un indiciu: cea mai mare insulă din acest grup se numeşte Diego Garcia, unde Statele Unite deţin o bază militară de importanţă covârşitoare pentru securitatea în Oceanul Indian şi largi teritorii adiacente.
Rezoluţia nu este obligatorie şi recomandă Londrei un termen de şase luni pentru formalităţile de retrocedare a insulelor către Mauritius. Moţiunea votată la ONU urmează unei opinii juridice emise de Curtea Internaţională de Justiţie (ICJ) în luna februarie, prin care Regatul Unit este chemat să renunţe la controlul asupra insulelor, denumite de britanici Teritoriul Britanic din Oceanul Indian (BIOT), pentru a desăvârşi procesul de decolonizare. (pentru pasionaţi, există şi emisiuni filatelice BIOT). Dar ICJ nu a fost chemată să emită o hotărâre de drept internaţional cu caracter obligatoriu. Ca lămurire istorică, în anul 1968, când Insula Mauritius şi-a căpătat independenţa, puterea colonială, Marea Britanie, a păstrat controlul asupra Insulelor Chagos, anterior administrate prin autorităţile din Mauritius, contra sumei de 4 milioane de lire sterline plătite noului stat Mauritius.
Este interesant rezultatul votului de la New York, anume 116 în favoarea moţiunii contra a numai 6 voturi contra! Londra a pierdut spectaculos, în ciuda campaniei viguroase susţinute de Marea Britanie şi Statele Unite. La acestea s-au adăugat Israel, Ungaria, Australia şi statul vecin Maldive. La vot s-au abţinut 56 de ţări membre ONU, între care Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Portugalia şi România. Contra Marii Britanii au votat alte ţări europene, între care Austria, Grecia, Irlanda, Spania, Suedia, Cipru (stat UE unde există două baze militare britanice) şi Elveţia.
Votul a fost surprinzător şi pentru guvernul din Mauritius şi constituie o continuare a izolării şi a eşecurilor diplomatice ale Londrei, după pierderea locului în cadrul ICJ, iar configuraţia votului sugerează şi o urmare a Brexitului. Aici, Bucureştiul a ales să se asocieze greilor Uniunii Europene, probabil considerând că este valoroasă alăturarea de Franţa şi Germania şi nu vor fi urmări grave în relaţiile cu Londra, pentru că rezoluţia nu este obligatorie.
Potrivit cotidianului The Guardian, Foreign Office a subliniat intenţia Londrei de a menţine bunele relaţii cu Mauritius în cadrul Commonwealth şi a subliniat importanţa insulelor pentru securitatea internaţională, inclusiv împotriva ameninţărilor din domeniul terorismului, pirateriei şi infracţionalităţii organizate în bazinul Oceanului Indian. Bombardierele strategice ale Pentagonului au folosit baza Diego Garcia în cursul operaţiilor în Afganistan, dar şi pentru intervenţii umanitare de amploare, de exemplu în înlăturarea urmărilor dezastruosului tsunami din Indonezia, din anul 2004. Baza din Diego Garcia a fost folosită, însă, şi pentru transferul de combatanţi inamici din Afganistan, de două ori în cursul anului 2004.
Este de aşteptat ca Washingtonul şi Londra să găsească o soluţie diplomatică de continuare a folosirii bazei Diego Garcia, de importanţă foarte mare în ecuaţia de securitate a zonei. Merită menţionat faptul că importanţa Oceanului Indian a fost confirmată şi prin extinderea responsabilităţilor Comandamentului Operaţional Pacific al SUA către vest, chiar prin schimbarea numelui în Comandamentul Indo-Pacific.
